38,540 matches
-
ideile, numai să fie sincere, și el e sincer, n-ai ce zice - respect la orice opiniune!". Și adjectivul respectabil e puternic legat de lumea lui Caragiale, ca termen ceremonios de adresare epistolară: ,Respectabile domnule Mache" (Antologie) sau de menționare orală: ,pe respectabila madam Trahanache am văzut-o ieșind de la Cațavencu..." (Farfuridi). Refrenul lexical al respectului e desigur o cheie ironică pentru o lume nu tocmai respectuoasă și respectabilă. Formulele respectului nu s-au învechit atît de mult pe cît s-
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
inteligență practică, dar de cele mai multe ori aceasta nu reușește să salveze impresia de ușurătate, de anecdotică, de lipsă de conținut care domină ansamblul. Unele dintre situațiile descrise în aceste proze foarte scurte circulau pe vremea comunismului sub forma unor povești orale, la limita bancului. Ilustrativă este în acest sens povestea bătrînei care, la ieșirea din țară avea asupra ei suma de zece mărci. Speriată că ar putea fi prinsă de vameși, aceasta este convinsă de unul dintre companionii de drum să
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
existența: de la coadă de păr negru și lung, de la vestimentația hard-etno care imi tăia răsuflarea, de la casa-muzeu în care pășeam uluit și până la judecata ei despre faptele mărunte și despre lumile de aici și de dincolo. Irina nu era numai orală, era copleșitor de reală. N-am știut niciodată cât de mult o apreciau numele sonore ale elitei intelectuale. Pentru cei cu care era prietena, Irina avea un respect îndrăgostit care nu cunoștea margini. Era dispusă să le ierte orice. Un
Declaratie de amor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83080_a_84405]
-
pătrunși mai tîrziu în limbă au sensuri mai puține, mai precise, intră în mai mică măsură în expresii și locuțiuni. în uzul limbii actuale există însă o aplecare către prețiozitate - care evoluează simultan cu direcția opusă, de accentuare a caracterului oral, popular și chiar vulgar, fără ca una să o stingherească pe cealaltă. Prețiozitatea se manifestă în mod tipic în tendința de a substitui prin neologisme elementele vechi, chiar acolo unde ar fi preferabil să se păstreze distincțiile semantice și mai ales
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
cel al reîntemeierii Mănăstirii Parva-Rebra, și cel al președintelui și pusticului, de la alegerile din 1996. Trei sînt autorii pe ale căror urme pășește Anca Manolescu în Locul călătorului - Réné Guénon, Henry Corbin și André Scrima, ultimul prezent în studiu cu mărturii orale și citate din scrieri aflate încă în manuscris. Dar cartea Ancăi Manolescu e una extrem de personală. Nu tonul neutru distant al specialistului îl găsește cititorul în lucrarea aceasta, pe care autoarea o mărturisește născută din "admirație față de strategia de studiu
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
facă promisiuni vagi pentru a mulțumi pe toată lumea și cred că într-o țară cu mai puține probleme și-ar fi putut duce pînă la capăt mandatul de premier împăciuitor în atitudinea de ansamblu și, uneori, sclipitor în intervențiile sale orale. Farmec a avut însă dl Vasile și pe vremea cînd s-a numărat printre primii doi, trei oameni din PNȚCD. Pentru cineva care are o filosofie politică relativ coerentă și care știa cu ce se mănîncă relațiile interne din partidul
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
dar pe ea n-o deranja) cînd stătea deasupra mea", despre "știința limbii introduse adînc în gura mea" care "ca și prima oară cînd ne-am sărutat, mă sperie" etc.; ni se explică pe un ton de scuză că sexul oral, între parteneri care se iubesc, poate să nu provoace scîrbă - asta în condițiile în care același "experimentat" Ghe crede că a performa acest tip de act sexual... asupra unei femei se poate numi "felație" (e drept că tot între ghilimele
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
iar pe de alta - de ce să nu recunoaștem? - se deschide actualității cu semnificații cvasiintegral nealterate. Exegetul pornește de la constatarea disjuncției expresiei lirice de "limbajul clar" al prozei, prin obscurizare, a "divorțului", în curs de adîncire, între scrisul poeților și limba orală. E vorba de un efect al romantismului ce se regăsește plenar abia în modernism. După ce, la începuturile sale, patosul romanticilor s-a arătat tributar retoricii clasiciste, înlocuindu-i doar "conținutul", individualismul își cere drepturile "prin interiorizare, prin părăsirea oratoriei, prin
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
a treia oară poți strîmba din nas plictisit: e deja un loc comun, un truism. Forța urechii românești a fost întrebuințată fără greș de Securitate, secția de dezinformare. Noile măsuri constrictive erau testate mai întîi printr-un fel de avanpremieră orală, calomnia intra tot prin pavilionul urechii, manipularea se făcea pe invizibile canale auditive, iar timpanul, ciocănelul și scărița erau mijloace de constrîngere. Astăzi dezinformarea e depolitizată și îndeobște involuntară. Uneori e făcută cu bune intenții. După ce au cîștigat teren la
