31 matches
-
o ajute și pe Veronica, trimițându-i din când în când câte 50 de franci. Cum nu venea nici în vizită, Veronica îi cerea măcar o fotografie. Dar Mihai obiecta că nu se fotografiază, căci avea fața umflată "ca de orbalț" din cauza bolii. 1883-11-25 Veronica află că Eminescu se simțea foarte rău și este internat la sanatoriu. Pentru că nu avea bani iar pensia de pe urma soțului ei, Ștefan Micle, încă nu se aprobase îi scrie o scrisoare lui Mihail Kogălniceanu cerându-i
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1464077641.html [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
o ajute și pe Veronica, trimițându-i din când în când câte 50 de franci. Cum nu venea nici în vizită, Veronica îi cerea măcar o fotografie. Dar Mihai obiecta că nu se fotografiază, căci avea fața umflată "ca de orbalț" din cauza bolii. 1883-11-25 Veronica află că Eminescu se simțea foarte rău și este internat la sanatoriu. Pentru că nu avea bani iar pensia de pe urma soțului ei, Ștefan Micle, încă nu se aprobase îi scrie o scrisoare lui Mihail Kogălniceanu cerându-i
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ma_inclin_iubirii_lor_gheorghe_serbanescu_1389715227.html [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
o ajute și pe Veronica, trimițându-i din când în când câte 50 de franci. Cum nu venea nici în vizită, Veronica îi cerea măcar o fotografie. Dar Mihai obiecta că nu se fotografiază, căci avea fața umflată "ca de orbalț" din cauza bolii. 1883-11-25 Veronica află că Eminescu se simțea foarte rău și este internat la sanatoriu. Pentru că nu avea bani iar pensia de pe urma soțului ei, Ștefan Micle, încă nu se aprobase îi scrie o scrisoare lui Mihail Kogălniceanu cerându-i
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1484684180.html [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
dată se stingeau trei cărbuni. Din apa descântată bolnavul gusta de trei ori și apoi se spăla. Ceea ce mai rămânea se turna la trei pari, iar ulceaua de lut se lăsa la cel de-al treilea, spre răsărit. Descântecul „de orbalț” (Orbalț -Brâncă). era practicat de către Ileana Ciobanu din Dealul Perjului. Simptomele orbalțului 1 erau: durere la un picior sau la o mână care se manifesta cu usturime, fără a avea vreo bubă. Pentru descânt se folosește un cuțit înfipt într-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se stingeau trei cărbuni. Din apa descântată bolnavul gusta de trei ori și apoi se spăla. Ceea ce mai rămânea se turna la trei pari, iar ulceaua de lut se lăsa la cel de-al treilea, spre răsărit. Descântecul „de orbalț” (Orbalț -Brâncă). era practicat de către Ileana Ciobanu din Dealul Perjului. Simptomele orbalțului 1 erau: durere la un picior sau la o mână care se manifesta cu usturime, fără a avea vreo bubă. Pentru descânt se folosește un cuțit înfipt într-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ori și apoi se spăla. Ceea ce mai rămânea se turna la trei pari, iar ulceaua de lut se lăsa la cel de-al treilea, spre răsărit. Descântecul „de orbalț” (Orbalț -Brâncă). era practicat de către Ileana Ciobanu din Dealul Perjului. Simptomele orbalțului 1 erau: durere la un picior sau la o mână care se manifesta cu usturime, fără a avea vreo bubă. Pentru descânt se folosește un cuțit înfipt într-o mătură, spunând: „Orbaltul și ceasul rău/ Din creierii capului/ Din fața obrazului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
recuzita folosită îi conferă caracter dramatic. Îl practică numai vârstnicii, mai ales femeile, și se aplică atât oamenilor, cât și animalelor. După scop, d. se împart în două tipuri principale: curative și vrăji sau farmece. Cele curative („de năjit”, „de orbalț”, „de uimă”) sunt strâns legate de medicina empirică și folosesc în general un text literar. Eficiența acestora, reală, se datorează leacurilor provenite din plante și, în bună măsură, autosugestiei. Vrăjile sau farmecele, mai puțin răspândite și practicate după un ritual
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
al paserilor. Acela căruia i s-a făcut vreo nedreptate bate metanii, numărînd firele de grîu, și crede că Dumnezeu îi va face dreptate. Omor Cine omoară ia toate păcatele celui omorît și-l poartă în spinare pe lumea cealaltă. Orbalț Dacă are cineva orbalț*, adică dacă îl doare jumătate de cap, apoi se ia peteca cu care s-au șters ouăle împestrite pentru Paști și se pune la sfințit, alăturea cu copturile și că rnurile Paștilor, și apoi se afumă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i s-a făcut vreo nedreptate bate metanii, numărînd firele de grîu, și crede că Dumnezeu îi va face dreptate. Omor Cine omoară ia toate păcatele celui omorît și-l poartă în spinare pe lumea cealaltă. Orbalț Dacă are cineva orbalț*, adică dacă îl doare jumătate de cap, apoi se ia peteca cu care s-au șters ouăle împestrite pentru Paști și se pune la sfințit, alăturea cu copturile și că rnurile Paștilor, și apoi se afumă cu păcișele* de in
