18 matches
-
buddha, așez timpul în altă ordine, toamnele și iernile le las în urma amintirilor, dar și tăcerea iubirilor moarte, amintind tumultul asurzitor al cascadelor sau zgomotul surd al morții care țipă în urechi; cine poate fi răspunzător de visele noastre, de orbecăirea zilelor prin care ne ducem existența, paradoxuri sau evoluții contrare, timpul ca o pepinieră a deznădejdii care vine pe laptele zorilor, trezindu-mă din coșmaruri, ca pe majestatea sa holderlin, însingurat, cufundat în tristețe, cu care adesea intru în vorbă
PARADOXURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1421498816.html [Corola-blog/BlogPost/366035_a_367364]
-
privirea / și dorul / pe drumuri de stele / să-mi dea alinare de suflet // și gânduri, o mie!” (Cu gândul la tine). Căutări permanente, frământări, tumult sufletesc, doruri neîmplinite decât uneori, în vis, pași stingheri, așteptare și iar căutare, ba chiar, orbecăire în bezna care s-a așternut. Lumina iubirii s-a stins demult și cărările s-au înmulțit. Unde e cărarea cea bună? Acest spectru întunecat, sumbru, gri, cenușiu, îl însoțește pe poet, provocându-i gânduri amare. Toate acestea provoacă întrebări
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
atât datorită frigului iernii cât privirilor goi și reci ale călătorilor de o zi sosiți de cu zori în capitală pentru aprovizionare cu alimente cu speranța cheltuirii banilor care, în provincie, își găseau din ce în ce mai puțin rostul. După o zi de orbecăire pe aleile din spatele blocurilor cu magazine alimentare în căutarea oricărui semn că s-ar putea înfiripa o coadă la nu știu ce, după o zi de certuri sau de răbdare tâmpă, chinuiți de frigul de peste zi, chinuiți de speranța că ar mai
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1489660022.html [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
ar fi avut nevoie de cuvinte nici n-ar fi avut loc sau timp în cuvinte pentru că o cuprinseră mai demult cuvintele cu totul ca-n palmă ca-n pumn dar cu totul ca în genunchi spre devenire legănare-n orbecăire de șarpe otrăvit după ce-l mângâiase pe cap și pe solzi deschide fereastra și se-aruncă în tine s-o știi măcar dacă nu chiar s-o simți odată - mai mult nici nu era de trebuință nici nu aș fi
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1424162117.html [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
celălalt și acceptarea prezenței unor fenomene miraculoase în viața cotidiană. Peștera de diamant (pe care o vede Iozi în apa din pivniță și Oana în vis) este lumea sacră aflată sub stăpânirea luminii metafizice. Trecerea la lumină este precedată de orbecăirea prin întunericul înspăimântător al necunoașterii. Incursiunea într-un spațiu sacru, adică ascensiunea într-o nouă stare de existență, conține o serie de primejdii precum posibilitatea de a rătăci drumul de întoarcere, așa cum încearcă să-l avertizeze Leana pe Lixandru. Lumea
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Ignațiu de Loyola întreabă, într-o lume a plăcerilor, cum era Parisul interbelic: "La ce bun să ai totul, dacă n-ai suflet? Așa că simt o fericire, biciuitoare, antrenantă, deschizătoare de perspective și ferestre cele ale gîndului, ale jertfei, ale orbecăirii după adevăr, fertilele incertitudini față de plictisitoarele binefaceri ale lumii hedoniste și indiferente. Răul este o opțiune personală, un argument al libertății. Alegerea ne aparține. Vituperează înțelegerea proastă a zicerii lui Iisus: Dați deci Cezarului cele ce sînt ale Cezarului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
căci ar fi prea ușor drumul către ea. În plus, dacă o privești prea mult și direct, riști să o iei la fugă, să-ți strici ochii sau să o iei razna. În nici un caz, toată treaba asta nu Înseamnă orbecăire, căutare de dragul căutării, ci o alunecare majestoasă pe o cale care, pe de o parte, Îți este dată, pe de altă parte, se așterne singură pe măsură ce Înaintezi. Un pedagog (John Dewey), În secolul trecut, spunea că educația nu are un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
clipă se simți deodată fericit, parcă ar fi fost din nou tânăr și toată lumea ar fi fost a lui, și Hildegard ar fi fost, de asemenea, a lui” (). Însă, confruntat cu lumea de mistere a bordeiului, sentimentul de fericire dispare. Orbecăirea lui printre oglinzi, paravane, mobile ne duce cu gândul la mitul labirintului. Acesta este un mod de inițiere pentru a pătrunde, fără să rătăcească, În lumea morților. Labirintul din care se zbate să iasă Gavrilescu este Într-o stare nelămurită
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ambii condamnări, care le vor marca nu doar activitatea literar-artistică, ci chiar viața. În mai multe locuri din Jurnal găsim aprecieri ale lui Steinhardt cu privire la Dostoievski și creația sa. "Ca întotdeauna găsesc la Dostoievski, spus fără înconjur, ceea ce bănuiam: în orbecăire, lumină deodată"6. Aceste cuvinte sunt cu referire directă la un paragraf din Idiotul, în care e pusă în discuție viziunea lui Holbein în tabloul Iisus mort. Steinhardt găsește,,textul exact", împărtășind impresia dostoievskiană asupra tabloului. Se știe că Dostoievski
