7,285 matches
-
Pe de o parte există angajamentele ei profunde față de sporirea libertăților civile și menținerea unor instituții democratice puternice, precum și fantastica dezvoltare a științei și tehnologiei care au contribuit atît de mult la bunăstarea noastră; pe de altă parte, există venerația oarbă pentru creșterea perpetuă a dezvoltării economice și a consumismului, impactul lor destructiv asupra mediului ambiant (...) și felul în care, cu ajutorul televiziunii și publicității se promovează uniformitatea și banalitatea în locul respectului față de unicitatea ființei umane". Importantă în aceste condiții pentru emigrant
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
pericolelor geopolitice care ar putea plana deasupra nației noastre de la gurile Dunării, nu credem că se cuvine a admira ,tot ce mișcă" în spațiul apusean, a ne reprima orice rezervă. în viața publică, spiritul critic e oricînd necesar. O admirație oarbă, o genuflexiune umilă (ori, și mai grav, astuțioasă) în fața fie și a unor culturi și civilizații cu elemente, pentru Estul Europei, paradigmatice, n-ar semnifica decît o reducție intelectuală și un minus moral. Totul e să punem corect accentele și
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
mai agresive. Un înger (ori demon) care zboară cu spatele înainte peste un cîmp de morminte împins de un suflu ce vine din Paradis (sau din Infern). Pe grima îngerului (ori pe mutra demonului) cu aripile întinse, aflat în zbor orb către o post-istorie a muzicii incitantă și riscantă, expresia calmă, ingenuă (sau cea cruntă, fioroasă) s-a transformat cu timpul în consternare și perplexitate. Nici îngerul și nici demonul nu mai știu dacă zborul lor e utopie sau realitate, dacă
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
le regretă, cronicarul nostru se transformase, cu toată erudiția din dotare, într-un ideolog al național-socialismului. A rămas pentru mine un anti-model și un semnal de alarmă: aroganță excesului de carte, de competență, de crez sau de principii, te face orb și surd la zâmbetele și chicotelile celor din jur. Ca și sportul, ca și religia, ca și autodisciplina, erudiția nu face pe oricine mai înțelept. N-aș spune că pe George Pruteanu cărțile l-au prostit, dar cu singuranță nu
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
legea e chiar comunistă. Uite ce i-au făcut lui Shishu. Îmi vine în minte masculul de hiena (mai slab la bătaie decât femelă) care se răzbuna pe masculii inferiori după ce l-a alergat consoarta. Adică o justiție cu adevarat oarbă și o poliție care oscilează ziua în apărarea legii și noaptea în afaceri cu infractorii ține să își facă planul cu găinarii de genul ăsta. Nu-i timpul pierdut... doar nu s-a lăsat de droguri pentru că a trecut prin
Fiat justitia, pereat mundus? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82927_a_84252]
-
Utopia - 1929) și explică îndelung rolul utopiei și raportul ei cu ideologia; concluzia lui e că teoreticianul mai-sus-menționat consideră utopia prematură și nereală și ca denigrând utopia, care e în mod similar " distorsiune a realității", el este pur și simplu orb la felul în care "cerințele epocii" pot fi tocmai idei ce trec dincolo de ea (adică dincolo de epoca în discuție). Carevasăzică, Mannheim denigrează utopia dar îi și exclude accepțiile negative (?!). Binefacerile galopului bibliografic include și irelevanța citatelor: o pildă în acest
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
scuze sau să acuze pe cineva. Mai nou apar memorii din timpul guvernării CDR-ului: Radu Vasile, Răsvan Popescu și, s-a anunțat deja, Emil Constantinescu. Avem de-a face aici cu o grabă infinită și cu o încredere încă oarbă în amintiri. Astfel de mărturii încă au aerul unor documente pentru unii, pentru cei care au fost sufocați de avalanșa memorialistică postdecembristă, fără să fi învățat mai nimic din ea. Măcar o regulă: jurnalul sau memoriile nu pot "ataca" pe
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
o astfel de măsură. Dan Diaconescu își făcuse un renume din a spurca pe toată lumea. S-a dovedit antisemit, rasist și calomniator. Parchetul a fost de cîteva ori sesizat în legătură cu emisiunile sale. Nu știu să se fi întreprins vreodată ceva. Oarbă justiție are treabă doar cu găinarii. CNA a fost și el sesizat de mai multe ori. Și-a arătat colții. Dar n-a mușcat. Tolerat, D.D. a profitat și și-a convocat în continuare pe post jigodiile. Uitîndu-se în ochii
