24 matches
-
geologice. Scară geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
geologice. Scară geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
din calcar paralel laminat și sedimentat, alb sau cenușiu-deschis, cu straturi de dolomit recristalizat, și cu lame argiloase și din silt. Gansser a raportat găsirea de fragmente vizivile de crinoide în aceste calcare. Analizele petrografice ale probelor din acest calcar ordovician din apropierea vârfului au arătat că acestea sunt compuse din pastile de carbonați și resturi fin fragmentate de trilobiți, crinoide, și ostracode. Alte probe fuseseră atât de puternic dezmembrate și recristalizate încât nu au putut fi determinate componentele lor inițiale. Formațiunea
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
ul este o perioadă majoră din Paleozoic, care a început acum 542,0 ± 1,0 milioane ani, la sfârșitul eonului Proterozoic și s-a încheiat acum 488,3 ± 1,7 milioane ani, la începutul Ordovicianului. ul este prima perioadă în care se găsesc resturi fosilizate ale unor organisme multicelulare mai complexe decât bureții. În această perioadă, au apărut aproximativ 50 de grupe majore și diferite de organisme, inclusiv forme incipiente (un fel de modele pentru
Cambrian () [Corola-website/Science/297896_a_299225]
-
cursul completării seriei stratigrafice, formele cele mai recente din Cambrian au ajuns să se suprapună cu cele mai vechi formațiuni din Silurian, identificate de Roderick Murchison. În 1879, Charles Lapworth a definit perioadele suprapuse că o nouă subdiviziune a Paleozoicului, Ordovician. Cambrianul urmează după Neoproterozoic, este urmat de Ordovician și este, în mod uzual, împărțit în 3 perioade: una inferioară ("Caerfai" sau "Waucoban"), una medie ("Albertiana") și una superioară ("Merioneth" sau "Croixan"). Etapele în funcție de dezvoltarea faunei sunt: Limitele temporale ale Cambrianului
Cambrian () [Corola-website/Science/297896_a_299225]
-
din Cambrian au ajuns să se suprapună cu cele mai vechi formațiuni din Silurian, identificate de Roderick Murchison. În 1879, Charles Lapworth a definit perioadele suprapuse că o nouă subdiviziune a Paleozoicului, Ordovician. Cambrianul urmează după Neoproterozoic, este urmat de Ordovician și este, în mod uzual, împărțit în 3 perioade: una inferioară ("Caerfai" sau "Waucoban"), una medie ("Albertiana") și una superioară ("Merioneth" sau "Croixan"). Etapele în funcție de dezvoltarea faunei sunt: Limitele temporale ale Cambrianului au fost considerate că de la 570 milioane ani
Cambrian () [Corola-website/Science/297896_a_299225]
-
menționat este faptul că toate mișcările au avut ca faza finală unirea suprafețelor continentale într-un singur continent, Pangeea, a cărui formare a început să fie vizibilă în Devonian, dar s-a finalizat în Triasic și care în următoarea perioadă, Ordovicianul, s-a separat în Gondwana și Laurasia. Exceptând câteva forme enigmatice care pot sau nu să reprezinte animale, toți strămoșii animalelor moderne par să aibă reprezentanți în Cambrian și majoritatea, cu excepția bureților, par să aibă originea imediat dupa sau înaintea
Cambrian () [Corola-website/Science/297896_a_299225]
-
superior ce corespunde cuverturii sedimentare. Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentara din Platformă Moesica începe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul. Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de sedimente după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentara din Platformă Moesica începe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul. Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de sedimente după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la Cuaternar. Partea bazala a Cuaternarului este reprezentată de pietrișuri, nisipuri și lentile argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele conuri de dejecție din zona carpatica de curbura. Peste acestea este suprapus relieful caracteristic depozitelor fostelor albii respectiv
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
printr-o creastă de calcar puțin înclinată. La est, nord și vest, Toompea este mărginită pe 1.5 km de o prăpastie de 25 m înălțime. Panta sudică a dealului este mai lină. Stratul superior al colinei constă din calcar ordovician (cu o grosime de circa 5 m), care este și principala rocă expusă la suprafață pe margini. Mare parte din marginea prăpastiei este însă ascunsă de un zid de apărare și au rămas doar câteva ieșiri. Toompea a ieșit mai
Toompea () [Corola-website/Science/335795_a_337124]
-
Precambrianului de Fanerozoicul a fost inițial stabilit de apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
Paleozoicul este un timp din istoria Pământului în care au evoluat forme complexe de viață, de la cele care au înghițit prima gură de oxigen pe uscat și apoi diversificarea tuturor formelor de viață. Paleozoicul este împărțit în șapte perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer și Permian. Cambrianul se întinde de la 540 de milioane de ani în urmă la 485 de milioane de ani și este prima perioadă a Paleozoicului și a erei Fanerozoice. Cambrianul stârnește un boom în evoluție, eveniment cunoscut
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de creaturi din istoria Pământului în decursul unei perioade. Au evoluat plante precum alge, fauna este dominată de artropode blindate, cum ar fi trilobiții. În acest timp, supercontinentul Pannotia începe să se despartă, mare parte din el devenind supercontinentul Gondwana. Ordovicianul se întinde de la 485 de milioane de ani în urmă la 440 de milioane de ani. Ordovicianul este o perioadă de timp din istoria Pământului în care multe specii au evoluat, unele răspândite și astăzi, cum ar fi peștele primitiv
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de artropode blindate, cum ar fi trilobiții. În acest timp, supercontinentul Pannotia începe să se despartă, mare parte din el devenind supercontinentul Gondwana. Ordovicianul se întinde de la 485 de milioane de ani în urmă la 440 de milioane de ani. Ordovicianul este o perioadă de timp din istoria Pământului în care multe specii au evoluat, unele răspândite și astăzi, cum ar fi peștele primitiv, cefalopodele și coralul. Cele mai frecvente forme de viață erau trilobiți, melci și scoici. Mai important, primele
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de metri în diametru, o masă de 9x10 kg și a avut viteza de impact de 30 km/secundă. Craterul are 6 km în diametru. Fosilele, descoperite în roca care a umplut craterul, sugerează că acest crater datează din perioada Ordovicianul de mijloc, acum aproximativ 455-430 milioane de ani în urmă.
