38 matches
-
te fi chemat dom' secretar degeaba, ne-am înțeles? Vă știu eu pe voi! Ehe, mie-mi spui?! Virgil ridică din umeri și dădu din nou să intre. Potîngă îl prinse de guler și-l țintui locului. Unde intri, mă orătanie, fără să-ți dau eu drumul? Ai? Păi dacă m-a chemat, intru, că pe urmă... Mda... Și la ce oră te-a chemat? La opt fix. Aha!... Apăi vezi tu, mă surcică?... Acum e ora opt fix la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
scoțând de undeva o sticlă de bere nedeschisă, i-a proptit gâtul în găvana ochiului, a strâns mușchiul circular și fardat de acolo și a smuls prompt dopul ăla metalic și zimțat cu un popp care a împroșcat cu bere orătania vag masculină din fața ei. Omul cu față de cadmiu s-a ridicat să se șteargă de bere, iar eu m-am apropiat cu șervețele și l-am informat binevoitor că e urât să bea cu șapcă pe cap „când ai lângă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
sărit în ochi grădinița din spatele casei și bazinul mic, deco rativ, sufocat de nuferi. în iarbă, lângă bazin, somnola un păun. La păun am rămas cu ochii holbați până când Max mi-a spus cu o urmă de jenă, scuzându se: — Orătania am cumpărat-o odată cu casa. Era deja aici. L-am botezat Martin. Ca să-l pun în încurcătură, am trecut cu capul sus pe lângă păun, fără să-i arunc vreo privire. La masă, în curte, le-am perorat mai departe despre
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o intrat în casă. „Fimei! Nu mai este cocoșul!” o strigat el din prag. „Ce ai făcut cu el? Unde-i cocoșul, omule? L-ai scăpat? Da’ ce, tu ești în stare de ceva? Nu poți să tai măcar o orătanie.” - o început să-l boscorodească nevasta. „Ba l-am tăiat. Dar o dispărut.” „Tie ți s-o părut poate...Din cauza rachiului, tu vezi cai verzi pe pereți. Du-te și adă cocoșul în casă dacă l-ai tăiat! Ce stai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
De unde știi tu asta, măi Mitruță?” l-a întrebat Pâcu într-una din zile. „De la cocoșul lui moș Dumitru” - a răspuns Mitruță. „Uite că am uitat de cocoșul năzdrăvan cititor în stele al lui Dumitru. Da’ ce, te pui cu orătania?” a aruncat o săgeată Pâcu. Mitruță însă a luat-o din loc, neuitând să spună: „Asta mi-o spus moș Dumitru, asta ți-am spus și eu matale și gata.” A venit și ziua în care, după o ultimă întrunire
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
un pui la grătar și ne întrebam cu mamă-ta cine o să-l mănânce, dar iată că Dumnezeu ne-a trimis un ajutor. Hai, dezbracă-te, spală-te pe mâini, șezi, zise și mama ei, și vino să judecăm împreună orătania asta. Simona trăgea de timp, afișând o oarecare stânjeneală. Ce ai fato, parcă ai fi în casă străină, hai o dată! mai spuse tatăl văzând că Simona prelungește fără un motiv anume invitația de a lua masa împreună. Când în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
iar țăranul îl vindea la tîrg pe bani frumoși. Dar țăranul nostru avea și o meteahnă era lacom din cale-afară. Tare se mira cum de găina făcea un singur ou pe zi. Mai voia să știe cum se făcea că orătania putea să facă asta și el nu. Pînă la urmă, își luă inima în dinți, se duse în hambar și ciopîrți biata găină în două. Tot ce putut vedea înăuntru a fost un ou de aur pe jumătate făcut. Morala
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
mai blînd și nici așa de înalt nu mai era. O gîscă cu un picior rupt se chinuia să fugă înspre iaz. Nu mi-ar strica așa o pleașcă în oala mea, se repede Adela spre gîscă. Pe măsură ce fugea după orătanie se lăsa întunericul și nu mai vedea aproape nimic. Se împiedică de un corp și cade. Adela țipă cînd descoperă că Raj al său, soțul, zace mort acolo. Era plin de noroi și o broască rîioasă i-a ieșit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de întemeiere. Un erou fără nume ajunge, după un extaz romantic în fața nopții și-a potopului, într-un decor de roman noir, lângă cripta unei mănăstiri. Aici i se ivește, ca semn al vreunei iertări, nu un porumbel, ci o orătanie, o găină cu veleități de secretară. Bântuit, apoi, de modernul spirit de chiverniseală, se retrage într-un copac, la adăpost de șicanele Fiscului. Care nici ele nu țin la nesfârșit, ocupând doar un cadru dintr-o înșiruire aproape cinematografică de