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
fi devenit un cititor al lui Borges? R.: Borges a orbit pe la 50 de ani. Începuse deja să-și piardă vederea de pe la 30, dar când eu lucram, la Buenos Aires, într-o librărie cu cărți englezești și germane, Borges era deja orb și venea de obicei însoțit de mama lui - care avea aproape nouăzeci de ani - dacă voia să cumpere cărți. Și obișnuia să se roage de multă lume să vină să-i citească, fiindcă mama lui obosea. Am fost unul dintre
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
și schilodi entitățile fără apărare. Din neputința de-a și-o asuma la modul ideal, poetul devine un torționar al lumii sale ficționale ce constituie însă, neîndoios, un simbol al lumii reale; "străzi infuzate în ferestre cu arbori schilozi/ felinare oarbe peste pielea tăbăcită a pisicilor/ muguri de lămîi în cîrlige de fum/ hălci de carne uscată aici lîngă pleoapa ta/ lîngă epiderma ta" (Falsitate). Ca și: "prin încăperi cu miros fracturat de sulfină/ clavir comprimat în rotunjimea cifrelor/ ne rotim
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
De fapt, ceea ce nouă ni se pare "interesant" e o strategie frecventă și firească într-o lume a concurenței reale, o lume care are cultul succesului; primele două cărți ale lui Hornby au fost tot succese de librărie, deci investiția "oarbă" în cea de-a treia lui carte avea mari șanse să fie rentabilă. Cum s-a și dovedit. După ce romanul a apărut pe piață, Hugh Grant s-a îndrăgostit de personajul principal (și bine a făcut, pentru că se află la
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
și o economie de mare scriitor. Satul e cu totul părăsit, mai sînt doar cîțiva bătrîni (dar ce bătrîni memorabili: printr-o ușă întredeschisă femeia aude cearta unui cuplu în care comunicarea s-a redus la nevoile fiziologice, un bătrîn orb și o bătrînă paralizată), casa părinților morți e o ruină în care femeia se instalează fără dorință de schimbare. E adevărat că citise cartea lui Tournier, că undeva bine ascunsă există dorința de purificare prin anularea oricărui confort, dar limburile
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
pînă acum. Vădind o mai accentuată tendință de simplificare a limbajului sibilinic, oracular care făcea dificilă receptarea versurilor din Istm, Tobele fragede sau chiar din Copacul cu 10.000 de imagini, poemele de acum îi aduc în scenă pe "bătrînul orb purtat de mînă de un copil (și nu invers)", pe frizerul care "perorează către scaunul gol din fața oglinzii", pe mirele ce "se tupilase-n frigider" și "citea ziarul minuscul cît un ceasornic de buzunar", pe Maria Stuart, "suplă cum e
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
sfârșit, teama de luare cu asalt a aeroporturilor, intrarea cu forța în hotelurile rămase fără turiști (ironie al adresa așa-zisei revoluții din 1974, când clădirile mai de seamă din Portugalia au fost ocupate de "revoluționari"), există mai ales vânătoarea oarbă, fără sens a celor patru inși "premonitori", capabilă în orice moment să transforme solii în inamici. Povestea celor patru, căutarea lor reciprocă, regăsirea lor ca prieteni, odiseea lor pe pământ hispano-portughez și perceperea amănuntelor prin "oameni normali", sporește bugetul de
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
întuneric profund, în fața unui public restrîns, înghesuit pe băncile înguste ale unei capele. O savantă instalație video (la care s-a lucrat doi ani) proiectează, pe acele măști, umbre, lumini, replici, reacții, viață: sînt fețele a doisprezece oameni singuri și orbi, rătăciți în neant. Tehnic vorbind, mirajul e desăvîrșit; spectatorul neavertizat nu realizează că înaintea lui nu sînt niște actori în carne și oase. Cultural vorbind, e împlinit visul lui Maeterlinck, de la 1890, de a înlocui, în teatru, ființa umană "cu
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
stîngace, aparent infantilă, contabilizare a vieții "la scara unu pe unu". Suprarealismul virează spre postura naivistă: În dimineața asta/ prin zgomote de tramvai vocile unor copii/ îmi aduc aminte viața mea pe sponci/ tîrîitul de la o zi la alta cu oarbe deschideri în cerul opac/ surîd mă fac că nu știu nimic/ pisicile care stau pe gard îmi induc o tristețe pasageră/ ca și zăvorul ruginit al porții/ ca și oamenii care se duc liniștiți la biserică" (ibidem). Refuzată de filtrul