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
asocial prin intermediul căștilor audio și al difuzoarelor și nu reprezintă altceva decât clasicul consum de muzică devenit fond sonor pentru locuitorii metropolelor. Nu se mai înființează grupuri sociale în sensul așteptărilor pe care le aveau Herder și romanticii în ceea ce privește prezentarea orală a creației poetice. Alături de acest mod de abordare își găsesc aprecierea și vechile forme de lectură cu voce tare. În Germania citirea de creații poetice în grup a fost considerată încă de pe vremea lui Goethe un act de supremație a
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
devină o întrebare firească în lumea artei literare și teatrale, mai ales ca urmare a faptului că cerințele exagerate ale unei filologii auditive ŕ la Sievers au fost spulberate. Lessing afirma că o frază, un vers pot căpăta prin discursul oral "explicația cea mai elocventă, comentariul cel mai complet". Condițiile receptării literare au fost supuse schimbărilor prin dezvoltarea noilor medii și au determinat implicit și o schimbare în propria receptare a textelor. Vocile celor mai mulți dintre autorii ce au publicat după 1950
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
lecturii cu voce tare din saloanele publice, ci era mai degrabă tributară vorbitului la microfon: o muzică de cameră a rostirii, care nu ar fi fost posibilă în nici un alt mediu. Nu poate fi negat însă faptul că formele discursului oral, fie că acesta se desfășura în saloane de lectură, fie că era transmis la radio, reprezintă față de textul în sine o limitare a plurivalenței interpretative. Adepții structuralismului și ai deconstructivismului și-au exprimat tocmai de aceea anumite rețineri în acest
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
saloane de lectură, fie că era transmis la radio, reprezintă față de textul în sine o limitare a plurivalenței interpretative. Adepții structuralismului și ai deconstructivismului și-au exprimat tocmai de aceea anumite rețineri în acest sens. Prezentarea textelor sub forma discursului oral reprezintă într-adevăr un fel de fixare a sensului, "o monosemantizare a polisemantismului" la nivelul interpretărilor prin prozodie și artă recitativă, accente și tempo. Oare nu este pusă sub semnul întrebării întreaga concepție în ceea ce privește așteptările referitoare la actul de lectură
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
de altfel, Securitatea românească și relațiile ei cu societatea civilă sînt domeniile preferate ale autorului. Publicul românesc are ocazia de a se întîlni cu o lucrare foarte bine documentată, accesibilă fără să fie facilă, cu o bună utilizare a istoriei orale și a documentației de specialitate, moderată în ton și afirmații. Deși teoretic se vrea o completare a cărții despre perioada Ceaușescu, există multe informații reluate în Teroarea comunistă... Aceasta este metoda tradițională în acest tip de istoriografie - fiecare carte își
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
el a spus-o!), ci doar le ridiculizează. Iar obiectul principal al deriziunii e deobicei felul cum vorbesc, majoritatea păcatelor fiind veniale. Dar oare ele vorbesc mai rău decît oamenii cultivați? Nu cumva simpla așternere în scris a unor exprimări orale creează cea mai mare parte din impresia de incorectitudine caraghioasă a limbii lor? Secolul XX a distorsionat imaginea unui scriitor al secolului XIX. De cîteva decenii bune, acest nu mai este el însuși.
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
subcomisiei. Acest refuz spune multe despre exigențele Parlamentului față de reprezentanții săi. Admitem că dl Predescu n-are calități de orator, dar stăpînește la perfecțiune volubilitatea agramată, sărăcia de vocabular mascată de sacadarea amenințărilor și violentarea limbii române la adăpostul indignării orale. Subconștientul îi joacă însă feste urîte dlui Predescu. Îl recitez: "Las' că vorbesc eu cu ei, de or să înghețe apele". Vrînd pesemne să spună că îi va face să înghețe pe răsculativi, dl Predescu și-o fi adus aminte
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
cuvintelor limbajului firesc, cotidian nu este cunoscută. Precum, în timpul jocului său, un băiețaș își poate imagina că scaunul pe care îl încalecă este un cal adevărat, de rasă, și, o vreme, scaunul chiar înlocuiește calul, la fel, în procesul comunicării orale și celei scrise, micul cuvânt soare în convenționala lume a dialogului uman poate înlocui minunatul, mărețul astru. Substituit de jucăria verbală, maiestosul, domol-luminătorul astru acceptă cu plăcere cazurile dativului și genetivului pentru a fi aplicate înlocuitorului său în sfera limbajului
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
aproape subversivă: în textul din 1930 răul eminescian "era" o criză de creștere; în cel modern, apare în schimb - ca o ironie - prezentul: criza de creștere e. Compararea edițiilor întărește senzația că, într-o vreme a unei culturi paralele fundamental orale (bancuri, mărturii familiare, istorii alternative), însuși textul scris apărea ca fluid și permanent modificabil.
