291 matches
-
precise pentru indicarea greutății însumate a eroilor zilei a aruncat dintr-odată toată agitația lor de până atunci în derizoriu. Lupta terifiantă, plină de dramatism la care asistasem și-a pierdut brusc importanța. Nu fusese vorba decât de burzuluiala unor orătănii, din care, cu concursul unei gospodine pricepute, ar fi ieșit o ciorbă și o piftie. Aceeași nemiloasă și sarcastică aducere la realitate o practică Ilie Șerbănescu în șocanta sa carte, recent apărută la Editura Universal Dalsi, România sub tirania cifrelor
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
în momentele de intimitate "Tovarășa"!) orice detabuizare e normală, ba chiar binevenită. Dar de aici la pertu-ul cvasi-generalizat, la înrudirea cu forța prin apelative gen "nea Mitică", "nea Nelu", și la diminutivarea care o fi dând bine în curtea cu orătănii, dar sună (vorba clasicului) ca dracu' la televizor, e drum lung. Ciudat, scurtătura onomastică pe care circulă azi mai toată lumea nu-și are originea în politică, respectiv parlament - acest avanpost al ospiciului -, ci în emisiunile despre sport ale televiziunilor. Invitați
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
Pavel Șușară Cîteva zeci de purcei de lapte, un număr semnificativ mai mare de suine adulte, așa, ca să ne exprimăm academic, grămezi de orătănii care au evadat de constrîngerile elementare ale oricărei aritmetici, orchestre sosite din însuși paradisul muzicii europene, adică de la Viena, o rochie de mireasă imaginată de stiliștii italieni și livrată contra sumei de 4000 euro (euroi, în idiom local!), un naș
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
ca să întrebuințez limbajul tradițional românesc. Încăpățânarea, aroganța, agresivitatea și violența îmi par a fi dominante ale caracterului său, pe care doar împrejurările au împiedicat să le scoată mai devreme la iveală. Atotștiutor și autoritar ca un vătaf în curtea cu orătănii, Adrian Năstase e o pacoste atât pentru partid, cât și pentru țară. În partid, el e un altoi cu totul nereușit. Încercările de-a impune un limbaj mai flexibil într-un loc unde se vorbește cu „am onoarea să vă
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
nu-i așa? nu se așteaptă niciodată să vii taman d-acilea... * Blanbecii de la punctul piscicol nu făcuseră nici o ispravă. Nu te pui, oricum, cu chefalii. Pescarii zbierau, tropăiau în bărci, gata să le răstoarne, dând din mâini ca după orătănii în ogradă, iar chefalii săreau printre bărci, peste năvoadele lor, se avântau liberi prin aer, albi și albaștri, cu sutele, spintecând apa... Ai fi jurat că, între timp, ei aflaseră cu cine au de a face, și, în loc s-o
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
dea, în clar, cu presupusul despre proveniența acestora... Apariția lui în faptul serii a aprins satul. De mare ce se stârnise vâlva, hăuiau ulițele pe unde trecea. Cum prindeau de veste că se apropie, câinii și celelalte dobitoace, cât și orătăniile de prin curți porneau să se zbuciume pe limba lor, de ți se ridica părul măciucă. Ațâțată, curioasă, lumea - cu mic, cu mare -, se cățăra pe garduri și prin pomii de la stradă sau ieșea buluc la porți, cu gura căscată
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
cînd mîncam compot de prune afumate și doream/ să ajung ofițer de marină// acum sînt un bătrîn ponosit căruia la bufet/ sătenii îi spun ironic trăiască domnu poet/ nu eu mi-am ales o asemenea meserie stupidă/ sînt victima parcelor// orătăniile dorm de mult/ amintirea se spulberă și apa îngheață// în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur/ ce șuieră fraze de basm/ Paulina se piaptănă bem țuică fiartă și discutăm/ despre Roland Barthes și despre viitoarea noastră/ crescătorie
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
și pe trepte o femeie ce plânge asistată de un leandru înflorit. Imagine copleșitoare, cer plat, pe un perete alb, agățată o scară de lemn, într-o nuanță umbrită a aceluiași alb. în curte, niște mărunte garduri despărțind cuști fără orătănii. Periferie imortalizată de pictorul a cărui semnătură se deșiră mare, în tablou, direct pe pământ. Pictura mă impresionează. N-aș ști să spun precis de ce. Recunosc în forme și culori o lume în amiază, așa cum era ea, strict, în vremea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
