641 matches
-
ocupării noului aparat administrativ, a unor elite politice care să fie diferite de vechea protipendà boiereasca. Pe fondul memoriei fanariote "inhibate", oamenii timpurilor noi au nevoie în primul rând de ceea ce s-ar putea numi "alfabetizare politică". Într-adevăr, pe masura ce oratorii parlamentari deprind "alfabetul" politicii, vom putea observa o mai bună focalizare a temelor de dezbatere, o mai precisă definire a termenilor și o preferință clară pentru anumite izvoare ale filosofiei/teoriei politice. Studiul de față își propune explorarea terminologiei de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de "alfabetizare", la lectură cursiva și la înțelegerea termenilor importați se ajunge numai prin automatism, ceea ce presupune imitarea, repetarea și apoi crearea unor figuri retorice adecvate. Formându-și un set de figuri, diseminate apoi în întreaga rețea a dezbaterilor publice, oratorii politici români devin și principalii vectori ai alfabetizării. Prin noțiunea de "alfabetizare politică", am încercat să înțelegem cum s-au fixat, prin traduceri și scrieri originale, anumite noțiuni și idei politice în rândul elitelor din a doua jumătate a secolului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
românește e printre ultimele lucruri pe care le aștept de la un politician.” Mă dezamăgești profund Dragose, tu cel care ai facut emisiuni culturale. Să vorbească bine românește, e primul lucru pe care il aștept de la un politicain roman.Apoi retorica, oratoria să știe apoi politică serios, filozofie, beletristica, si multe alte lucruri.Dar vorbirea corectă a limbii noastre la ei d.p me d.v. e sine qua non. Am și eu o viziune asupra transformării fiicei președintelui într-o prințesa PLD
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
lucruri.Dar vorbirea corectă a limbii noastre la ei d.p me d.v. e sine qua non. Am și eu o viziune asupra transformării fiicei președintelui într-o prințesa PLD : http://pseudomorfoze.wordpress.com/2008/02/26/exemplu-de-corupere-a-elitelor-alegerea-elenei-basescu/ @ihtys :))))))))))))))))) retorica, oratorie, filosofie, beletristica?? văd bine?? și eu, săracul, care-mi închipuiam că mai întâi trebuie să știe management, economie, finanțe, diplomație, comunicare, negociere... Stau și ma-ntreb cum l-au suportat patru neveste, așa acrit de toate cum se prezintă. Părea
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
limba orală. E vorba de un efect al romantismului ce se regăsește plenar abia în modernism. După ce, la începuturile sale, patosul romanticilor s-a arătat tributar retoricii clasiciste, înlocuindu-i doar "conținutul", individualismul își cere drepturile "prin interiorizare, prin părăsirea oratoriei, prin decăderea plasticei evidente, prin muzicalizarea savantă și prin biruința iraționalului și a subconștientului". "Clarității solare" a discursului clasic i se subsitutie un limbaj dificil, eliptic și aluziv, care poate fi numit ermetic. Se produce un fel de încețoșare a
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
o culme și un adevăr vrednic de nemurire?” „Popor după popor va primi oare botezul sovietic?” Răspunsul, care va veni foarte curând, autorul Jurnalului nu-l mai consemnează. Totodată să observăm că Galaction are curajul să fie și polemic. Atunci când „oratorii roșii” (este expresia lui) îi atacă pe liberali (18 martie 1947) și memoria lui I. I. C. Brătianu, el îi ia apărarea (în însemnările lui jurnalistice) marelui om politic. Deși nu l-a iubit, recunoaște onest că acesta „rămâne un fel
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
nimeni o nouă religie noi zeități un nou alfabet în fiecare zi descopeream un nou continent tineri îndrăgostiți mai puri ca roua ce cădea pe morminte și-acoperișuri dormeam îmbrățișați cu întunericul ignorând străzile ce alergau una după alta ignoram oratorii inculți ai piețelor zgomotul de roți și copite neștiutori de soarta celor ce tremurau la toate ucazurile ca iepurele pe arătură în ziua vânătorii ascultând la radioul cu galenă deciziile înțelepte ale guvernului ignoram fumul de pe scenele puterii eram doar
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
se între-pă-trundeau în acele zile. Și mai puteai vedea și auzi pe Calea Victoriei, pe Dionisie Lupu, în Mântuleasa ceva ciudat, neașteptat, ceva tulburător care apare negreșit la marile nenorociri în fața cărora ființa umană e neputincioasă: misticii de toate nuanțele, iluminații, oratorii stradali anunțând vehement parusia, sfârșitul lumii, necesitatea pocăinței. Bucureștenii mai aveau totuși o salvare: autohtonul, nedezmințitul haz de necaz. Iată și gluma (scrâșnită, macabră, forțată, dar totuși glumă) care circula în acele zile: "Dumnezeu juca șeptic cu pământenii. Oamenii au
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