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lepădându-se de nemurire și slavă. O lecție utilă ne poate oferi, cred, și metoda psihanalitică: poftele făpturilor se cer subminate în vreme ce ispitele încercate de intelect și duh își află adevărata săvârșire în principiul de jertfă pentru neputințele, nevoințele și orbecăirile ființelor deopotrivă (nu însă în doze egale) alcătuite din întuneric și lumină. În cele din urmă căci Hyperion e un astru Luceafărul se dovedește a fi un poem al restaurării prințului, geniului în lumina originară. (Pe când poftita făptură se cocoloșește
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
primii ani de liceu, câteva articole inflamate, admirative la adresa unor legionari asasinați sub dictatura calistă. Am scris din ignoranță și admirație prost plasată. Mea culpa pentru această abatere. Sufocate de un stil gongoric și corupte de o argumentație falsă, aceste orbecăiri literare n-ar fi meritat prea multă atenție. Care este rațiunea celor câteva paragrafe infantile pe care le-am scris în jurul vârstei de 16 ani și care au fost publicate de Puncte Cardinale (unde am putut citi și traduceri din
Mihai Neamţu povesteşte cum s-a desprins de ideile legionare () [Corola-journal/Journalistic/42605_a_43930]
-
nu putem să uităm decât dacă pierdem memoria faptului că fiecare dintre noi s-a născut ca sămânță și n-a devenit organism și judecător interior al vieții decât după multă trecere, vremuire, adăstare. Fără această oboseală și muncă de orbecăire a trecutului, nu știm cum de suntem „azi“ prezenți în prezent; și ne trezim brusc că descoperim prezentul altfel decât este el, ajuns până la el; ne trezim cu el ca ceva „gata“ pus pe tavă, ca un embrion suspect care
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
dacă vrei s-o folosești ca pe-o bibliotecă, să afli câte ceva, nu găsești nimic. Mai bine lasă pur și simplu totul În urma ta și stăruie asupra prezentului.“ Asta a Încercat ani de-a rândul să-și spună Margaret, de câte ori orbecăirea printre amintiri nu-i oferea decât un gol În piept, de parcă inima Îi stătea-n loc pentru câteva clipe. Numai că știa că amintirile ei erau exacte, până la ultimul amănunt. Își amin tea că perioada asta de primit și de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
adecvare pe care am avut-o intrând - pe o targă cu căpătâiul ridicat, ca o lectică - în prima mea sală de operații: toate erau la locul lor, într-o lumină strălucitoare. Nici perfuzia, instalată pe dosul mâinii după o îndelungată orbecăire prin venele subțiri, nici acul gros înfipt scurt între vertebrele lombare nu m-au făcut să regret hotărârea de a (mă) opera. Am povestit de-atâtea ori această operație, încât, ca într-o experiență extrasenzorială, am adesea senzația că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
și să ne țină mult timp împreună. Eu, ca într-un joc de-a v-ați ascunselea, ieșeam din când în când din rând și porneam aiurea spre casă... Din cauza aceasta, și multele mele întâmplări prin astfel de nopți ale orbecăirii spre casă. Adormeam prin stații, de cele mai multe ori, așteptând un tramvai care venea abia în zori. Discutam, alteori, cu precupeții din Piața Mare, ținându-le de urât cât își păzeau zarzavaturile sau fructele. Povești de oameni amărâți, ciozvârte de țărani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
relatate în ele configurează trepte ale rătăcirii, ale căutării halucinante prin spații labirintice, ascunse în alte spații labirintice, în care obiectele și spațiile însele se convertesc, printr-un bizar proces de umanizare, în forme ce reiterează perpetuu același tipar al orbecăirii. Seara, toate sufletele ies de la Second-Hand, în biserică sfinții din icoane se rotesc cu capul în jos, iar un Fluture cap-de-mort scheaună, jalnic, peste orașul acoperit de "pânza neagră, croncănitoare" a ciorilor Stradelă; camera se ascunde și apoi "plânge că
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cassian Maria Spiridon postulează primatul rupturii din sine prin și întru poezie. Iată, în continuare, câteva fragmente ilustrative dintr-un poem din primul volum de autor, Pornind de la zero (Editura Junimea, Iași, 1985), poem intitulat Glăsuirea bufonului, simultan istorie a orbecăirii (a trecerii halucinate prin spații aparent ale vieții, echivalente în definitiv cu golul și moartea) și celebrare a întâlnirii cruciale cu sufletul nocturn, care capătă o corporalitate grea într-o celebră întrupare a alterității în romantism, umbra: "mă locuiesc oarecum
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași / sat tulburat de spahii,/ clopotniță/ în care doar morții sunt vii". Încă dintr-o veche Monă-Monadă (V), se amintea de altfel, sub pretextul fantazării pe un motiv biblic, cel al dansului eretic cu o ciudată, voluptuoasă Salomee postmodernă, regimul orbecăirii subiectului liric "între eroare și adevăr/ între instinct și rațiune/ între fratele mort și fratele viu". Lucianograma tipică mai târzie a poetului ("Lucian Vasiliu/ este inventatorul/ unei monadologii desuete/ așadar,/ bun de răstignit/ pe un perete// el e un fel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]