96 matches
-
viza „bun de tipar”, dar cu condiția ca notele explicative să clarifice problemele legate de presupusa decădere a Moldovei, iar editorul să restrângă la minimum necesar notele editoriale privind mișcările separatiste . În același an 1977 apărea M. Kogălniceanu - Opere IV. Oratorie II, p. IV-a (1874-1878), ediție Îngrijită de Dan Simonescu, studiu introductiv Georgeta Penelea . Nota Comitetului pentru Presă și Tipărituri din 5 aprilie 1977, după ce se amintește Încă din primele rânduri că „ediția critică exhaustivă a operelor complete ale lui
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
poate fi confruntat foarte ușor cu însuși Catalogul tipărit în patru volume (1796-1819). S-au achiziționat cărți din întreaga Europă și din toate domeniile: retorică, filosofie, gramatică, matematică, drept canonic, mitologie, medicină, etică, geografie, economie, istorie, muzică, astronomie, artă militară, oratorie, teologie. Sunt aici multe dintre lucrările celebre editate în perioada cuprinsă între Renaștere și Iluminism, însă în principal capodoperele tipografice ale celei din urmă epoci, monografii și sinteze, enciclopedii, lexicoane și dicționare, atlase; de asemenea, manuscrise ale unor personalități politice
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu disciplinele cunoașterii 12. Această lumină nouă aruncată asupra disciplinelor avea cel puțin un merit: acela de a reconsidera și a restaura statutul paideutic al disciplinelor tradiționale care, în „era curriculumului modern”, fusese supus criticilor defăimătoare ale adepților interdisciplinarității, precum și oratoriei deșănțate a nondirectiviștilor și teoreticienilor „curriculumului centrat pe learner”. Ideea redefinirii disciplinelor ca membre ale „comunității Marelui Discurs Omenesc” nu a avut răsunet în anii ’60, dar a fost redescoperită în anii ’80, din perspectivă postmodernă, când J. Pagano (1981
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
română la I.S.J.Vaslui. Privind retrospectiv în existența domniei sale și mai ales potrivit principiilor sale de viață putem desluși trei ipostaze: • ca profesionist în cariera didactică; • ca cercetător, critic literar și teatral; • ca om de cultură, cu înclinații pentru umor, oratorie și critică. Ce noroc, ce bucurie, să-l avem printre noi. Jovial și ușor ironic, dar nu malițios, vesel și dornic de prieteni de calitate a știut mereu să ne asculte părerile, dorințele și să ne dea speranța unei vieți
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
cei mari, Balzac de pildă, un mobil important al scrisului sunt banii, gloria, dar sunt totuși un mobil secundar. Esențiala finalitate a literaturii, a artei în genere, în care intră vrând-nevrând și critica, și eseul, și filozofia, chiar și marea oratorie, al cărei obiectiv e de regulă persuasiunea în sensul unui efect practic imediat, este în ultimă instanță o „finalitate fără scop”, adică una de cunoaștere, de contemplare, de aprehendare a adevărului. Adică frumusețea (care „va salva lumea”). Acest lucru e
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
timp după ce „ultimul mare romantic” se stinge din viață în 1889. Însă sensibilitatea romantică a transgresat limitele genurilor literare și a intrat într-o formă mutantă, deformată în discursul public și în cel politic. Un anumit tip de a face oratorie vehiculând grandiosul, un trăirism congestionat împrumută tropii specifici curentului literar pentru a-i reinvesti și aici ne află în proximitatea clișajului ca punere în scenă a unei exorbitări retorice. Gesticulația care acompaniază acest retorism s-a pierdut, sunt puține spre
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
literar pentru a-i reinvesti și aici ne află în proximitatea clișajului ca punere în scenă a unei exorbitări retorice. Gesticulația care acompaniază acest retorism s-a pierdut, sunt puține spre mai deloc înregistră- rile unor discursuri parlamentare. Poate că oratoria dezechi- librată a personajelor caragialiene nu ar mai părea doar un exercițiu estetic de deformare. Filmul avea să evidențieze peste puțin timp teatralismul și expresivitatea unei gesti- culații care era mutată de pe scenele teatrelor unde juca „Divina Sarah”, Sarah Bernhardt
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Calabria, părintele Filippo Bardellini și-a exprimat condoleanțele Congregației Slujitorilor Săraci spunând că: «Fără don Giovanni Calabria, Opera mea nu ar fi existat niciodată». Părintele Bardellini s-a născut la Verona în 1878. În 1904 a devenit preot în Congregația Oratorio di San Filippo Neri (Oratoriul Sfântului Filip Neri). Timp de aproape 12 ani și-a desfășurat slujirea pastorală în parohia părinților filipini din Verona. În 1916 i-a fost încredințată parohia de la San Pietro Incarnario (Verona). Aici, în 1921, cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de către liberalii disidenți. Dacă grosul forțelor electorale îl constituia masa electorală conservatoare, în schimb șefii partidului conservator, vechii conservatori, cari au guvernat țara până la 1876, stăteau în umbră. șeful opoziției, în acțiune, era Dumitru Brătianu, iar la toate întrunirile publice oratorii erau: Dimitrie Giani, G.D. Paladi, Petre Grădișteanu, iar din partea partidului liberal conservator G.D. Vernescu, tot un liberal disident. Singurul conservator care apărea la tribuna întrunirilor publice era Alexandru Lahovary, un conservator mai tânăr. Atât de compromis era numele „conservator“, că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
