48 matches
-
toate canalele de televiziune, anunțul triumfalist că, din prima zi, guvernul va convoca la poarta școlilor tagma lăptarilor și breasla brutarilor, am redevenit, îngrozit, copilul de-odinioară și-aproape am început să țip: - Eu nu vreau lapte! Mie dați-mi oranjadă! Dincolo de bucuria pe care-o va provoca unui număr însemnat de elevi, vasta alăptare de la ugerul guvernamental conține o nuanță de viol: e un fel de-a procura plăcere cu forța. Dar și-un fel de viol al fragilelor creiere
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
mafiotică și prin furt calificat - ba chiar supercalificat! Ce fericiți am fi să vedem măcar un inginer cu inițiativa, măcar un investitor inspirat care să-și contruiască bunăstarea folosind metodele pieței libere, si nu sorbind cu paiul, că dintr-o oranjada, din mult-puținul monștrilor economici hrăniți de la bugetul de stat. Firmele-căpusă, despre care se vorbește din ce in ce mai mult, sunt doar proiecția în economic a ceea ce societatea românească trăiește la nivel politic. De la partide-S.R.L. (fază romantică a ticăloșiei, dacă se poate
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
PDL, Dan Gavrilescu, se înfruptă la greu din banii statului”. Supertitlul e tare și dovedește înclinațiile gastronomice ale lui Tucă: La complexurile energetice ciorba s-a făcut portocalie”. Sicer, spune tu Mariuse dacă la Tavernă ai da oamenilor ciorbă ca oranjada sau ca alte lichide de aceeași culoare? Eu mă gândeam că Gavrilescu ăsta a înhățat cateringul pentru mineri sau vreo cantină, când colo vinde utilaje de milioane, titlul e pus la derută. Așa Dane, tată, mi-era că faci renumele
Ziare, la zi: EvZ speră că s-a deschis sezonul la boci () [Corola-journal/Journalistic/28022_a_29347]
-
sau de a viziona un scurt metraj european. Câteva lucruri care diferențiază Ceai et caetera de alte ‘locuri’ în care poți să servești un ceai? Un meniu variat (ceaiuri calde sau cu gheață, sucuri naturale, fresh-uri și smoothie-uri, siropuri, limonadă, oranjadă, sandvișuri, prăjituri și turtă dulce, fructe uscate), poți alege din peste 125 de varietăți de ceaiuri și infuzii, faptul că nu se fumează, evenimentele culturale care au loc săptămânal. În plus, aici au loc întâlnirile unor comunități de artiști handmade
Acasă la Ceai et caetera [Corola-blog/BlogPost/97365_a_98657]
-
Va mai aduceți aminte de Brifcor, de Cico, oranjada și siropurile cu sifon de pe vremuri? Sucurile cu care românii se răcoreau acum 20 de ani au dispărut din magazine, fiind înlocuite de Coca Cola, Pepsi, Fanta, Sprite etc. Potrivit unui studiu efectuat de KeysFin, chiar dacă Pepsi are o tradiție
Coca Cola vs. Pepsi. Cine-i racoreste cel mai tare pe romani [Corola-blog/BlogPost/93127_a_94419]
-
vin. Lionel ia o sorbitură, plimbă vinul prin gură cum a văzut că se face, după care îl înghite. Îi spune lui Gustave, cu alură de connaisseur: — Toarnă! Gustave le umple paharele. Liliane dă paharul peste cap, ca pe-o oranjadă: i se uscase gura de la prețuri. Sommelier -ul dă să plece, dar Lionel, care între timp a mai băut o gură, îl oprește: — Gustave, poți să-i spui unui băiat să-mi aducă o Coca-Cola? Și un bol pentru Robespierre
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și cu suport oniric: „- Va fi o explozie solară!/ Lumea nu mai ieșea pe stradă./ Priveam cerul cu ochelari de protecție;/ Înconjurate de scaune goale./ Sentimentele susțineau o conferință searbădă./ Mă rătăcisem în orașul acela,/ Era cald și doream o oranjadă,/ Sala de conferințe, scaune goale./ - Oranjadă nu mai avem din epoca feudală!/ - Nu se mai importă portocale.../ - În curînd însă va fi soare,/ Atît de mult soare!/ - În curînd va fi o explozie solară!/ Dar eu ascultam sentimentele/și, între
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
o explozie solară!/ Lumea nu mai ieșea pe stradă./ Priveam cerul cu ochelari de protecție;/ Înconjurate de scaune goale./ Sentimentele susțineau o conferință searbădă./ Mă rătăcisem în orașul acela,/ Era cald și doream o oranjadă,/ Sala de conferințe, scaune goale./ - Oranjadă nu mai avem din epoca feudală!/ - Nu se mai importă portocale.../ - În curînd însă va fi soare,/ Atît de mult soare!/ - În curînd va fi o explozie solară!/ Dar eu ascultam sentimentele/și, între timp, scaunele sforăiau, sforăiau”. Fără să
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