și nu o respectă și a celor ce i se supun, nu fără suferință morală. În ritualul senatorial antic se miza pe forța persuasivă a discursului, ca să menții sau să anulezi o lege fără suport obiectiv. Dar unde ni sunt oratorii, artiști ai cuvântului și logicii? Competiția oratorică, iscată de răzvrătirea femeilor, credem că e mai mult inventată de Titus Livius decât refăcută după memoria colectivă. De unde legea le cerea femeilor să treacă pragul casei numai în momente excepționale, ele ieșiseră
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
istoric al Regelui. Singură Memoria, "revista gândirii arestate", l-a reprodus în întregime și la loc de cinste (în nr. 47-48), nedezmințindu-și astfel, nici de această dată, numele și menirea. Discursul Regelui Mihai, atât de altfel, stilistic vorbind, decât lemnoasa oratorie de prezidiu cu care fusesem obișnuiți la aniversări, impresionează prin demnitatea expresiei, prin conciziunea sugestivă și, în ce privește atitudinea, prin franchețe. Nimic aluziv, nimic ambiguu, nimic subînțeles în acest text care este, în multe privințe, și unul polemic. Poate întâi de
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
Chancel nu s-au pierdut, ele reprezintă o bogăție extraordinară. Apropo de stilul oral: e de remarcat că acesta predomina înaintea secolului XIX cînd mulțimea nu știa să citească, mesajele trebuind să-i fie adresate pe cale orală. Asta a dezvoltat oratoria ecleziastică, au apărut mari predicatori practicînd elocința religioasă, un Bossuet, de exemplu. S-a dezvoltat de asemenea elocința politică, arta de a vorbi în public. Revoluția franceză e un veritabil festival de discursuri politice. Dominația scrisului a fost instituită o dată cu
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
urmează drept studiu de caz Anatomia dramaticului, unde Antoaneta Tănăsescu discută pe larg alte două interesante chestiuni: teatrul ca spectacol între a arăta, a ascunde și a sugera și teatrul ca literatură sau formă artistică distinctă ce interacționează cu matematica, oratoria și... sportul. Lumea curentului literar urmează același scenariu. Curent, perioadă, epocă literară, școală, grupare, devin elementele cheie ale privirii teoretice retrospective. La un moment dat, Antoaneta Tănăsescu formulează o idee extrem de interesantă, problema receptării în epocă a manifestelor și a
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
umor șfichiuitor pe care, ca să-l suporți cînd ești, horribile dictu, în chestie, îți trebuie, pe alese, obraz gros sau spirit subțire. Oricum, clenciurile de care se folosește oratorul (fiindcă e vorba, chiar în forma unor pilule febrifuge, tot de oratorie), de la indexul clătinat amenințător la Peccavi (a se vedea tandra autocritică de final...), și dacă nu te conving, tot te fac să zîmbești. Sau te îndeamnă să ripostezi pe-aceeași gamă, și asta e ceva. Comédii la Porțile Orientului e-
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
pare a fi devenit sinonimul lui spirit: Aceste producții, stimați frânari politici, au fost posibile doar de către unul cu mult iz de aventură, încăpățânat și cu multă dragoste față de țară și pământurile ei� (CD 30.09.2003). Se pare că oratoria românească, nu întru totul birocratizată, păstrează o mai veche aplecare spre stilul ornat, chiar spre metaforismul liric. Intervenția din care am citat și mai sus, pentru a ilustra termenul aprofunzime, continuă într-un mod încă mai creator: �Și să nu
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
obișnuit. Nu ascult sau privesc discursuri politice decât strictamente profesional, ca să depistez strategiile retorice utilizate. Există oameni care, fără să fi învățat vreodată cum să vorbească în public, reușesc să își capteze audiența. Pe de altă parte, presupuși profesioniști ai oratoriei nu reușesc decât să fie plați (și aici pot fi incluși mulți dintre politicienii români). Nenumăratele transmisii televizate din Parlamentul României pe care le-am văzut de-a lungul anilor nu au făcut decât să-mi confirme ad infinitum părerea
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
modul în care își ridica și cobora tonul vocii, în funcție de importanța a ceea ce spunea, toate erau noi pentru bunicul meu, obișnuit cu un anumit gen de discurs televizat. Că Gorbaciov era unul dintre acei oameni politici cu înnăscut talent pentru oratorie, nu e, cred, de pus la îndoială. Dar că în crearea imaginii lui de lider "iluminat" al PCUS un rol important l-au avut și transmisiunile în direct de la congresele și plenarele partidului este, poate, la fel de adevărat. Argumentul suprem: "vorbește
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