ani, iar eu 14. Casa era mică, într-o odaie dormeau mai mulți frați, așa că Gicu Cocoș și-a înjghebat atelierul în magazie. O încropeală din pereți de scânduri, cu un acoperiș de tablă ondulată în care erau adăpostite și orătăniile ogrăzii în timpul iernii. Gicu trăsese un fir de la stâlpul electric și pusese un bec chiar deasupra mesei. Căci magazia n-avea alt "mobilier" decât o masă și un scaun. Pe masă: sârme și sârmulițe, șurubelnițe și șuruburi, cabluri și clești
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
hrană, varză, cartofi stricăți, în grija față de animalele și păsările străzii. Se pare că unii concetățeni nu se pot obișnui nici după o generatie cu viața la bloc și își sting nostalgia gospodăriei la țară cu vechile apucături de hrănit orătănii și alte animale domestice. O fac însă nu în ograda proprie, ci pe stradă, pe trotuare, pe spații verzi menite altor scopuri, printre care delectarea și desfătarea ochiului, iar nu oripilarea lui. Mizerie de nedescris vezi adesea în parcări ale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
vor termina pe Adrian Năstase. El e respins, în clipa de față, de oamenii de care s-a folosit pentru a conduce dictatorial o țară și a transforma un întreg partid în ograda din spate a casei ciocoiești în care orătăniile ajunseseră să-și autodevore ouăle (dacă-mi permiteți această imagine tipic năstăsiotă!). Un PSD fără Năstase nu poate fi decât mai curat, mai credibil, mai suportabil. Dar și invers: un Adrian Năstase ținut departe de pârghiile puterii ar putea să
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
voia noastră), arsenal (mijloc și scop) cu care ne plesnește tam-nesam, și pe ascuns, și la vedere, dacă cârtim în front. Ce... drepturile omului? Ce libertate în a gândi și a te exprima liber? (Cu excepția bălmăjitului la cer și la orătăniile pământului, într-un pustiu în care poți chiar urla dacă te țin plămânii). Ce drept la proprietate sau la demnitate? Ce drept la viață decentă? Când e invocat binele suprem (cu siguranță, pentru om. Care o fi ăla, domnilor?!), toate
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
ani, și Viorel Munteanu, de 29 de ani. Ei se deplasau împreună cu o iapă, sustrasă, în noaptea de 10/11 iulie, din Izvin. Trei minori cu vârste de 14-15 ani au ajuns să fie cercetați pentru că au dat iama între orătăniile a cinci săteni l În data de 11 iulie, în jurul orei 21, la P.P.F. Moravița și-a făcut apariția Nicolae S. , de 27 de ani, de loc din Bistrița Năsăud, care voia să călătorească în străinătate. Uitându-se la pașaport
Agenda2003-29-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281262_a_282591]
-
spînzurate înghesuit, în peninsula imaginara a prețurilor crescătoare - nu departe de lumea negustorilor de pești de acvariu și oarecum peste drum de clanul negustorilor de piese de mașini bătrîne. Există o logică a Oborului care îi învecinează pe negustorii de orătănii de curte cu detailiștii clanțelor de tot soiul, ai șuruburilor, cuielor, pompelor de apă, ai caielelor și ai furtunului vîndut în colăci. Cauți mobilă - te apropii de Bucur și intri în vorbă cu meseriașul care vinde canapele la modă în
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
cu spor, ca "să nu facă umbră porcului" sau "fasolii" (cu consolarea că tot dădea mâna peste pruni, așa că țuică s-a ănlocuit - orice, dar nu poate lipsi, acolo, "tăria"! - cu extrase din borhoturi mortale); iar puținele vaci rămase sau orătăniile ași caută cu disperare oaze de iarbă pe marginea prăfuita a străzilor amenajate, prin haotice lucrări "edilitare" - dar independente de edili! -, cu gropi, pietroaie, mal rămas "de la inundații". Chiar dacă vechiul context era mai ănverzit decât astăzi, totuși ămpătimitilor de "munte
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
vizita prin mine tinerețea vîlceană, m-a lăsat să turui și aprobîndu-mă din cap. Mă întrerupea doar cît să mă întrebe: "Pompilia trăiește?" Trăia, și încă în aceeași casă veche, în fundul unei curți plină de iarbă pe care o ciuguleau orătăniile. Sau: Avea un cocoș rău care se dădea la oameni. îl știi?" Povestea cu cocoșul mi-o spusese și Virgil Ierunca, fost, el, elev al Pompiliei și al părinților mei. Curios e că, în anii '50, cînd mă duceam eu
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
de vară. Nu știu ce anume se cumpăra, în afara unor ingrediente, de la magazin. Astăzi, în pragul Sărbătorilor, toată lumea aleargă de colo-colo prin oraș. Odinioară, totul avea loc în gospodărie. Porcul, dacă nu era crescut și el acolo, împreună cu găinile, curcile și restul orătăniilor, era purtat în căruță, ca un trofeu prețios și debarcat de mai mulți bărbați vînjoși în stare să facă față celor două sute de kilograme pe care le avea. Da, sigur, bradul era cumpărat din tîrg (a merge în tîrg însemna
