35 matches
-
dintre cei mai grei ani de până acum. Și asta chiar pe toate planurile. Asta, pentru că am trecut prin disperarea și durerea care ți-o provoacă un divorț, prin panica și debusolarea care ți-o aduce statutul de șomer... Plus orbecăiala pe un teren necunoscut, impactul cu o nouă cultură, lipsa unui cămin personal aici în exilul meu autoimpus, și multe altele! Toate acestea au făcut din acest an unul dificil și chiar de neuitat... Pe plan emoțional, „2011” mi-a
JURNAL LONDONEZ (14) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_14_lavinia_iancu_1345901463.html [Corola-blog/BlogPost/362435_a_363764]
-
ochi proaspeți, niște tehnică digitală, dicționare de rusă și turcă, și multă curiozitate - într-un tur de forță de trei luni. Vrem să vedem amestecul de popoare și diversitate și avem avantajul că suntem de-ai locului. O să fie o orbecăiala grozavă. În toată regiunea, civilizația e o noțiune care începe înspre Vest de la fiecare persoană chestionata. La Est colcăie întotdeauna barbarii. Și oricare dintre noi este privit ca barbar atunci cand călătorește prin Vest. Oamenii din jurul Mării Negre. Suntem popoare izolate, un
Viziteaza Marea Neagra! Masina ta e deja acolo! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18797_a_20122]
-
Alergi toată viața după el și el fuge din calea ta, la fel ca linia orizontului, amândoi cu viteze constante. Toată viața și-a dorit să ajungă călugăr și n-a reușit. Viața nu se poate să fie numai o orbecăială în întuneric. Mai este ceva care ne scapă. Și el căuta acest ceva, Adevărul absolut să zicem. Familia și restul lumii l-au acuzat că se derobează de obligațiiile civice, cap de familie, pensii de întreținere și altele asemenea. Și
CĂLUGĂRUL de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Calugarul.html [Corola-blog/BlogPost/342545_a_343874]
-
Foto: Guliver Getty Images Sub sfântul crepuscul din zori se zăresc, după ore bune de orbecăială, lumini intermitente și apoi, tot mai aproape, spinarea sumbră a uscatului nemaisperat. Avem în spate o noapte cu valuri mai mari decât credeam și cu tangajul aferent al blocului de șapte etaje pe care tocmai am traversat Egeea.Totuși, după
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi by https://republica.ro/zsorosul-meu-un-miliardar-grec-m-a-dus-trei-ani-la-rand-pe-o-insula-minunata-sa-citesc-texte-vechi [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
urmă de drum drept, de canton nici atît. Iar moșul nu mai e. Doar o beznă În care Îmi aud gîfÎiala, ca și cum, adormind În tren (dar În care din ele?), am fost absorbit Într-un coșmar. După cîteva minute de orbecăială, disting niște lumini și mă Îndrept spre ele, cu picioarele ude și Înghețate. Stelele zvîcnesc deasupra prin spărturi de nori, ca Într-o halucinație. Măcar de-ar ninge! Deveselu ograda oltenească Locotenent-colonelul ăsta arată ca o mătură: e slab și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fanatizarea sufletului românesc, cultul forței, distrugerea infecundei democrații și impunerea dictaturii populare, indispensabilă în cadrul culturilor mici: „Ea este singurul mijloc prin care ei își pot înfrânge inerția [...]. Orice soluție am căuta pentru România, este imposibil să o vedem scuturată din orbecăiala ei seculară în afară de un regim dictatorial. Și prin aceasta înțeleg un regim care creează în România o febră unică și tinde să-i actualizeze ultimele posibilități. Democrația a risipit prea multe energii fără vreun scop național. O dictatură însă trebuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
o jenă stupidă și psihanalizabilă - când nu este, evident, aversiune antiromânească sau interes politic și mercantil - ne împiedică să ne asumăm identitatea națională și, pe cale de consecință, direcția pe care dorim s-o urmăm, fapt ce ne condamnă la nesfârșite orbecăieli și suferințe într-o epocă a opțiunilor clare și... profitabile, atunci când ele se întemeiază pe o conștiință clară a apartenenței la Europa, așa cum ne arată dinamica altor țări din fostul bloc comunist. Nu este nici o exagerare să afirmăm că, împotmolindu
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mințit pe noi înșine, furându-ne viitorul. Dacă cineva se îndoiește de acest crud adevăr, îi recomand încă o dată să vadă unde se situează astăzi țările baltice - fostele noastre „surori de suferință” din imperiul sovietic - și unde ne situăm noi. Orbecăiala, indecizia clasei politice din Basarabia în acest deceniu de independență mi se pare de-a dreptul criminală prin consecințele ei. Într-un timp când s-au făcut și s-au aranjat alianțe profitabile, când s-a construit o nouă Europă
