23 matches
-
Romă. Imperiul nu a depus eforturi semnificative pentru romanizarea regiunii, care a rămas predominant greacă. Cel mai important eveniment a constat în erorile celebre de guvernare ale lui Verres, așa cum au fost văzute ele de Cicero în 70 î.Hr. în orațiunea să, "În Verrem". În ciuda neglijării ei, Sicilia și-a adus contribuția la cultura română, prin istoricii Diodorus Siculus și Calpurnius Siculus. Cele mai cunoscute artefacte din această perioadă sunt mozaicurile vilei unui aristocrat în Piazza Armerina de astăzi ("Villa Română
Sicilia (provincie romană) () [Corola-website/Science/303605_a_304934]
-
o seama de publicații: „Revue de la Revolution”, în „Le Bien Public", „L'Univers", „Le Nain jaune", „La Presse theatrale", „La Chronique illustrée", „Le Contemporain", „La Revue de France", „Le Gaulois", critică de artă în „Le Petit Journal". A compus și orațiuni funebre că de exemplu la moartea bancherilor evrei Émile și Isaac Pereire, pe primul comparându-l cu Napoleon. Este de menționat faptul că în 1886 a părăsit ziarul "La Liberté", după ce și-a ridicat vocea contra proprietarului evreu al acestuia
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
și Isaac Pereire, pe primul comparându-l cu Napoleon. Este de menționat faptul că în 1886 a părăsit ziarul "La Liberté", după ce și-a ridicat vocea contra proprietarului evreu al acestuia, din aceeași familie Pereire pentru membri ai căreia compusese orațiuni funebre. Frecventând cercurile literare pariziene din primii ani ai Republicii a III-a, are ocazia de a cunoaște unele din marile figuri ale epocii că Victor Hugo, Frații Goncourt, Gustave Flaubert și Emile Zola. A scris o piesă de teatru
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
de Director în Ministerul Culturii și Instrucției publice în perioada 1863-1864, de Director al Arhivelor Statului din București. Împreună cu Dimitrie Bolintineanu și C. Costinescu a tradus romanul "Mizerabilii" a lui Victor Hugo, iar în anul 1875 a tradus "Catilinarele sau Orațiunile lui Cicero contra lui Catilina". În anul 1880, ca inginer hotarnic, Alexandru Zanne a publicat „Baremul de măsuri și greutăți”, lucrare care conține transformările în și din metri ale tuturor măsurilor și greutăților vechi românești folosite în Muntenia, Moldova și
Alexandru Zane () [Corola-website/Science/312706_a_314035]
-
pe mormântul aceluia pentru care le destinară dăruitorii lor. Dar înainte de a rădica darurile din portic, Prea Cuvioșia Sa părintele egumen al mănăstirei se suie la tribună și dă cetire "Cuvîntului de îngropăciune la moartea lui Ștefan cel Mare". Această orațiune funebră este un monument literar găsit în Besarabia de Hurmuzachi. Când și de cine s-a compus, nu se știe, dar că nu s-a rostit la îngroparea lui Ștefan cel Mare, cum ne spune titlul, este constatat. Fie însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
putință și pentru că nici societatea, nici individul nu arătaseră încă pe de-a-ntregul de ce fapte sunt în stare. Am văzut spirite alese minunându-se în fața capodoperelor pictorilor olandezi, născute în toiul războaielor sângeroase din Flandra, sau emoționându-se la auzul orațiunilor pe care misticii silezieni le înălțau în timpul cumplitului Război de treizeci de ani. Sub ochii lor uimiți, valorile eterne se ridică deasupra zbuciumului lumesc. Dar de atunci a trecut timp. Pictorii de azi nu mai au aceeași seninătate. Chiar dacă au
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
definiție mai textuală a activității lingvistice a subiecților vorbitori: DISCURS, (Beletristică) în general se folosește pentru tot ceea ce pornește de la facultatea de a vorbi & este derivat din verbul dicere, "a zice", "a vorbi"; este gen în raport cu discursul oratoric, discursul solemn, orațiune. Părțile discursului, după antici, erau: exordiul, propoziția sau narațiunea, confirmarea sau dovada & perorația. Pledoariile noastre păstrează și astăzi această formă; un exordiu scurt precede expunerea faptelor sau enunțul problemei de drept; urmează dovezile sau mijloacele, și în fine concluziile. "Nota