fără să mai țină seama că ne aflam totuși în prezența unor gură cască, atrași de ocazia de a chibița și de a-și lua porția de haz și batjocură fără nici un ban. Între două filme și-un tutun ori oranjadă în foaierul unui teatru sau concert se întărea serios sentimentul nostru de ironie și persiflare care va „chinui la greu” cu labila noastră fire pentru a o desăvârși Aceștia reprezentau „galeria” care va stimula apetitul năimiților pentru un circ care
CROCHIURI DIN VREMURI...PARŞIVE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340430_a_341759]
-
minte. Să rămânem la atât, spusese. Încă ești un copil. Da, ești un copil, ținuse să sublinieze. Așadar veniseși pentru Tăvi. Foarte bine, așteaptă-l aici. Nu, nu te deranja!... Am să-ți trimit o bucată de tort și o oranjada. Ei, hai, doar n-ai de gand sa refuzi!... Pe mine te rog să mă ierți, e oră când îmi fac dusul înainte de siesta. Ridicându-se, mă bătuse ușor pe obraz și ieșise, urmată docil de câine, căruia îi făcuse
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
dragoste..., apărută chiar în acel an de demult, 1930. I-a și scris. „Mi-a și răspuns“, se veselea bătrânica. „Ne-am și întâlnit, chiar aci, era tot cofetărie, da’ îi spunea altfel, «Panseluța», am servit un parfait și o oranjadă. Apoi a plecat, că spunea că se duce nu știu unde.“ Îi mai scrisese și, din când în când, Camil îi răspundea. „Am pierdut toate scrisorile, totul, la bombardamentul din patrușpatru, când au venit americanii cu bombele și a ars «Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
stânjenit și începu să vorbească iar de Maitreyi. L-am rugat, stins, să plece. ― Khokha, mi-e somn, mă doare capul... *** Seara, vestite de Harold, au venit fetele să mă vadă. Au pus patefonul în hall, au comandat whisky și oranjadă și-și exagerau veselia ca să mă consoleze pe mine (Harold le spusese că sufăr de o depresiune nervoasă, un surmenaj sau ceva asemănător, și că, înainte de a pleca din oraș, trebuie "să mă amuz" ca să uit). ― Hei, Allan, îmi spunea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
trimis chiar lista numerelor care lipsesc din colecție. Evident, e vorba de... - Atunci e simplu, îl întrerupse Ghibercea apăsând pe unul din butoanele roșii. IX Ședința a fost reluată la 2,15. În dreptul fiecăruia se afla un termos cu o oranjadă și, într-un pahar, cafea espresso cu gheață. Numai lui Pantazi i se aduse cafea turcească și o carafă cu apă rece. Ascultă absent raportul unui inspector despre orașele unde au fost colectate exemplare apocrife, ce fel de oameni le-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
prezint pe maica stareță; spune-i că ai o mătușă călugăriță la Sagrado Corazón... Cu asta o s-o dai gata, darling. Le pregătiseră o masă foarte lungă, acoperită cu o pînză albă și așezaseră peste tot, rezemate de paharele pentru oranjadă, o mulțime de gravuri colorate Înfățișînd scene din viața lui IIisus Hristos și din viețile sfinților. Sfînta Fecioară apărea și ea În cîteva gravuri, aproape Întotdeauna Înconjurată de nori, cu mîinile Împreunate pentru rugăciune și cu niște degete neînchipuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de om cinstit și muncitor și-și cîștigase averea la fel ca toți ceilalți. Mulțumită averii putea să se bucure de după-amiezele acestea libere și uite-l acum aici, cu o expresie de bărbat care avea poftă să danseze, bîndu-și oranjada, vitamine care-i păstrau sănătatea și-l ajutau să e mențină tînăr, la cei patruzeci și opt de ani ai lui, În pofida Înfățișării sale destul de caraghioase. Șobolanul aparținea rasei celor pe care Juan Lucas Îi cunoștea, dar nu-i recunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Marconi, toți În păr, fără fete, bineînțeles, căci atunci nu s-ar fi putut uita decît cu coada ochiului la Susan, fumau urmărind cu atenție mișcările doamnei, care de aproape era la fel de bine ca și de departe. Șobolanul comandă o oranjadă pentru el și două coca-cola sau orice voiau să bea, pentru invitații lui. Julius acceptă o coca-cola, iar Susan, observînd că Începuse să se Întunece, ceru un pahar de Jerez fiindcă momentul acela semăna cu altul din viața ei, Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se Întunece, ceru un pahar de Jerez fiindcă momentul acela semăna cu altul din viața ei, Înainte de a pleca la teatru la Londra, de exemplu, Șobolanul comandă și el, strigînd aproape, un Jerez și pentru mine, dar acum Îi aduseseră oranjada și n-avu Încotro, trebui să se resemneze să fie mult mai puțin rafinat decît Susan. „Trage la măsea“, comentă unul din băiețandrii din cartierul Marconi, văzînd că paharul de Jerez e pentru Susan, altul tocmai voia să spună că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