Mica Odisee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6245_a_7570]
-
spus, cuvântul aviar(ă) nu există în DEX -, de unde rezultă că virusul preferă zburătoarele... Or, având în vedere că mulți politicieni cam zboară dintr-o formațiune politică în alta, s-ar putea ca acest H5N1 să-i confunde cu vreo orătanie din staniștea Parlamentului ori a Guvernului și astfel să asistăm la o criminală jertfire în masă a... Ne-am cutremurat cu toții de această etapă apocaliptică, așa că l-am oprit pe Haralampy din lectură, fiindcă nu voiam să pierd emisiunea ,Folclorul
Un studiu haralampyan: "Efectul gripei aviare asupra politicienilor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11220_a_12545]
-
țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă. Ioana a mai adus o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându‑se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu‑i nimic, sunt destule pe masă și nu vreau să stau prea mult. Am de mers în multe controale în noaptea asta și mai fac și pândă. N‑aveți idee cât de mult se fură. Se fură de pe câmp
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
și câteva bucăți de brânză de vacă, la care a adăugat Ioana, foarte curând, o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându-se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu-i nimic! Sunt destule pe masă și nu vreau să stau prea mult. Am de mers în multe controale în noaptea asta și mai fac și pândă. N-aveți idee cât de mult se fură. Se fură de pe câmp
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
cărei creastă părea de rubin străluminat de albeața penelor. Dând de Nădejde, se-opri cu oarece bucurie: -Parcă m-ai auzit, de-apăruși la iaz! -Ziua bună! Da’ de unde mă știi? se miră drumețul. -Cătam un om să-mi taie orătania. Pe-aci vin din sat, în amurg, bărbați s-așeze vârșele peste noapte, dădu ea lămurire... O tai? Și, până să rostească întrebatul ceva, făcu ce făcu scăpând în libertate pasărea. Slobozita nu fu de prins, căci se depărtă mai
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
cu viteza legală de pe autostradă, însă Radu nu depășea suta de kilometri la oră. Nu avea de ce să se grăbească. Mamă-sa știa că vor ajunge acasă, așa că va pregăti desigur ceva de mâncare. Taie ea vreo galinacee[ găină], vreo orătanie[ pasăre de curte.] de prin curte, se gândea Radu. Nu-i spusese nimic despre vizita Adrianei la Rasova. Habar nu avea de existența ei în viața lui. Va fi o surpriză cum a fost și pentru tată-său. Ajungând la
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
ani. Când au ajuns în fața ușii, mama lui Radu le ieșise în întâmpinare. - Parcă mi s-a părut mie că se aude vorbindu-se, dar eram cu ochii pe oalele mele. Nu am găsit pe nimeni să-mi taie o orătanie, cu toate că am tot strigat pe la vecini, începu ea să se jeluiască. Niciun bărbat nu s-a nimerit să fie pe acasă. Noroc că a trecut un flăcău cu bicicleta și cu niște undiți în spate și el m-a descurcat
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
ar putea să pară nu doar „ciudat”, ci de-a dreptul „primejdios”? Pentru că basmul FEVRONIEI SPIRESCU pune, în planul central ideatic, noțiunea de „SACRIFICIU”. Și nu falsifică deloc terminologia: nu e vorba de a asasina vreo găină, ori altă biată orătanie, pentru binele (și „sărbătoarea”!) burdihanului „propriu și personal”... - ci este vorba de a-ți jertfi, TU însuți, viața, existența, condiția sacră! - pentru interesul sacru al unei lumi întregi, al unei comunități vaste, cât un cosmos! FEVRONIA SPIRESCU imaginează două lumi
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
și încurcă lume, pierdut în realitate de toate zilele, rătăcind de ici-colo ca o fantomă nepotrivită niciunde. Hipersensibilitatea lui trădează într-adevăr o ființă fragilă, emotivă. Vânător, nu suportă vederea sângelui. Suferința animalelor îi face rău; când cineva taie vreo orătanie, întoarce privirile în altă parte... Montaigne cel familiar cu faptele eroice ale romanilor, contemporanul vitejiei atâtor stoici, prietenul lui Cato, fratele lui Epaminonda, filosoful amator de povestiri în care sângele curge în valuri, în care bravura, curajul și bărbăția sunt