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua oară P paște - pîine sfințită; păscuță (plantă) paus - parastas; slujbă religioasă păcișă - cîlțișor, fir rămas după periatul fuiorului păduche - ploșniță, stălniță păpușoiaș - știulete părăsitură - ou de găină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Boli la valeriană Boli produse de ciuperci 12.10.1. Rugina valerianei Uromyces valerianae Boala a fost descrisă în 1905 de prof. I. Constantineanu, iar în prezent este semnalată în multe localități ale țării, pe specii ale genului Valeriana: odolean, orbalț sau cujmărea de munte. Simptome. Primăvara, pe frunze apar pete mici gălbui în dreptul cărora pe fața inferioară se observă mici cupe. În timpul verii, în dreptul petelor punctiforme de decolorare apar grupuri prăfoase, brune, iar mai târziu când frunzele se usucă apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Dumnezeu.” Descântecul de orhalț (răcit la cap). Se descântă în făină, se pune puțin baligă de vacă, se face o turtă pe care o coci în focă și apoi, cât o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu raghila te-oi răghia, cu mătura te-oi mătura. Orbalț cu săgetătură, orbalț cu umflătur Orbalț cu mâncărime, orbalț cu roșață, Cu mătura te-oi mătura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
orhalț (răcit la cap). Se descântă în făină, se pune puțin baligă de vacă, se face o turtă pe care o coci în focă și apoi, cât o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu raghila te-oi răghia, cu mătura te-oi mătura. Orbalț cu săgetătură, orbalț cu umflătur Orbalț cu mâncărime, orbalț cu roșață, Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
coci în focă și apoi, cât o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu raghila te-oi răghia, cu mătura te-oi mătura. Orbalț cu săgetătură, orbalț cu umflătur Orbalț cu mâncărime, orbalț cu roșață, Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Pentru cei care suferă de plămâni, au răcit, horcăie în piept și-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și apoi, cât o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu raghila te-oi răghia, cu mătura te-oi mătura. Orbalț cu săgetătură, orbalț cu umflătur Orbalț cu mâncărime, orbalț cu roșață, Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Pentru cei care suferă de plămâni, au răcit, horcăie în piept și-i dor spatele se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu raghila te-oi răghia, cu mătura te-oi mătura. Orbalț cu săgetătură, orbalț cu umflătur Orbalț cu mâncărime, orbalț cu roșață, Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Pentru cei care suferă de plămâni, au răcit, horcăie în piept și-i dor spatele se descântă: „A plecat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu raghila te-oi răghia, cu mătura te-oi mătura. Orbalț cu săgetătură, orbalț cu umflătur Orbalț cu mâncărime, orbalț cu roșață, Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Pentru cei care suferă de plămâni, au răcit, horcăie în piept și-i dor spatele se descântă: „A plecat ... (numele) de la casa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Frecv., z.step.-se.go.; L6T7C3U4R8N8, Galio - Alliarion, Alnion incanae, Convolvuletalia sepium, Artemisietea, Me., Md., Tx. *Asarum europaeum L. (Piperul lupului, Pochivnic), H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L3T5C5U6R8N6; Fagetalia; Md., Tx. ORD. RANUNCULALES FAM. RANUNCULACEAE *Actaea spicata L. (Orbalț) - G., Euras. Spor., se.go.-e.bo.; Fagetalia, Tx. *Adonis vernalis L. (Rușcuță de primăvară) - H., Euras. cont. Frecv., z.step.-se.go.; L7T6C7U3R7N1, Festucetalia valesiacae, Festuco - Brometea, Cirsio - Brachypodion pinnati, Me., Md., Tx. *Anemone nemorosa L. ssp. nemorosa (Floarea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Elveția (1940) și Brazilia (1946). Prima țară care a emis un timbru cu imaginea unui cactus este Turks & Caicos, în perioada 1909-1911. Generația următoare Opoponax, zebu, omag, ibex, popândeț, popândoc, popenchi, mojdrean (sau urm), popilnic, țepoșică, oposum, oreșniță, răcovină, zaică, orbalț. Nu sunt numai cuvinte rare din DEX, ele desemnând elemente ale florei și faunei. Dicționarul este doar una din porțile de intrare în cunoașterea naturii. Copiii au acum la dispoziție canalele TV, atlasele zoologice sau botanice, colecțiile din muzee etc.