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nu e decât patetica încercare de a face un mic furtișag, în căutarea unei monezi ce pare să fie versiunea lor, nu a bivolului, ci a visului american. Și limbajul, aproape inarticulat, și gesturile lor haotice și gratuite arată absurditatea orbecăielii lor. Glengarry Glen Ross este cea mai cunoscută piesă a lui Mamet. Personajele principale sunt patru agenți imobiliari, Moss, Roma, Levene, Aaronow, precum și șeful lor, Williamson. Proprietarii companiei au declarat o competiție: agentul care va asigura cele mai multe vânzări va primi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în aproapele tău, dacă lumina din tine este întuneric? Cum să alungi întunericul dacă nu răspunzi la chemarea: „Veniti de luați lumină”? „Eu sunt lumina lumii”, zice Hristos, „Cine umblă în lumină, vede pe unde merge și nu se poticnește”. Orbecăiala lumii în întunericul și mocirla păcatului ca într-o stare de bine și bucurie, pervertirea binelui în rău, o dorește diavolul pentru sufletul omului. O propunere mică pe care și-o face cineva de a renunța măcar parțial la o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
parcă mi s-a luat ceva, parcă nu mai sînt cu mine însumi. Gabriela Negreanu a făcut ce-a putut pentru ca această carte să iasă bine. Sînt mulțumit că are un ton personal, că supărarea și vehemența cu care vorbește orbecăiala o individualizează. Îi datorez mult domnului D.R. (D.R. Popescu n. red.) fără intervenția lui tare multe din textele cărții n-ar mai fi fost între aceste coperți. Traversez zile în care nu vreau nimic, zile în care nu aștept nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
noua struțo-cămilă? Probabil Partidului Democrat Neliberal, nu? Până la găselnița cu Partidul Popular nu a mai fost decât un zâmbet - cel al dlui Valeriu Stoica. Amuzant este că fuziunea, care nu va fi făcută din motive de similitudini doctrinare, va repeta orbecăiala căreia i-a căzut pradă chiar PUR. Mai întâi Partidul Umanist din România, PUR a devenit apoi și „social-liberal”, spre amuzamentul multor pediști și liberali. Numai că viața are geniul de a ne arăta că nu doar imoralitatea și profunda
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
măritat. Căsătoria ar trebui să fie una ideală - și din dragoste, și din interes. E nevoie de foarte mare înțelepciune - fata nu e prea frumușică, nu vine cu zestre mare și nici tinerică nu mai este, după 15 ani de orbecăieli. Gloria. M-am bucurat să aud ecouri excelente ale întâlnirii din Biroul Oval, dar gloria unei vizite la Washington ține foarte puțin. Vara trecută, prietenul dlui Bush era dl Năstase. Azi - dumneavoastră. Chiar în timpul dialogului cu președintele Bush, în alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
de dincolo, traseul inițiatic pătrunde în labirintul sugerat de rătăcire și ceață, „«zona cenușie» situată între real și ireal”. Ceața precede revelațiile importante, în mitologia celtică delimitând precis „lumea pământească de ținuturile insulare ale Lumii de Dincolo”. Chinuit fizic de orbecăiala printr-un spațiu nefamiliar (imagine transsubstanțializată în La țigănci), flăcăul este atras de privirea înșelătoare, de vasilisc a șarpelui. Aflat spre răsărit, el este demascat doar de lumina binecuvântată a soarelui. Antinomia cu astrul diurn este totală, protecția solară prezintă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să înțeleg ceva din ce anunță tăblițele fosforescente. Caut autostrada spre București. Mă iau după un indicator și mă pomenesc în garajul neterminat al unui mall în construcție. Mă-nvârt pe loc și ies din fundătură. Peste două minute de orbecăială îmi trece prin minte gândul că cineva îmi joacă o farsă. Poate sunt la camera ascunsă. Mai trec două minute și mă prind că fiecare indicator le contrazice pe toate celelalte. Mai bine întreb un om. Dar pe drum nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
din care trebuia făcut se uzase de așteptare, își pierduse busola politică, apucând încotro a văzut cu interesul. Nelecuit încă de integrarea originală a capitalismului în socialism, domnul Iliescu vrea să-și scrie cartea vieții „După douăzeci de ani de orbecăială”, evident prin cenușa socialismului științific, în care reformarea P.S.D-ului este pusă în tolba mușchetarului Adrian Năstase, care, până mai ieri, apăsat de această povară, nu știa ce să facă: să candideze sau să nu candideze la șefia partidului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mă tem că veți fi înghițiți din nou de o Rusie revanșardă.” Nu l-am putut contrazice. Dar și detașarea cu care vorbeau, ca niște ditamai vesticii, cu un soi de aroganță a celor care au depășit de mult faza orbecăielilor și nu mai au nici o problemă, își permit să nu înțeleagă, să nu fie empatici, cum sunt, de regulă, esticii unii cu alții, nu mi-a plăcut deloc. Verner ne spune că nu cunoaște scriitori ruși care să nu fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nenorocire, "geniul Carpaților" n-a putut să distingă în oglinda destinului decât propriul chip trecător, doar mâna de pământ despre care vorbea Eminescu, sub steaua căruia am împărtășit aceste reflecții, pornind de la conceptul ontologic Basarabia eminesciană. Culmea e că, în orbecăiala ultimă, Nicolae Ceaușescu a înțeles că enigma pe care el n-a putut-o dezlega este tot Basarabia. A fost ultima lui licărire de conștiință românească de care și-a bătut joc în clipa când ajungea la mal. El ar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