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
aproape subversivă: în textul din 1930 răul eminescian "era" o criză de creștere; în cel modern, apare în schimb - ca o ironie - prezentul: criza de creștere e. Compararea edițiilor întărește senzația că, într-o vreme a unei culturi paralele fundamental orale (bancuri, mărturii familiare, istorii alternative), însuși textul scris apărea ca fluid și permanent modificabil.
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
destine politice, inclusiv postbelice, similare, echilibru politic instabil, exacerbări etnice și conviețuiri), de stratificările culturale și modernizarea tîrzie (de aici coabitarea, în mentalitatea comună, a straturilor arhaice și medievale cu cele moderne și păstrarea legăturii dintre cultura scrisă și cultura orală), de referință la ortodoxie și la caracteristicile specifice ale misticii răsăritene. Primul volum de Balcanologie, culegere tematică de studii și nu un studiu sistematic, se dovedește în final bogat în puncte de dezbatere și precizări necesare într-o perioadă cînd
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
redacția unui ziar local ne-a fost dat să aflăm avatarurile statuii de la chiar sculptorul care o realizase. O familie din Rășinari, după cum se "zice" supărată pe trecutul brun al lui Cioran, ( sau doar un copil inconștient, după alte variante orale) și-ar fi pus în cap să distrugă statuia. N-a reușit întru totul dar a lovit nasul Puși ( sau doar pus) cu spatele la zid de obștea sătească, vinovații au refăcut cum au putut ei mai bine chipul mutilat. Sculptorul și-
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
pentru că drumul nu este bătătorit. Dar genul acesta aparent ușor presupune și tehnică, și o rețetă anume, binecunoscute în multe spații teatrale America, Franța, Australia sînt cîteva exemple celebre și deloc la noi. Teatrul de revistă și-a păstrat pe cale orală să spunem tradiția, chiar și după dispariția fenomenului Constantin Tănase, pînă în zilele noastre. De music-hall-uri nu s-a prea ocupat nimeni în școala noastră de teatru. Cu alte cuvinte, nu există nici regizori specializați în așa ceva, nici actori care
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
poate susține cu toată convingerea că a pronunțat o anume secvență (identificată pe baza scrierii), chiar dacă analiza obiectivă a sunetelor i-ar arăta că se înșeală. De alfel, ne formăm și ne exersăm destul de rar instrumentele de analiză a exprimării orale - în bună parte din cauza unei tradiții centrate asupra scrisului, perpetuate prin școală (multe persoane care accentuează perfect, în mod spontan, cuvintele limbii materne, nu reușesc să indice clar vocala accentuată; cu rezultate dezastruoase în perceperea ritmului unei poezii citite fără
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
trece de la Aristotel la Cicero) termenii culți care vor sta la baza corespondentelor romanice, dar și a englezescului topic. Acesta din urmă a dezvoltat sensul, fundamental în engleza de azi, "subiect, temă" (= subiect gramatical, subiect al unui discurs, temă tratată oral sau în scris etc.). Sub influența actuală a textelor scrise în engleză, cuvîntul românesc topică primește tocmai acest sens, pe care îl întîlnim tot mai des în Internet, mai ales în forumuri, în liste de discuții organizate tematic: "forum online
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
frecvente în uz. Aparțin oralității construcțiile scurte, repetițiile, neglijența în construcția gramaticală; mesajele scrise nu conțin însă decît puține cuvinte de umplutură, semnale fatice, pragmatice, de atenuare, de care vorbitorii adesea nici nu își dau seama, dar care în comunicarea orală au rolul de a menține un acord implicit; lipsa acestor mijloace (explicabilă în scris) constituie, după Crisytal, cauza faptului că multe interacțiuni electronice de tipul "conversațiilor scrise" par abrupte, brutale, chiar conflictuale. Printre tendințele explicite, aproape programatice, ale scrisului în
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]