unei magistraturi mai independente (Ședința Camerei de la 27 noiembrie 1885), în Opere III. Discursuri parlamentare, ediție îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. 20 Oratorie politică românească (1847-1899), ediție îngrijita de Roxana Patraș, selecția textelor, nota asupra ediției, comentarii, prezentarea autorilor, indice de nume și bibliografia generală a temei de Roxana Patraș, în curs de apariție la Editură Universității "Alexandru Ioan Cuza". 21 Radu Rosetti
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
acum zgomotul de lovituri de ciocan de la fierăria lui Giovanni "stânjenea foarte mult celebrarea și ascultarea liturghiilor și altor îndeletniciri sfinte"175. Procuratorul lui Giovanni, în prezentarea cazului, a adăugat câteva detalii importante, inclusiv pe acela că oratoriul era numit "oratorio del Rinaldescho", ca în 1501 "o imagine a preaslăvitei Fecioare Maria decoră exteriorul bisericii S. Maria degli Alberighi din Florența și a făcut un semn public (signum publicum)", si ca pe strada au existat fierarii și alte ateliere și cu
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
că nu știa dacă Filippo Dolciati pictase imaginea Fecioarei și că "adevărul este că în anul 1501 se spunea că numită imagine a Fecioarei Maria a făcut o minune, ceea ce era bine cunoscut, și că adevărul este că sus-pomenitul nou oratoriu nu a fost construit mai repede de patru ani de la acea minune"178. Un alt martor de asemenea a depus mărturie că miracolul asociat imaginii a avut loc în 1501 sau în jurul acelui an179; și un altul, Niccolò di Baldo
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
necesar să se pună la dispoziție și să se construiască un oratoriu sau o biserică, si pentru această au cerut meșterului Bartolomeus Angeli, sculptorul în lemn208, iscusit în această meserie, să facă un model din lemn care să demonstreze numitul oratoriu, și el a terminat acel model, care a stat în public în pomenita capelă timp de multe zile, așa încât dacă există vreun defect în el să poată fi eliminat. Și consultând mulți oameni iscusiți în această meserie, care au fost
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
carta, sulla quelle leggon coloro, ne' quale non e principio di lettere, che son per lo piu quelli, ch'anno maggior bisogno d'essere avvertiti e corretti. De' suoi beni incorporați dal Magistrato n'applicò egli parte alla Fabbrica dell'Oratorio, destinato farsi în onor di quella venerabile Immagine, vi contribuì anco îl Popolo larghissime limosine, suscitata che venne în essa nuova devozione. *** În anul 1501, ziua de 11 iulie trecea fericită datorită păcii care de obicei face ca sufletele să
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Benvenuto Cellini, Opere, ed. G.G. Ferrero (Torino, 1971), 94. 19 Aceste două registre, fiecare aparținând sistemului de contabilitate al opera, au fost citate de Richa, Notizie (n. 4 mai sus), VIII, 237 ("Lib. Segnato "A", intitolato "Entrata, e uscita dell'Oratorio... dal 1501 al 1540"" din care este citat dos. 140) și la VIII, 249-250 ("Libro di Ricordi scripto dal 1508 al 1540"). Pasajul citat din cel de-al doilea registru, la VIII, 249-250 era în mod clar extras din "Narațiunea
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Florența, Archivio della Curia arcivescovile, Căușe civili, Chiese determinate, CD364.3, inserție a "Acta în causa ecclesie S. Mărie de Alberigis contra Ioannem Simonis fabrum", nepaginat (5 septembrie 1545): "...quod imago dive Virginis faciens signa et miracula et existens în oratorio fabricato prope dictam veterem ecclesiam Sancte Mărie de Alberigis fuit et est etiam antiquissima, et iam sunt centum anni elapsi et satis ultra et tanto tempore cuius initii non est memoria quod fuit et est et erat în muro veteri
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
1964). Colaborează, de-a lungul vremii, la numeroase periodice („Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Rampa”, „Scânteia”, „România liberă”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Steaua” ș.a.). Volumul Cântarea cântărilor (titlul e însoțit de precizarea: „Oratoriu profan pentru soliști, coruri și orchestră. I. Texte după pretextul Bibliei”), semnat Marcel Bresliska și tipărit în 1938, în regia autorului, sub o înfățișare de rafinament cert (foiță aurie pe copertă, hârtie excelentă, caractere tipografice elegante, tipar deosebit de îngrijit), conținând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