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
prin parcuri. Frumos. Dacă tot e criză și nu mai are românul bani să meargă la restaurant, măcar în parc să poată găsi ceva bun de mâncare. Firmei de la care vor fi cumpărate i se va cere prin contract, ca orătăniile să nu fie mai bătrâne de-un an și să aibă penajul sănătos și lucios. Bravo, fiindcă se știe că alea bătrâne fierb și greu și sunt și dificil de jumulit. Mă bucur sincer de fiecare dată când aud că
Un imn pentru gâștele capitalei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21104_a_22429]
-
fi fost. - Dă-mi o mână de ajutor la descărcat și tăiat lemnele, Poetule! Sunt în căutarea muzei, reuși să răspundă, depărtându-se încet de ispita verde și trecând cu pas târșâit prin fața unor gospodării scăldate de soare, în care orătăniile își făceau de cap, răstindu-se fiecare pe glasul ei, în jurul strachinilor cu mâncare. Curând, pomii de pe marginea drumului începură să-i danseze în față și pământul să i se clatine sub picioare. Se sprijini de cel mai apropiat gard
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
repede cifrele și literele. Mai bine decât personajele din basme, nevăzute de copii. A acceptat metoda, reușind să întipărească în drăgălașele căpșoare toate literele alfabetului și cifrele necesare operațiilor aritmetice. Imaginația copiilor aducea în clasă tot satul, cu oamenii, vitele, orătăniile din curte. De fapt, tot universul copilăriei participa la învățarea fascinantelor semne care le deschideau magica poartă a cunoașterii. De aceea, la sfârșitul orelor, domnișoara Iulia ne zâmbea obosită: - Vă iubesc, copii! Nici nu știți cât îmi sunteți de dragi
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
cîrciumarului rămas fără cîrciumă începuseră să-și rărească vizitele la el acasă. Caută Ionică curcani mai întîi la piața mică, din centru: acolo găini, porumbei pentru bolnavii de inimă și niște rațe. Se duce duminică la oborul de vite și orătănii. Cumpără trei porci - doi de tăiat, al treilea să fie. Ia și o vacă stearpă, la preț de chilipir și vede o curcă a ghinionului, slabă și rebegită, de se gîndește chelnerul să dea o fugă la București, să ia
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
dar, din punctul de vedere al investigației noastre, asta nu mai contează. În timp ce amicul nostru flecărește de-o bună bucată de vreme la telefon, ne întrebăm dacă tot ce știa (putea ști?) Kovăcioaia despre cadrist corespunde realității. Pentru că în ograda orătăniilor nu-i spusese probabil chiar totul, pe cadrist nu voia decât să-l șantajeze (și mai ales să-l prevină): să nu-și piardă simțul măsurii, să n-o dăscălească pe ea, că și el poate da de belea. Rămânem
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
copilăriei / cînd mîncam compot de prune afumate și doream / să ajung ofițer de marină // acum sînt un bătrîn ponosit căruia la bufet / sătenii îi spun ironic trăiască domnu poet / nu eu mi-am ales o asemenea meserie / sînt victima parcelor // orătăniile dorm de mult / amintirea se spulberă și apa îngheață // în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur / ce șuieră fraze de basm / Paulina se piaptănă bem țuică fiartă și discutăm / despre structuralism și despre viitoarea mea crescătorie de
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
ginecologic și prețăluirea unei iepe de rasă. Când l-am cunoscut pe Teodor la școală, tatăl lui avea o fierărie "n satul Babe. Fiul său Teodor era vârtos ca o nicovală și-și "mpărțea câștigul țărănește "n "bani muierești" (de la orătănii, lapte, brânză, ouă și legume) și "bani bărbătești" (de la cai, grâne, vie, porci și pește). Teodor nu trăia din niciunul din cele două câștiguri. Se auzea că după o iubire nefericită plecase la o mătușă "n Italia, apoi dăduse un
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
în cauză. Pentru a se gudura pe lângă stăpâni, sunt capabili să arunce în aer interese legitime, de lungă durată, ale poporului român. Ei au mereu de apărat o vulnerabilitate, o ticăloșie, un schelet din dulap. Gureși cât o ogradă de orătănii, ei mizează tot pe memoria scurtă a românilor, apăsând pedala lașității în numele unei "normalități" cu gust de cimitir. Izolați de problemele omului de rând, au impresia că fac istorie, călărind măturile ridicole ale unui pacifism ce duce la groapa istoriei
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]