27 matches
-
cu Acis și Galateea, care exprimă ceva din visul de aur al omenirii. Cum o să arate omenirea după ce toți zeii și divinitățile au fost detronați? Ce o să facă omul fără ele? Oamenii se vor apropia unii de alții simțindu-se orfelini și or să se iubească toți într-o mare frățietate, zice acest Versilov, și după aceste amănunte înțelegi că e vorba chiar de epoca noastră, când se va termina și se va construi tot ce ne propunem noi să construim
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
în perioadă de muncă încordată nu o să se prea observe lipsa divinității și a stăpânilor detronați, dar pe urmă, zice acest erou, deodată oamenii vor descoperi singurătatea lumii și va crește în ei fraternitatea asta de orfani. Tu te simți orfelin? " (s.n.) Aceasta este, la zece ani de la apariția Anei Roșculeț și la opt de la apariția Desfășurării întrebarea. Doctorul Sîrbu, prin intermediul se afirmă tezele Preda 1960 îi răspunde ("așa de crâncen" încât trebuie să ascultăm nu doar vocea, ci și ecourile
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
apariția Anei Roșculeț și la opt de la apariția Desfășurării întrebarea. Doctorul Sîrbu, prin intermediul se afirmă tezele Preda 1960 îi răspunde ("așa de crâncen" încât trebuie să ascultăm nu doar vocea, ci și ecourile ei interioare): Ideea că am fi putea orfelini e exclusă. Singura grijă care ia proporții mari în conștiința unui om este cum să nu se piardă pe sine.," Întrebarea va rămâne până la ultima carte, răspunsurile se vor schimba de la roman la roman. În deceniul dintre Ana Roșculeț și
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
situațiunea națiunii! Cui ce-i pasă de țărțămuri, de giumbușlucuri à la bala portocala, de titirezuri cu suspin. Jeluie-te lui taică-tu (a! n-ai tată); jeluie-te lui maică-ta (a!, n-ai mamă); că-i fi fiind orfelin, acușica, tălică; iote dom'le ce mazagazdron duios!? Bine-bine, înfiorează-ți Iubita Ideală la mațul subțire al simțirii. Desfundă-ți acordeonul de trei metri și cîntă-i epileptic, aiurea-n tramvai, știi tu, la o margine de rai...
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14871_a_16196]
-
stă cu fața la un copac și numără, iar ceilalți se apropie pe nesimțite. Imediat ce întoarce privirea ei încremenesc, devin statui, și tot așa pînă cînd cel mai apropiat îl atinge. Sub semnul acestui joc stă tot filmul, numai că acei copii orfelini din luminoasă fotografie a amintirii revin că fantome ale trecutului. Lăură (Belen Rueda) a iesit din joc și și-a făcut o viață a ei, recuperînd casă amintirilor, orfelinatul unde revine alături de un soț și de Simon (Roger Princep), tot
Jocul și umbra by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8520_a_9845]
-
luminoasă fotografie a amintirii revin că fantome ale trecutului. Lăură (Belen Rueda) a iesit din joc și și-a făcut o viață a ei, recuperînd casă amintirilor, orfelinatul unde revine alături de un soț și de Simon (Roger Princep), tot un orfelin pe care l-a adoptat și care este infectat cu HIV. Melancolia pe care casă și ambientul de o frumusețe sumbră filtrată prin porozitatea și impresia de fotografie veche a cadrelor sepia se amplifică prin această stare de fapt: copilăria
Jocul și umbra by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8520_a_9845]
-
veche a cadrelor sepia se amplifică prin această stare de fapt: copilăria lui Simon nu are șansa de a continua, ea va rămîne pentru totdeauna suspendată. Moartea prematură este cea care face legătura cu ceilalți, cu vechii locatari ai casei, orfelinii morți reveniți că prieteni imaginari în ceea ce pare inițial a fi doar un joc al imaginației. Lăură nu pare impacientata de această achiziție a fiului, lumea invizibilă este parte a fabulosului copilăresc care se pierde ulterior, ea intra chiar în
Jocul și umbra by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8520_a_9845]
-
