24 matches
-
codrii, nepătrunșii codri de-atunci au jucat importantul rol al fortărețelor de pe alte meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare, turcești sau poloneze, care au cutezat să se aventureze în necunoscut pentru nimicirea celor ce se încăpățânau să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”. Căci pe-
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
o feroce pustiire, oriunde drumul apucau conduși de demonul din fire. Din codrii centrului, germanii în nord și sud s-au opintit, iar de la nord pornit-au slavii spre est și sudul însorit. Apoi, din hăul asiatic, au tot venit ordii păgâne, ce-au călărit Evropa toată până la apele-atlantine. Dar tot de-acolo a pornit cuceritorul crez creștin - un fenomen fără egal pentru o lume în declin, în care tot se prăbușea (imperii, vise, zeități), fiind vitală pentru suflet zidirea unei
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
al doilea, supranumit Fatih (Cuceritorul), otomanii cuceriseră Bizanțul, una dintre cele două cetăți ale creștinătății, precum și o bună parte a Europei de răsărit. Cum turcii nu dețineau o flotă militară care să le permită invazia Apusului prin Mediterana, în drumul ordiilor spre Romă nu mai stăteau decât voievodatele românești... Moldova dacilor liberi În aceeași perioadă, asupra Moldovei pândeau nu numai otomanii, ci și ochii lăcomi ai tătarilor din Hoarda de Aur. În anul 1469, o hoarda a tătarilor de pe Volga, condusă
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
chip cu tot să strămutară." Cele două transfigurări magice au loc la scurtă vreme una după alta, redate cu grație și înlesnire de poet. Ingenios este armamentul oștii cu care arhanghelul Mihail, în cântul următor ( la paginile 225-227), iese înaintea ordiei dracilor ce se apropie sub camuflaj: "învoaltă-în neagră ceață"; nu-i lipsesc îngereștii armii: "săbii de pară,/ câteva tunuri cu fulgeri pline,/ tot feliu de artelerie cerească", la toate acestea adăugându-se redutabile obiecte de cult, într-o înșiruire demnă
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
de cult, într-o înșiruire demnă de măiestria surâzătoare a lui Leonid Dimov: Era de viață dătătoare Cruci acolo și-evanghelii sfinte, Moaște, metanii cu sărindare, Posturi cu rugăciune fierbinte, Miruri, paraclise, liturghii, Canoane, aghiazme și tămâi. Loviturile plouă asupra ordiei diavolești, apa sfințită abătându-se ca "focul grecesc" ( le feu gregeois) peste dușmanii Bizanțului: Atuncia și din artelerie Începură-a-împroșca sărindare, Sfeștanii, paraclise, tămâe, Moaște sfinte ș-altele de care Fug diavolii; iar apa sfințită Ca povoiu mergea pe dânșii stropită
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
cu gambe strâmbe, cu ochi mici și frunți înguste, Pârjolind în cale totul, ca și norii de lăcuste, Ei cuprinseră-mprejurul ca-ntr un cerc de foc și sânge Și hotarele străbune începuser-a se frânge... Mai întâi, spre Soare-apune astfel de ordii pribege Le izbesc cu vrăjmășia celor ce n-au nici o lege. După lupte sângeroase, cei dintâi s-au fost plecat Chiar CRIȘANA cea mezină și frățâne-său, BANAT, Și-n scurt timp barbarul crâncen trece sângeros în iureș Peste ARDEAL
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
iuți, dar nu erau luptători hârșiți În lupte, ca aceia care se aflau În tabăra lui Ogodai. Erau locuitori ai ail-urilor dinspre Nistru, vânători lăsați de marele han să-și hrănească familiile și chemați doar ca oaste de strânsură În ordia cea mare, când Hanatul Crimeii avea de dus războaie mai mari, mai ales În nord, cu rușii din Marele Ducat al Moscovei, sau spre Volga, cu cazacii cei nepotoliți. Ei atacară cu strigătele de război ale Crimeii, Încercând să prindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pentru nevolnicia lor. Capetele lor se află și acum Înfipte În pari, În jurul cortului lui Ogodai. - Se mișcă tătarii? Întrebă voievodul. - Nu, răspunse vornicul. Nu se mișcă. Așteaptă poruncă de la hanul Hadji Ghirai. Care și-ar porni o parte a ordiei spre Cavalerii Teutoni din Prusia, la chemarea craiului Cazimir. Se află În luptă de anul trecut, dar polonezii nu răzbesc. - Ungaria? Întrebă, scurt, voievodul. - S-au liniștit negustorii sași din Țara Bârsei, după ce le-a reînnoit Măria Ta privilegiile primite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