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
și cu o pietrificată trompă de elefant Și totuși mă ridic, stau pe picioare. Sub vremi, asemeni frunzelor mă înfior și tremur, Dar fix privindu-vă, neclintit. Doar ochii Mai trimit în lume câte-un cuvânt stingher... În groaznică, în oarbă confruntare Din ochii mei vă potopește lavă selenară. Iar Mă înalț din spumă ca o stafie, însă Pentru voi rămân a fi o stea Chiar dacă mi-ați furat și nădragi și pungă Și batistă, încât nici n-am în ce
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
un oștean al adevărului l-am scuturat Peste pământ și zări: Priviți-l, Acesta e! Buclatul cap de fiară Ce-a tot înfricoșat gloatele! Și îngrozit Am înțeles că nu mă vede nimeni, Că trebuie să semăn ochi, că-n oarba lume Trebuie să vină cel semănător de ochi! (1921-1922)
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
Gheorghe Grigurcu Evident, poezia lui Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă aplec peste orbirea obiectelor/ Și visez zăpada" (Poem șvariantăț). Drept consecință, poetul capătă înfățișarea răsfrîntă de obiect ("Cînd am înfățișarea oferită de o femeie" - ibidem), rezervîndu-și dreptul de a
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
Jeunet în colaborare cu Guillaume Laurant (romancier și dramaturg) - Emily Watson n-a mai fost liberă; și așa, a apărut Audrey Tautou, care e o Amélie de un farmec desăvîrșit. Ce face Amélie? De pildă, înșfacă de mînă un cerșetor orb și vizibil blazat, îl trece strada, îl conduce în viteză prin mulțime, pe drum îi turuie energic și superconcentrat, despre prețuri, despre stradă, despre aerul timpului - ca să-l depună la intrarea în metrou aiurit de fericire! Cît de puțin le
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
-i povestești ceva unui infirm... imobilitatea... îl face să fie el însuși un lucru mai desăvârșit... care ascultă cu tăcerea sa ...cu vorbele rare, încete și cu simțămintele pline de venerație... un punct liniștit în mijlocul acestei grabe". Ostap, bătrânul cobzar orb din Cântecul despre dreptate (într-o Rusie în care icoanele vechi sunt singurul sprijin, singurul semn în care te poți încrede pe cale, "asemeni pietrelor de drum ale Domnului") este chiar Dumnezeu. "O, dar eu n-am știut asta", spune Rilke
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
după eveniment, "împins" pe lista viitorilor membri ai Curții Supreme? Și pentru că veni vorba de această instanță, mă înspăimântă să descopăr acolo prea mulți soți - de ambe sexe - ale unor personaje politice cocoțate în fruntea țării. Ce fel de justiție oarbă o fi asta, în care soții se înțeleg din priviri, la bucătărie, asupra verdictelor ce trebuie date, nu e cazul să spun... Mă înspăimântă și cea mai recentă provocare a lui Vadim: trădat de locotenenți, părăsit de tot mai mulți
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
se părăginesc sub ochii nepăsători ai unor primari care n-au nici cea mai mică inițiativă. Am văzut străzi, care făceau altădată mîndria unor orașe, ale căror case istorice se părăduiesc, devastate de locatari ocazionali, cu tencuiala roasă, cu ferestre oarbe și obloane bătute în cuie. Fosta Stradă Regală din Brăila arată așa. Dar nici la Sibiu sau Oradea nu s-a întreprins în ultimii doisprezece ani aproape nimic pentru ca ruina să nu se întindă, ireversibilă ca o lepră. Minunile arhitectonice
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
primul rînd, o autobiciuire. Mie nu mi-a fost îndestulător ochiul comun. Tușă, efect, contur, ton, contraton, reflex, tentă plată, pastă, asta sunt: ochi comun. Și ochiul doarme, se mulțumește că vede bine,că nu poartă ochelari, că nu e orb. Îl vede pe Vermeer, nu înțelege nimic din Vermeer și îi citește povestea lui Vermeer. Pe mine mă interesează doar scamatoria din Vermeer!
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
conduite îl constituie simțămîntul măgulitor al propriei preeminențe, al unei excelente opinii de sine ce-i dictează un șir de confesiuni nu doar antifilistine, ci și bune conducătoare de superbie: În vreme ce ei înoată în platitudini și sînt aproape muți și orbi în fața lumii, eu am idei, percep universul, stabilesc în permanență relații care ar părea năstrușnice oricărui onest burghez". Spiritul de farsă ce l-a animat de timpuriu pe G. Călinescu nu alcătuiește decît o față a complexului său de superioritate
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]