apariția fetele și ei se prefăcură deodată indiferenți, fluierînd a pagubă și amintindu-și din nou de nord-american, o să meargă În curînd la cabine să se schimbe, fumați, băieți, fumați. Șobolanul se gîndea tot timpul cum să termine mai repede oranjada și să ceară un Jerez, pentru prima dată În viața lui la ora aceea, dar uite că În clipa aceea Susan Îndepărtă cu degetele paharul din fața ei cu cîțiva centimetri și ceru un pahar cu apă; el nu mai știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
niciodată despre ceea ce făcuse, astea și le povestea numai lui Însuși În Întunericul dormitorului, culcîndu-și capul pe pernă și atunci se transformau Încetul cu Încetul În povești despre ceea ce nu făcuse, apăreau din nou paharele cu Jerez, cu apă, cu oranjadă și Susan luîndu-l În rîs după cea de-a treia cerere În căsătorie, apăreau din nou refuzurile „nu dansez“ din partea fetelor Alicia, Rosa Maria, Mary Anne, În timp ce cîntau All day, all night Mary Anne și el se apropia fredonînd melodia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
răspunse, dar mâinile își continuau activitatea. A scos cartușele, le-a examinat, le-a pus înapoi, a tras siguranța și a pus pistolul la loc, în buzunar. Kobayashi se întorcea, călcând prin băltoace. A adus cu el trei sticle de oranjadă. — E tot ce-avea. — Omul nu bănuiește nimic, nu? — Nu, fiți liniștit. A venit aici ca să pescuiască. — Sper că n-ai dat vreun telefon la Yamagata, de acolo. — Doamne ferește! La ce mi-ar folosi? În timp ce-și bea oranjada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
oranjadă. — E tot ce-avea. — Omul nu bănuiește nimic, nu? — Nu, fiți liniștit. A venit aici ca să pescuiască. — Sper că n-ai dat vreun telefon la Yamagata, de acolo. — Doamne ferește! La ce mi-ar folosi? În timp ce-și bea oranjada, Endō îl privea pe Kobayashi cu neîncredere. Bău numai jumătate de sticlă, aruncând cealaltă jumătate pe fereastra autobuzului, în mlaștină. Sticla dispăru în ceață, fără zgomot. — Hai! Condu-mă la locul cu pricina. Nu vă mai grăbiți atât de tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Kobayashi cu neîncredere. Bău numai jumătate de sticlă, aruncând cealaltă jumătate pe fereastra autobuzului, în mlaștină. Sticla dispăru în ceață, fără zgomot. — Hai! Condu-mă la locul cu pricina. Nu vă mai grăbiți atât de tare. Îmi beau și eu oranjada. Atitudinea lui Kobayashi se schimbase. Până acum fusese slugarnic, acum era arogant. — Ce-ai spus? se rățoi Endō. — Mai avem doar vreo sută de metri. Ce căutăm noi, n-o să dispară până ajungem acolo. Dacă nu stă la vreun han
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
a avut noroc că a scăpat cu viață, dar era grav rănit. După spusele omului care l-a găsit, în dimineața aceea a trecut pe la el un bărbat îmbrăcat într-o pelerină de ploaie, care a cumpărat trei sticle de oranjadă. — Facem cercetări în continuare, explică polițistul, ștergându-și sudoarea de pe gât. Takamori l-a întrebat ce s-a întâmplat cu străinul. — Străin? Până acum nu ne-a spus nimeni că ar fi și un străin implicat în toată povestea aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Yamagata. În ziua următoare a fost cercetat fundul mlaștinii de către niște barcagii pricepuți, dar nu au găsit nimic... nici urmă de Gaston sau de vreun obiect care să aparțină celor trei. Bănuiesc că a fugit cu bărbatul care a cumpărat oranjadă. — Imposibil! exclamă Takamori. A doua zi a trecut iar pe la poliție. — Gas - străinul - nu are nici o legătură cu crima. Probabil că l-a obligat să plece individul care cumpărase oranjada. A treia zi când Endō, care era încă în spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
trei. Bănuiesc că a fugit cu bărbatul care a cumpărat oranjadă. — Imposibil! exclamă Takamori. A doua zi a trecut iar pe la poliție. — Gas - străinul - nu are nici o legătură cu crima. Probabil că l-a obligat să plece individul care cumpărase oranjada. A treia zi când Endō, care era încă în spital în stare foarte gravă, le-a spus polițiștilor ce s-a întâmplat, misterul s-a aprofundat și mai mult. Endō a mărturisit că i-a dus pe Kobayashi și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]