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
și spre doamnă. După ce termină închise gura și doctorul constată că fața domnului devenise asimetrică, obrazul roșu se umflase mult. — Doare cumplit, ca și cum aș fi opărit. Doamna căută privirile medicului, dar acesta dădu liniștitor din mână. — Într-o săptămână trece... Orbalț. Trece, răsuflă ușurat Pylarino, și ieși. În lumina puțină, vodă vedea îngrijorarea pe chipul Maricăi. Femeia care născuse unsprezece copii, care cuminte ținuse toată gospodăria când treburile de mare logofăt îl purtaseră în lume și bărbătește apărase familia, acum iat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
privindu-l ca pe un copil mic. Îi luă mâna lui între mâinile ei, i-o mângâie și i-o sărută. — Constandine, măria ta, știu, te-ai speriat. O să pun muta să-ți stingă tăciuni... De sperietură. Ce-i ăla orbalț? — Brâncă, adică. Da’ ce-ți veni cu orbalțul? Marica înțelese că vodă nu auzise ce spusese doctorul și tăcu, suspinând. — M-am speriat, Marico. Mi-e frică cum nu mi-a fost în viața mea. Cum închid ochii, mi se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
luă mâna lui între mâinile ei, i-o mângâie și i-o sărută. — Constandine, măria ta, știu, te-ai speriat. O să pun muta să-ți stingă tăciuni... De sperietură. Ce-i ăla orbalț? — Brâncă, adică. Da’ ce-ți veni cu orbalțul? Marica înțelese că vodă nu auzise ce spusese doctorul și tăcu, suspinând. — M-am speriat, Marico. Mi-e frică cum nu mi-a fost în viața mea. Cum închid ochii, mi se pare că aud papucii târșiți ai imbrohorului. Mă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Pasăre cu clonț de hier, / ce plângi, ce te prăpădești, / ce te tot rostogolești? N-ai cu ce să te hrănești? / Du-te-n sat, / treci în hat, / oprește-te, nu zbura / și prinde a întreba / din femeie în femeie / orbalțul să nu steie, / Ia-l din cap, / de sub cap, / omul să rămână curat, / luminat, / precum maica cea sfântă l-a dat."315 În descântece, pasărea este ilustrată ambivalent, de la negrul htonian al fierului, asociat forțelor primordiale, ca simbol al transcendenței
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pucioasă, precum și cu ceai din scoarță de lemn câinesc. Alifie din pucioasă și stirigoaie, de iarbă mare și sămânță de cânepă pisată, din șoricioaică, coajă de gorun și leșie de ciocălăi; cataplasme cu zeamă din rădăcini de știrigoaie. Erizipelul (brâncă, orbalț) Boală infectocontagioasă a pielii și a țesutului subcutanat, datorat unui streptococ, localizată cel mai adesea pe față, apoi pe membrele superioare și inferioare, manifestată prin inflamarea, Înroșirea și tumefierea tegumentelor atinse, Însoțite de dureri locale, frisoane și stare febrilă. În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se presară praf de mentă uscată. Băi locale și cataplasme cu fiertură de arin negru, cu muștar alb, frunze de podbal, coajă de soc tânăr și verde, cu iarba porcului (știr), coajă de corn, iarba tâlharului și mai ales iarba orbalțului. Legători cu bob fiert, rădăcini de boz, frunze de captalan, castraveți murați, frunze de frasin fierte, iarbă roșie de baltă, sămânță de in cu lapte dulce, măselariță, frunze de mesteacăn și de nuc, frunze și rădăcini de podbal. Oblojeli cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]