școala catehetică de la Alexandria, principiul conform căruia, înainte de însușirea Sfintei Scripturi și primirea Botezului era necesară împroprierea culturii profane, lucru împlinit de aproape toți Părinții. Problemele culturii patristice erau numeroase și complexe: teologie, antropologie, educație, sociologie, cult, istorie, misiune variată, oratorie sacră, filocalie, artă literară în proză și versuri etc., dar operele de controversă și de dialog sunt printre cele mai interes toate filosofiile vremii lor în care ză de efortul de a-l exprima cât mai co site, prin nivelu
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dirijate", neîncetând să denunțe limitarea (puțin mai târziu suprimarea) libertății de opinie. Autorul Jurnalului acuză nu o dată cenzura care-i desfigurează articolele. Și nu numai lui. El se pronunță la fel de categoric împotriva ideologizării literaturii. La o ședință de la Societatea Scriitorilor, oratorii (citește activiștii) comuniști s-au străduit "să convingă pe auditori că azi nu putem face decât sau artă în folosul imperialismului american (Doamne ferește) sau artă în sprijinul și slava democrațiilor populare, prezidate de U.R.S.S." Astfel, se interzic temele eterne
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
Egon Wellesz, la Viena, unde - așa cum însuși declară - „am reușit să mă cert cu diferite soiuri de profesori cu pretenții de a scoate din mine un demn cirac al domeniilor lor de compoziție”. Într-un interviu din anul 1943 autorul Oratoriului bizantin de Crăciun declara: „Am căutat muzica psaltică, la început muzica bisericească a secolelor XVIII și XIX. După aceea am trecut înapoi la muzica bizantină lucrată după documente din secolul XIII”. Într-un interviu ulterior se va referi la notația
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
s-a bucurat, după moartea muzicianului, creația sa, la Budapesta, Dresda, Viena, Torino, Ierusalim, Montevideo, Napoli, Paris, despre tratativele de punere în circulație europeană, prin concerte, montări și tipărire, a unor lucrări: Triplul concert, O noapte furtunoasă, Nunta în Carpați, Oratoriul bizantin de Crăciun, Oratoriul bizantin de Paști - Patimile și Învierea Domnului etc. „Descoperirea” recentă a celor două lucrări inedite ale compozitorului, Cântarea Basarabei și Moartea eroului - analizate de muzicologul Octavian Lazăr Cosma, într-un pertinent studiu, publicat în anul 1993
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
moartea muzicianului, creația sa, la Budapesta, Dresda, Viena, Torino, Ierusalim, Montevideo, Napoli, Paris, despre tratativele de punere în circulație europeană, prin concerte, montări și tipărire, a unor lucrări: Triplul concert, O noapte furtunoasă, Nunta în Carpați, Oratoriul bizantin de Crăciun, Oratoriul bizantin de Paști - Patimile și Învierea Domnului etc. „Descoperirea” recentă a celor două lucrări inedite ale compozitorului, Cântarea Basarabei și Moartea eroului - analizate de muzicologul Octavian Lazăr Cosma, într-un pertinent studiu, publicat în anul 1993 - completează catalogul creației compozitorului
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
idee simplă produsă pe calea reflecției. Personal, îl percep pe Remus Georgescu în primul rînd în calitate de compozitor. Nu pentru că, vezi Doamne, creația componistică este cea care-i va supraviețui ci, efectiv, datorită unor lucrări precum Exorcisme pentru flaut și orchestră, oratoriul Cîntare străbunilor sau Concertul pentru orchestră care se constituie în adevărate focare de lumină din lumea subterană a creației sonore. Pe de altă parte, compozitorul Remus Georgescu îmi este mai la îndemînă decît dirijorul ori profesorul. Nu de alta, dar
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
dinspre deșertul Gobi spre Universitatea din Cernăuți... I Deasupra noastră, cer de stele ca într-o pagină manuscris, eminesciană. Văzduh cu pictograme și rune, în alfabet hitit, ebraic, etrusc, biblioteci în templul Soare-Apune De pe pământ răsunau coruri antice ortodoxe litanii oratorii cu schije în sânge cantate ale deținuților din Dachau arii madrigale libații ale amazoanelor vikinge Trei vise avui (Pe Nil? Pe malul Volgăi? Pe sub pod de Bahlui?) Legănat de fregata natală văzui în adâncuri: se înălța, în apele roșii, o
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
Examinând cu atenție unele forme literare ale perioadei Antichității târzii, s-a observat că acestea sunt bazate mai ales pe idealul și pe practica retoricii. De aceea, cercetătorii preocupați de studiul retoricii din perioada în discuție au abordat problematica originilor oratoriei creștine 1, a raportului dintre educația creștină și instrucția păgână reflectat în scrierile lor<footnote L. Lugaresi, Studenti cristiani e scuola pagana. Didaskaloi, logoi e philia, dal discorso di ringraziamento a Origene all'orazione funebre per Basilio di Gregorio Nazianzeno
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]