radicali într-un editorial din 5/17 mai, redactat de C. A. Rosetti notează că ”nu s-a rostit ultimul cuvânt”. Milioane de români „cu opincă” cu arma pe umăr „sânt acei care mâine poimâine, când vor înfrânge ca odinioară ordiile turcești” vor și să proclame „ că țara lor România, apărată cu pieptul lor, este și va rămâne pururi un stat de sine stătător”. În acest timp, însă au fost intensificate preparativele și operațiunile militare. Starea de spirit din interior și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
anunțau că "luptele vor continua în tot cursul anului 1474, cu rezultate contradictorii" admițând că, în general, "situația din Țara Românească era confuză"114. Obișnuita descriere a marii confruntări de la Vaslui debuta cu pregătirile armatei turcești din septembrie 1474, când ordiile s-au reunit la Sofia sub conducerea lui Suleiman, beglerbegul Rumeliei, continuând cu popasul de "mai bine de două săptămâni în Țara Românească", unde s-au alăturat și luptători munteni, astfel încât, "abia în decembrie 1474 trupele otomane au pătruns în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Paris, 1856; Biblicele sau Notiții istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Literatura. Critică, I, București, 1860; Diverse. Colecție de brebenei și viorele, București, 1860; Diverse, II, București, 1860; Diverse. Poezii inedite, București, 1860; Proces general între două ordii și nație sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, București, 1861; Prescurtare de istoria românilor sau Dacia și România, București, 1861; ed. 2 (Elemente de istoria românilor sau Dacia și România), București, 1869; La înmormântarea reposatului Ioan Văcărescul, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
și nepoților săi, când s-a suit pe tron. Ianicerii purtau ciubote ferecate. Sultanul poartă turban cu surguciu trei pene de bâtlan de Creta albe cu spic fumuriu. Akivgiii călărime ușoară și de pradă care merge înainte și pe laturile ordiei împărătești. Întăiu atacau Azabii, după aceea ianicerii. Deliii nebunii, îmbrăcați în piei de fiară, leoparzi și lei. Amestecați cu urdia umblau dervișii, cu comanace înalte de păr de cămilă. Spahii cu flamură roșie cavalerie regulată cu pavăză, arc și curasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic cu cuvântul precedent, având în plus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
își îndreaptă trupele pe mai multe coloane în jos spre gurile Dunării, controlând, în același timp, toate căile de pătrundere spre munții împăduriți. Lipsa unor izvoare contemporane scrise nu ne dă posibilitatea să aflăm drumurile direcțiilor principale de efort ale ordiilor lui Budjek. Totuși, după o serie de acte mai târzii, care înscriu unele drumuri cu denumire „drumul tătarilor, drumul furilor sau tâlharilor”, se poate face reconstituirea acestora. O primă coloană s-a îndreptat spre Prut, pe care l-a trecut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de dorit ca prezența soldatului american în Balcani să fie întrutotul așa. America se retrage în dosul lui National Missile Defense (apărarea antirachetă) și stă așa, aidoma felului în care stătu cetatea Temișvarei în toamna ploioasă a anului 1551, în fața ordiei musulmane. Mai apoi, în primăvara anului 1552, adică în luna regeb a anului 959 al Hegirei, s-au adunat o ceată de kapu-kulu (oaste de gardă denumită Oastea Porții) sub conducerea, vestitoare de bucurie, a falnicului vizir Ahmed-pașa dinaintea cetății
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de bucurie, a falnicului vizir Ahmed-pașa dinaintea cetății susnumite care, vorba cronicarului Mehmed bin Mehmed, s-a fost întărită de către afurisiții de dușmani cu un soi de National Missile Defense. Care a fost să fie urmarea? Păi, vă spun care. Ordia s-a năpustit asupra vilaietului pe nume Banat și l-au cucerit cu strigăte victorioase de aman. Toate astea mi-au venit în minte când o doamnă, beilerbei universitar, mi-a fost susurat la ureche cum că mult ține ea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Mai mult magazie de vechituri decât muzeu. Însă noi ne împăcam mai bine