vechii edituri: Opere, Scriitori români, Restitutio, Memorialistică, Documente literare, Scrieri, Universitas, până la sfârșitul anului trecut văzând lumina tiparului 47 de volume, printre care: G. Călinescu, Opere, vol. III-IV, Bietul Ioanide (ediție de Niculae Mecu și Laurențiu Hanganu), Mihail Kogălniceanu, Opere. Oratorie, 1886-1889 (ediție de Georgeta Penelea-Filitti, preluată de la Editura Academiei), Liviu Rebreanu, Opere, vol. 21 și 22, Corespondență (ediție de Niculae Gheran, realizată în colaborare cu Muzeul Județean Bistrița-Năsăud), Aron Cotruș, Opere, vol. II. Poezii, 1920-1928, (ediție de Alexandru Ruja); Gala
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
de Mitzura Arghezi și Traian Radu. Sunt, totuși, două momente de referință în istoria accidentată a editării scriitorilor clasici români. Sper că vor obține subvențiile absolut necesare și vor apărea în acest an ediții critice, din operele lui Mihail Kogălniceanu (Oratorie, ultimul volum, 1889-1891, editor Georgeta Penelea-Filitti), Dimitrie Anghel, (vol. I, editor Marcel Duță), Ilarie Chendi (vol. VII, editori D. Bălăeț și Ioan Spatan), Gala Galaction (vol. IX, editor Teodor Vârgolici), B.P. Hasdeu (vol. VII, editor I. Oprișan), Ion Vinea (vol
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
au calitatea de rudes? Răspunde Augustin că rudes sunt: cei neinițiați în doctrina creștină (qui ad ecclesiam rudis venit); cei care nu s-au documentat prin studiu personal asupra doctrinei creștine; cei care au trecut prin școala de gramatică și oratorie dar nu cunosc învățătura creștină (sunt așa numiții ignoranți in sacris). Iată acum, într-un soi de opis, modul în care era organizat catecumenatul pe vremea lui Augustin: a) păgânul<footnote Sfântul Paul, ne spune Unamuno, a fost numit „apostolul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
privesc alegerea materiei, așezarea materiei și expunerea ei. Cele trei principii sunt: a) non multa, sed multum („nu multe, ci mult”), adică mai bine dă puțin, dar fă-o măcar intuitiv și temeinic; în cartea X, 1, 59 din Institutio oratoria, Quintilian spune: Multa magis quam multorum lectione formanda mens - „mintea se formează prin lecții multe ca valoare și nu multe ca feluri”; fidel lui Quintilian, Pliniu cel Tânăr reia ideea în Epistulae, VII, 9, 15: Aiunt multum legendum esse, non
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
zidire sufletească” (PSB 19, 319; PG 32, col. 573); Ep. 339 (PSB 19, 607-608; PG 32, col. 1084); Hom. in quadr. mart., 2: „Cuvântările de laudă întru pomenirea sfinților nu se vor supune regulilor oratorice ale cuvântărilor de laudă. Că oratorii, în discursurile lor, au ca material pentru laudă faptele și întâmplările din lume; dar pentru aceia pentru care lumea a fost răstignită, cum este cu putință ca ceva din cele din lume să le dea pricină de laudă?” (PSB 17
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și altele multele de acestea, ca din toate să putem alege ușor ceea ce este de folos”<footnote Chrys., De proph. obsc., 1, 1 (ed. rom., 508; PG 56, col. 165). footnote>. Așadar, deși Ioan Hrisostom a permis apelul la mijloacele oratoriei clasice în anumite situații, totuși, admirând stilul scrierilor vetero și neotestamentare, a susținut expunerea adevărului de credință într-o formă elegantă și simplă. Mai mult, nefiind impresionat de stilul pompos și prefe rând vorbele puține, dar care spun mult, a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
arată în Notă asupra ediției, avem de-a face cu prima versiune bilingvă în cultura română a „microtratatului ciceronian Paradoxa Stoicorum” (p. 19) - gest întru totul lăudabil, care se alătură celui similar din 2006, când aceeași editură a publicat Arta oratoriei tot sub îngrijirea lui Traian Diaconescu. Din aceeași Notă, dar și de la p. 124, aflăm că textul latin reproduce pe cel stabilit de Jean Molager pentru ediția franceză publicată în Collection des universites de France la Editura „Les Belles Lettres
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Ultimele 11 simfonii cele dela a IV a la a XIV a incluziv, au fost scrise între anii 1944 și 1954. trei din acestea, a V a, a X a și a XII a alcătuiesc un subciclu unitar de vaste oratorii realizate în formele simfoniei, cu desăvîrșire unice ca concepție și proporții, al căror material biblic, ce-i drept, constitue un hiperprismatic - iertați mi expresia - sistem de realități și adevăruri atît umane cît și universale, pe cari orice doctrină filozofică, oricît de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
și să las corespondență mea întreaga să zacă mai bine de două luni într-un sertar... Mă bucur să aflu că ai fost atât de productiv în ultimii ani. Enescu îmi vorbește cu cele mai înalte laude despre unul din oratoriile dtale - și bineînțeles că m-ar interesa foarte mult să le citesc pe amândouă și chiar să le ascult. Eu cred ca Perlea se va întoarce în Italia. La New York a fost angajat la Operă numai pentru stagiunea de iarnă
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]