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
azi venea de la război și de la secetă. Colac peste pupăză, s-au adăogat cotele. Dar astea sînt ale comuniștilor. Văduvoi de treizeci de ani, moșul Leonteanu a uitat de cînd n-a mai pus în gură măcar un zgîrci; fără orătanie în ogradă, acum, în fiecare toamnă, dă la stat cîte un vițel cumpărat din iarmaroc. Abia căpătaseră cîțiva oameni pămînt și, cine se lăudase că le-a dat și le-a dres, venea acu să-l ceară înapoi, ba încă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
perișoare ori cârnați. De sub șuba groasă, de oaie, scotea purcelul leneș după care fusese plecat toată ziua și pe care, peste un an, vecinii aveau să-l hăcuiască, uimindu-se iară de cumințenia lui. Până În primăvară, ca să nu sufere mica orătanie de frig, o ținea Într-una dintre cele două odăi. Nu te lăsa păcălit de faptul că astăzi casa are trei camere și o bucătărie. Și mai ales nu-l bănui pe omul de cultură Marin Foiște că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vă mint, tovarășu’! Tata omoară d-ăștia cu levierul și ciocanul din trusa de scule de la tractor! E dăunători, da’ să știți că e proști! Tata le Întinde cu mâna stângă o bomboană și În dreapta, la spate, ține ciocanu’. Când orătania nu e atentă și molfăie bomboana cu lapte sau carameaua, pac! una În frunte, pe urmă cuțitu’ la gât și gata cu dăunătoru’! Să vă spun drept, mi s-a și aplecat de la atâta carne prăjită. Tata zicea că, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fățarnici și agresivi În Consiliul Local. Ne relatează bunul om: «Păi, domnule, ăla al lui Untură-n Căciulă a fost un comunist de cea mai joasă speță. Din pricina lui nu puteam noi, oamenii de rând, să creștem În curte vreo orătanie, că n-aveam cu ce le hrăni. Cu porumbul și grâul făcute pe pământurile noastre furate de stat făcea ce vroia el, ne dădea și nouă, acolo, ca la milogi, o mână de grăunțe ca să nu crăpăm de foame. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să se dezbrace, așa că se lipi repede de sobă, ca să-și acopere cumva pieptul și pântecul gol de privirile mamei. Clucereasa Elenca deschise ușa și dădu să intre cu tava în mână, căci era tocmai ora zece, ora zakuskăi. Zări orătania caraghioasă crescută pe sobă, căscă ochii mari și izbucni în hohote. Râdea cu poftă, așa cum nu i se mai întâmplase din copilărie, acompaniată de zgomotul vaselor care săltau înveselite și ele pe tavă. ― Maman, te implooor, nu râde! miorlăi Iancu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cursa de ora 6 spre Botoșani. De acolo, mai departe, spre București, unde gâștile erau azvârlite în gura căpcăunilor literaturii române. Căpcăunul, cu gâsca în el, îi zicea: - Du-te matale înapoi la Chichirești și așteaptă să diger și eu orătania asta. Cum mă ușurez la stomac, te chem să semnăm contractul de publicare la cartea de basme. - Nu basme, teatru, Ion Vodă cel Cumplit și cei patru fii ai lui Matei Basarab. - Bine, bine, teatru, n-ai grijă. Acuma lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
asupra satului său. Aviara adusă de vântul necurat ori de cine știe ce pasăre zburătoare venită de cine știe de unde a lovit și mica așezare. Autoritățile nu au stat prea mult pe gânduri, când au aflat că la cineva a murit o orătanie. Au luat-o și au dus-o la analiză. Verdictul dat: gripă aviară în Cocoșeni. Deci molima s-a abătut ca o ciumă, deși nu a murit decât o biată găină cam slabă, pentru că familia nu prea avea boabe din
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de ziua mea un coș frumos aranjat și acoperit cu un prosop de sub care a scos capul... o gîscă. „Hait, e gîscă !”, nu mi-am putut eu stăpîni dezamăgirea. Am primit cadoul, am mulțumit, dar a doua zi am trimis orătania la țară la Nelu, la sanatoriul său de animale domestice depeizate.) Mai e ceva. Pentru mine, toate rațele sînt Gertrude. Mi se trage de la Jules Verne și călătoria sa spre centrul Pămîntului. Cea mai traumatică amintire a mea din copilărie
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]