Rock Elm Disturbance () [Corola-website/Science/324443_a_325772]
-
o cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri sunt alcătuite din argile, argile nisipoase, marne etc. Din punct de vedere seismic Hlinaia se află
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
Cel mai mare, din genul "Jaekelopterus", avea lungimea de 2 metri, dar cele mai multe specii au avut mai puțin de 20 cm și semănau cu scorpioni gigantici. Ei au fost prădători care au înflorit în mările calde de mică adâncime, în Ordovician și Permian, 460 - 248 de milioane de ani. Ei au dispărut în perioada Permian-Triasică cu 251 de mln de ani în urmă, fosilele lor au o distribuție mondială. După segmentația corpului și dezvoltarea membrelor, gigantostraceele reprezintă cele mai vechi chelicerate
Eurypterida () [Corola-website/Science/318107_a_319436]
-
fost confirmată ca structură de impact. Conuri lungi distruse au fost descoperite în partea de sud-vest a golfului. Craterul este umplut cu sedimente, între sedimentele din pleistocen și roca strivită de granit rapakivi există un strat de calcar din paleozoic (Ordovician). Acest lucru face ca să fie unul dintre puținele locuri în Finlanda, unde au fost descoperite fosile. Golful a fost anterior, de asemenea, menționat ca "Lumpari" în unele documente finlandeze, Institutul de Cercetare pentru Limbi din Finlanda nu listează Lumpari ca
Lumparn () [Corola-website/Science/322305_a_323634]
-
superioare ale atmosferei, reacție ce transformă azotul molecular în oxizi azotici, consumând suficient din stratul de ozon pentru a expune suprafața planetei la radiații solare și cosmice dăunătoare. Aceasta este una din cauzele presupuse ale dispariției de specii de la sfârșitul ordovicianului, când aproape 60% din formele de viață oceanice de pe Pământ au murit. În 1996, s-a teoretizat că urme ale fostelor supernove ar putea fi detectabile pe Pământ sub formă de izotopi metalici aflați în stratele de rocă. În consecință
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
Masivului Armorican au făcut parte din marginea nordică a paleocontinentului Gondwana. În timpul Paleozoicului a făcut parte din microcontinentul Armorica, care probabil a inclus și zone ale munților Vosgi, Pădurea Neagră și Masivul Boemiei. Armorica - desprinsă din nordul Gondwanei, în intervalul Ordovician - Silurian s-a deplasat spre nord pentru a intra în coliziune cu Laurussia în timpul Orogenezei hercinice.
Masivul Armorican () [Corola-website/Science/333493_a_334822]
-
considerată ca un fenomen normal, pentru simplul fapt ca evoluția vieții în biosferă este, cu siguranță, o creație de diversitate de reânnoire. Pe parcursul evoluției vieții pe Pământ, au existat mari perioade de pierderi biologice masive și anume: 1. La sfârșitul Ordovicianului, 2. În Devonian, 3. În Permian, 4. În Triasic, 5. La finele Cretacicului. În fazele 1, 2, 4, și 5 pierderile în familiile de organisme marine înregistrau 11 15%, în timp ce în Permian, au dispărut global (mediu) cca. 52% din familiile
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
menținut până la sfârșitul silurianului. Forajele executate au arătat că cele mai vechi depozite de cuvertură au grosimi de până la 600 m, constituite în principal din gresii cu conglomerate în bază, cu intercalații de șisturi argiloase și sunt atribuite cambrianului și ordovicianului. Peste acestea, seria este continuată de un pachet de formațiuni siluriene cu o grosime de 128 m, reprezentat prin calcare cu intercalații subțiri de marne, gresii calcaroase, argile, așa cum rezultă din forajul executat la Deleni-Hârlău (N. Macarovici, 1949). Coloana stratigrafică
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]