singurul mijloc de a comunica între vizibil și invizibil, de a ieși la liman. Lăură îl acceptă inițial descoperindu-i puterea și apoi îl respinge pentru ca să realizeze ultimativ că este singurul mod în care mai poate ajunge la fiul ei. Orfelinii dispăruți într-un trecut nefast pentru ei o introduc în joc pe Lăură care recreează spațiul familiar de pe vremea cînd era la rîndul ei un copil alături de ceilalți. Intrarea în lumea celor nevăzute presupune coborîrea în timp, revelarea traumei, consumarea
Jocul și umbra by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8520_a_9845]
-
în timp, revelarea traumei, consumarea ei și găsirea fiului mort într-una din camerele ascunse ale casei de la subsol, blocat din greșeală de ea. Somniferele într-o overdoză o vor aduce nu numai lîngă fiul ei, dar și alături de ceilalți orfelini, iar povestea ei poate să înceapă mai ales că farul scos din uz, luminează de această dată pe fereastră. Este de sesizat acest straniu final, în care tristețea s-a dizolvat pentru totdeauna. Episodul mediumic cred că putea să lipsească
Jocul și umbra by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8520_a_9845]
-
se deslușesc, de la prezent spre trecut, amestecând iubire și moarte, artă și practici magice. Eroii acestor aventuri sunt mari figuri ale istoriei literare: scriitorul pare un alter ego al lui Paviș, iar ceilalți doi - personalități ale barocului literaturii sîrbe. Zaharija Orfelin (n. 1726, la Vukovar, m. 1785 la Novi Sad) este istoric și poet, a realizat o impresionantă istorie a lui Petru cel Mare, Gavril Stefanoviș Vencloviș (cca 1680-1749) a creat o operă vastă: oratorie, biografii, poezie, cântece bisericești, iluminații, ilustrații
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
central al benzii desenate într-un sens pur liric: altminteri, întâmplările, înfruntările, încăierările sunt lăsate în grija bărbaților atrași în turbioane evenimențiale a căror semnificație le scapă cu desăvârșire. În timp ce Pandora întrupează victima predilectă (în perfectă consonanță cu istoria diverselor „orfeline” ale literaturii romantice și sentimentale din veacul lui Sue, dar și din vecinătatea noastră temporală, ca-n romanele despre Angélique, de Serge și Anne Golon, ori în seriile romanțios-istorice ale lui Juliette Benzoni), inocenta plină de energie și idealul fecioarei
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
îi fuseseră întâmpinate lucrările, truda de zi și noapte a jertfirii sale de tot soiul, cum se învoiseră cu toții să-l îngroape sub tăcere!" Romantismul sentimentaloid al acestor descrieri, psihologia ce amintește frapant de calamitățile în serie ale celor Două orfeline arată nivelul deplorabil la care evoluează Mateiu Caragiale. Ca profunzime și credibilitate, Craii reprezintă varianta pentru un public năuc a filmelor lui Bernard Borderie, un fel de Angelica, marchiza esteților. La orice pagină ai deschide, dai peste construcții gramaticale și
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
Cititorul este angrenat într-o narațiune polifonică, din care extrage rețeta unei mult dezbătute morți a utopiilor. Ambiția lui Matei Vișniec pare a fi și justificarea unei nuanțe din criza artei contemporane. Dezordinea preventivă este o frumoasă pledoarie pentru „monada orfelină” - cuvântul, dar și pentru poezie. Leily și grupul de activiști culturali întruchipează șansa reanimării tragicului, de salvare prin forța poeziei și a regăsirii sentimentelor. Matei Vișniec propune, de fapt, o neo-soteriologie. Ea nu mai verifică salvarea prin artă din cupole
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
postdecembristă, un scriitor tradițional pentru care familia, iubirea, fertilitatea ținuturilor atât de ofertante sunt destrămate de somațiile istoriei. Deplasarea spre roșu începe cu deplasarea ziaristului către un orfelinat copleșit de daruri. Suntem după decembrie 1989, când darurile par a salva orfelinii orașului. Rețelele simbolice nu sunt mereu limpezi, dar opțiunile prozatorului, ale eseistului, ale jurnalistului nu sunt dintre cele mai optimiste.