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1. 93 Sf. Girolam spune că Origen se servea de științele profane pentru a aduce la credință filosofii și alte persoane docte care veneau să-l asculte (D.V.1., c. 54). Grigore Taumaturgul, cel mai ilustru dintre ucenicii săi, în Orațiunea pe care a pronunțat-o la încheierea studiilor sale, ca o laudă la adresa învățătorului său (Thau., In Orig.), descrie metoda pe care a întrebuințat-o Origen pentru a-l forma; în care apare, după cum a început educația acel mare om
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
erau adevărata lor menire. Cît despre ei, au spus că nu trebuia să se ocupe de cele trecătoare și au desemnat cele două funcții eminamente episcopale prin aceste cu-vinte: Nos vero orationi, et ministerio verbi instantes erimus (Fapte VI, 4). Orațiunea corespunde Cultului iar predicarea, instruirii. 114 Dovedesc acest lucru temerile pe care le manifestă în scrierile lor Sf. Grigore și alți Episcopi, care au fost primii care au trebuit să se angajeze în treburile seculare. Aceste temeri și lamentări părăsesc
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și filiale în zile de sărbătoare și în post se învață Doctrina Creștină din catehiste de numiții dascăli care sunt aprobați de Misiune în urma unui examen riguros. În anul 1848, s-a tipărit o Doctrină Creștină și o broșură de Orațiuni în limba moldoveneasca, si pentru amândouă le-au supus copia la Sfântă Congregație. Misionarii Moldovei, deși în tot și pentru tot depindeau de Mons.Vizitator Apostolic, totuși orice credicios este în deplină libertate să se adreseze Superiorilor Ordinului pentru cât
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa de fraze și rezonamente cu care la oameni se-mbracă această emigrare a superfluenței locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluțiune contra aristrocrației, a curtizanilor reginei - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Cinis et umbra sumus. Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură, după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa de fraze și rezonamente cu care la oameni se-mbracă această emigrare a superfluenței locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluție contra aristocrației, a curtizanilor reginei, - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadar organizațiile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
colonizîndu-se din statul matern, și ceea ce ne bucură este lipsa de fraze și rezonamente cu care la oameni se-mbracă această emigrare a superfluenței locuitorilor. Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluțiune contra aristocrației, a curtizanilor reginei, - minus contractul soțial, orațiunile parlamentelor, argumente pentru dreptul divin și dreptul natural. Cinis et umbra sumus. Dar, vei răspunde - părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se ruina din [zi] în zi. In una din zile însă eu luai frumoasa deciziune de-a compune cât se va putea de serios mina mea, în sine cam mucalită și nededată de-a fi funebră, și a ținea o orațiune de morală și igiena acestui om - pe care eu îl credeam că-i vun geniu pierdut. Așa e felul meu. În visurile mele mă cred în stare de-a deveni un tiran carnivor, setos de sânge și omor, avar de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
suge în nervii săi. Capitol. Ioan Capitol. Dacă doi fac aceeași, ei nu fac aceeași. - Roșii. - Reversul: Boliachiștii, aceeași neclaritate în idei, aceeași nesigurătate, aforisticitate, aceeași fără de-a fi aceeași. Transilvăneanu. Până voi spori * aceea vi[r]tute *. Componentele orațiunii de căutat în Gazetă. Vorbirea în pilduri, în comparațiuni în genere neadecuate, Vorbirea în pilde arată însă necultura celui ce scrie, care nu poate să-și reprezinte o idee abstractă fără de-a pune alături cu ea una concretă, sau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
înjghebare istorică în spiritul lui Josephus Flavius, care c-un cuvânt se poate numi legenda Spitzer. Până la aparițiunea cărții d-lui Helfert toată lumea credea că în zilele din martie 1848 mulți evrei ar fi căzut pentru cauza libertății, chiar în orațiunile funebre ale rabinului era totdeuna vorba de evrei căzuți. Critica minuțioasă a lui Helfert reduce numărul lor la... unul, Heinrich Spitzer, student în tehnică din Moravia, și chiar acesta n-a căzut, ca un Winkelried ebraic, ca anteluptător sau predicator