cu neorânduiala și cu neprevăzutul lui. Având în mine viziunea proaspătă a comorilor acestora acumulate nu din gust artistic, ci din uimirea și lăcomia unor conducători de ordii, nu prin muncă onestă ori negoț, ci prin silă și sânge, mă aflam în ziua de duminică singur la o prăvălioară cu vedere spre podul cel mare ce desparte orașul în două. Stăpânul prăvălioarei se afla singur la acel ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Asia și se așezase cu toată greutatea asupra unui Bizanț în decadență. Era un Bizanț molatic și sleit din punct de vedere al forței militare; dar era un Bizanț al artelor și meșteșugurilor fine, al cărturăriei și inteligenței grecești. Dintrodată ordiile cuceritorului, ca și odinioară cruciații grosolani ai Apusului, și-au însușit aurul dărâmând monumentele, au incendiat palatele și bibliotecile. Pe basilicile armonioase au așezat semiluna; mozaicurile măiestrite le-au astupat cu var; lângă o coloană cizelată de porfir au așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de cavaleri cu zale și coif a trecut în pas domol cătră acea tabără a coconului împărăției, și cum au ajuns în preajma săivanului albastru al lui Mustafa șahzadè, au strigat porunca stăpânului celui mare. Când s-a auzit asemenea poruncă, ordiile fiului s-au sculat sunându-și armele. Șahzadè a încălecat făcându-le semn de potolire cu brațul înălțat. A zâmbit cu trufie; ienicerii lui îi erau credincioși. Își cunoștea puterea. Allah îi știa nevinovăția. Deci și-a pus harmasarul alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care o avea la centură, un stilet mic, o jucărie aurită, s-a străpuns pe loc în inimă, ridicându-și viața. S-a auzit afară ropotul străjii lui Mustafa, întorcându-și caii spre tabără. Odată cu vântul s-a îndârjit murmurul ordiei de la Amasia. Crainicii trecuți de cătră cortul verde spre ei au strigat poruncile stăpânului celui mare, dar ienicerii lui șahzadè n-au răspuns la chemarea de rugăciune a hogilor și, când i-a îndemnat la prânzare bătaia căldărilor, au rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tai; și dacă inima mea nu m-ascultă, o străpung! Bătrânul ulemà Selim-Hafiz a recitat psalmul regelui Daud, când s-a ridicat asupra sa fiul său Avesalom. S-a făcut apoi tăcere asupra taberii și împăratul a ieșit călare împotriva ordiei de la Amasia, singur. Privea neînduplecat, ca un îmblânzitor care-și cunoaște fiarele. Rând pe rând ortalele s-au supus și și-au închinat frunțile în țărână. Astfel a pierit Mustafa șahzadè și împărăția s-a întors la Istambul. VIIItc " VIII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care „sparsă orașul, de să duseră care încotro le-au văzut ochii. Încotro ascultai aceasta să auzia: «păziți la o parte, că vin cioclii cu morții», câte opt, câte zece unul peste altul morți, și cei zmerduiți după cară, la ordie, cu copilași plângând. Și-i căra de pân toate mahalalele pâncă când n-avea ce le mai face, și sta pre ulițe morți“ - așa descrie cojocarul-dascăl Ioan Dobrescu, la începutul de secol al XIX-lea - dar știu că, și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
radicali într-un editorial din 5/17 mai, redactat de C. A. Rosetti notează că ”nu s-a rostit ultimul cuvânt”. Milioane de români „cu opincă” cu arma pe umăr „sânt acei care mâine poimâine, când vor înfrânge ca odinioară ordiile turcești” vor și să proclame „ că țara lor România, apărată cu pieptul lor, este și va rămâne pururi un stat de sine stătător”. În acest timp, însă au fost intensificate preparativele și operațiunile militare. Starea de spirit din interior și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
își propune să urmărească viața literară românească și să publice scrieri originale și traduceri ale celor mai bune opere literare străine. Heliade și-a tipărit în coloanele gazetei multe articole politice. Tot aici a apărut „misterul” Proces general între două ordii și nația sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, satiră politică violentă, între ale cărei personaje pot fi recunoscuți C. A. Rosetti (Musiu Rapace) și I. C. Brătianu (Musiu Bimbirică). Sunt criticați în această satiră și poeții epocii (poetul „urlător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]