trăiește optzecistul Ion Beldeanu. Până mai ieri, generația sa reprezenta tinerețea, viitorul literaturii, certitudinea. În mod paradoxal, o dată cu trecerea timpului, în loc să se limpezească, apele devin tot mai tulburi și, ceea ce părea senin și predictibil se transformă într-un soi de orbecăială în căutarea unor repere existențiale și livrești. Lecția textualistă nu a fost uitată, scrierea Poemului devine o problemă de existență, scop în sine, chestiune de viață și de moarte: "Ce să-ți spun despre inima mea/ nu știu nimic, o
Melancolii și dileme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7498_a_8823]
-
cu Troia în sînge, în spermă și în cortex -, descoperă, unul cîte unul și pe toate deodată, Elementele. Descoperă carnea mustoasă a celor mai aride concepte și pipăie, cu degetele lui îngălbenite de tutun și carbonizate suav de prea multele orbecăieli nocturne, senzualitatea puberă a presocraticilor și concretețea virgină a primelor cosmogonii, descoperă, așadar, Pămîntul, și Apa, și Aerul, și Focul și chiar se învelește el însuși cu fîșii din cupola translucidă și tremurătoare sub care acestea se adăpostesc pline de
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
viață trebuie să mori ca să trăiești moartea ca dar altfel trăiești după moartea de-o clipă sau de mai multe devenit foc și jar atunci scrii adevărata poezie că știi de unde vii și unde te duc în rest totul e orbecăială palavre, palavre să spună Jacques Ellul și Anoushka von Heuer și cine o mai fi înțeles eonul acesta nebun Când m-au băgat în camera de pe Isar încă mai gândeam că pot face un pact cu moartea dar nu se
Așa cum îngerii curg by Theodor Damian () [Corola-journal/Imaginative/10306_a_11631]
-
publicat o carte care s-a bucurat de comentarii elogioase (Anotimpurile după Zenovie) și... cam atât. După aproape douăzeci de ani apare acest roman care combină tradiția literaturii central-europene cu postmodernitatea, în care tabloul etern și fascinant al României în orbecăiala pe care o numim tranziție este trecut prin melancolia (auto)ironică a nostalgicilor (?) vechiului imperiu chezaro-crăiesc, dar și prin automatisemele de gândire deprinse în jumătate de secol de comunism. Prima impresie după lectura acestui roman excepțional (să nu ne ferim
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
de sare, este Tudor Octavian. Un romantic clasic, dacă pot să-i spun așa, adică un solar îmbrăcat în alb și scăldat într-un albastru dezarmant, el este un apolinic cu vocație dionisiacă, un diurn care și-a făcut din orbecăiala prin catacombele și prin rigolele întunecate al artei românești un tropism profesional și un imperativ etic. Enervat de îndelunga privire maniheică și de cruzimea zglobie cu care tăiem în carnea vie a înseși ființei noastre profunde, Tudor Octavian a pornit
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
cu Troia în sînge, în spermă și în cortex -, descoperă, unul cîte unul și pe toate deodată, Elementele. Descoperă carnea mustoasă a celor mai aride concepte și pipăie, cu degetele lui îngălbenite de tutun și carbonizate suav de prea multele orbecăieli nocturne, senzualitatea puberă a presocraticilor și concretețea virgină a primelor cosmogonii, descoperă, așadar, Pămîntul, și Apa, și Aerul, și Focul și chiar se învelește el însuși cu fîșii din cupola translucidă și tremurătoare sub care acestea se adăpostesc pline de
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
ordinea cunoscută ca să nu se topească definitiv în haos. Tăceri lungi, sunetul asurzitor al greierilor, noaptea istovitoare care pare fără de sfîrșit, cu certitudini și incertitudini sub cerul înstelat și nepăsător, cu o uniformizare a identităților în corul femeilor și o orbecăială contaminantă în corul bărbaților de pe scenă, orbirea și șirul orbilor lui Breugel. Publicul este martor implicat direct în această noapte a coșmarurilor, a verdictelor sau a revelațiilor. Din nou adus pe scenă, suit pe gradene, de o parte și de
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]