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
emancipărei de dialect la artistul reprezintator. Daca oratorul politic or religios mai poate influința încă prin fondul pe care-l pertratează și-l provoacă din pieptul său, daca poate să nulifice lipsele pronunției și genantul dialectului prin însușiri mari a orațiunei sale, precum o logică impozantă, o putere de convingere imanentă în adâncimea sufletului său, și prin personalitatea plină de entuziasm și inspirată, daca le poate face toate astea, da! însă la actor... toate astea-s cu neputință. Anume cel dentîi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pasionat și furtunatec nu poate fi conservat contra precipitărei și, prin asta, contra nimicirei întregei icoane decât numai prin volubilitate. Spre acest scop putem alege spre studiul cu deosebire locuri pasionate și cari cer un tempo repede, d. es. renumita orațiune a Mariei Stuart contra Elisabetei, în care sufletul adânc rănit se revarsă asemenea unui pârâu de munte. [3] TĂRIA ȘI SLĂBIREA ÎN TON Al treilea moment al cultivărei tonului se arată în facultatea de-a putea da tonului diferite grade
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tardivă, deși artistică, nu putuse salva situația desperată. Gemenii telefonau Linei mersul boalei, dar ea nu se clintea. - Al cui o fi fost! se întrebase față de babă, ce-și făcuse cruce. 263 - S-o îngroape, maică, cine a omorît-o! fusese orațiunea anticipată a babei. Sia, după ce băuse zadarnic unele ceaiuri, se dusese din capul ei la o moașă ordinară, pe care nu voise până la urmă să o denunțe. Abia după ce infecția se declarase prin febră mare și pete suspecte, aflase gemenii
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
garsoniera i-am trecut-o lui că tot nu mai aveam ce să fac cu ea, așa a început, acum am afacerea mea, am opt candelărese cu care acopăr tot cimitirul, plătesc taxa la Vandaxon, am și doi scriitori pentru orațiunile funebre, că a ieșit acuma moda asta să vorbești și la Biserică și la groapă, unul, Decebal Preda, a fost șef pe la biblioteci pă vremuri, a avut niște necazuri cu gestiunea de s-a nenorocit, fiu-su lucrează la vidanje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 161-184; I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1971, 455-470; Elena Sevastos, Nunta la români, București, 1889, 92-216, 283-404; Simion Florea Marian, Nunta la români, 1890, 275-849; Orațiuni ținute la nunțile țărănești sau Binecuvântarea tinerilor ce se însor, București, 1893, 5-24; G. Fira, Nunta în județul Vâlcea, București, 1928, 1-54; Axentie Bilețchi-Oprișanu, Din comorile neamului nostru. Datini, orațiuni, cântece și strigături de nuntă, Cernăuți, 1930, 3-39; N.I. Dumitrașcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
92-216, 283-404; Simion Florea Marian, Nunta la români, 1890, 275-849; Orațiuni ținute la nunțile țărănești sau Binecuvântarea tinerilor ce se însor, București, 1893, 5-24; G. Fira, Nunta în județul Vâlcea, București, 1928, 1-54; Axentie Bilețchi-Oprișanu, Din comorile neamului nostru. Datini, orațiuni, cântece și strigături de nuntă, Cernăuți, 1930, 3-39; N.I. Dumitrașcu, Orații sau Carte de vornicit, București, 1937; Gh. Pop, Orații și strigături de nuntă din regiunea Maramureș, București, 1967; Ion Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 51-438; Nunta la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
traduceri ale cărții. SCRIERI: Din preludările lui..., București, 1845. Traduceri: Salustiu, Războiul catilinar sau Conjurația lui Catilina și a soților săi, București, 1840; Victor Hugo, Mizerabilii, I-VI, București, 1862-1864 (în colaborare cu Dimitrie Bolintineanu și Miltiade Costiescu); Catilinarele sau Orațiunile lui Cicero contra lui Catilina, București, 1875. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 46; Rosetti, Dicț. cont., 202; Encicl. rom., III, 1263-1264; D. Bolintineanu, Scrisori din exil, NRL, 1909, 463-471, 514-519; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 63-64; Alexandru Zanne, DML, I, 132; Teodor Vârgolici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]