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
către final, cînd preia inițiativa și se desparte de trecut rînjind. (Motivul orfanului își are tîlcul lui în context). Reflectoarele cad în special asupra victimei sale, junele artist plastic eretic Emil Faure, pseudonim al lui Vasile Buliga (și el un orfelin, conceput după celebrul Decret 770 din 1966 de o studentă nimfomană cu cine s-a nimerit și crescut la casa de copii unde, spre deosebire de abuzatul Scutelnicu, scapă de sodomizările rituale) și al iubitei acestuia. Primele zece secvențe developează un film
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
dispăruților nedreptățiți cu o rară fervoare, având, totodată, conștiința nealterată. Transpare din textele memorialistice tentativa dramatică a generației lui de a se racorda, în fel și chip, la literatura antebelică. Neavând dispute solide, afară de inepțiile proletcultiste, ei se leagă, aproape orfelin, aș spune, de eficacitatea înaintașilor, interziși în epocă. Sau își fixează modele dintre ai lor, de unde extrag, adeseori, vitalitățile necesare. E cazul optimistului seducător, cum îl numește pe Nicolae Manolescu, a cărui cronică literară „a interesat cel mai mult din
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
E și povestea mea, ce-i al tău e și al meu ... „Atunci am râs! ” Bătrânul: „Atunci am râs!” ... căcăreaza mea! Bătrâna: „Atunci am râs” ... Puișorul meu! Bătrânul: Nu, Semiramida mea, căcăreaza mea, Tu nu ești mămica mea ... sunt orfan, orfelin, cine o să aibă grija de mine? Bătrâna: Sunt aici, Puiule! Între comic-tragicul dialog al celor doi soți, atât de absurd, atât de irațional, nu poți să nu reflectezi asupra sentimentului de teamă în fața inevitabilei văduvii - o absență nedorită și temută
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
au pierdut cifră de afaceri, contracte cu statul, alții au intrat în pușcărie, în fine, unul a dispărut pur și simplu. Dar cu cât revin mai repede lucrurile la normal, cu atât se va întoarce dl. Ghiță mai repede la orfelinii pe care i-a părăsit intempestiv. Repunerea în funcțiune a mecanismului stat-partid, care a născut marile averi ale României, este prioritatea maximă a dlui Dragnea. Securizarea averilor dobândite în anii capitalismului sălbatic, liniștea cheltuirii banilor acumulați din rapt organizat, alungarea
Ia de la Dragnea () [Corola-blog/BlogPost/339004_a_340333]
-
a fost un deșert cultural!”- menționează criticul în Argument. Volumul face parte dintr-un proiect foarte ambițios, anunțat de autor: o voluminoasă lucrare intitulată Istoria politică a literaturii române postbelice. Tot în acest ambițios proiect intră și recentul volum, Generația orfelină , care readuce în prim plan ,,profiluri sintetizatoare” ale unei generații de iluștri scriitori , azi „aproape ocultată”(Al. Cistelecan). Este așa numita ,,generație Labiș”, afirmată într-o perioadă de interdicții (cu lecturi clandestine, scriitori interziși, opere epurate), devenită ,,o generație aurorală
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
absolutul pierdut în iluzie peste început cupa cu vin peste sfârșit o concluzie. Se curăță fața pământului verde culoarea gândului ce vede un ruginiu și albul de zăpadă nostalgii pure de naiadă. Speranța în anul care vine printre atâtea rele orfeline, dar nu, Pandora în cutie tot păstra și cupa cu speranță, viața. Printre relele rămase de la zei ca viața să rămână un temei. Eu am nevoie de cântecul tău...! Sirenele se adună din nou alerg spre Helicon, e sărbătoare muzele
UN ÎNGER de PETRU JIPA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377771_a_379100]
-
de obligațiile lor de studiu de la Londra. Gabriel, spre indignarea lui Brian, le invitase pe Hattie și pe Pearl, într-o zi când le întâlnise la Băi. Făcuse acest lucru în parte din bunăvoință față de fata care fusese cândva „mica orfelină“, în parte dintr-un soi de posesivitate maternă pe care o resimțea față de Hattie și care, până în prezent, nu-și găsise altă formă de expresie și, în parte, dintr-o obsesivă și iritantă curiozitate pentru norocoasa chiriașă a mult râvnitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de ochi, respectiv de lumină"; orbus "lipsit de ceva, privat de ceva", oculus "ochi", lumen,-inis "ochi, vedere, privire, lumina ochiului"); de altfel, lat. orbus a fost condensat și cu sensul "lipsit de rude, de părinți sau de copii; orfan, orfelin", în sintagme ca filius orbus "fiu orfan", filia orba "fiică orfană, fără părinți", orbus senex "bătrân fără copii"; adj. orbus "privat de ceva" era folosit în construcții cu genitivul, cu ablativul sau cu prepoziția ab, care cerea tot ablativul, v.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dar am venit prea târziu. Acum în vârsta de fier nici un mesaj nu animă vocile mele vocile spun bine căci pe mai multe vorbesc dar într-o singură limbă limba din care toți vă trageți ca puii predestinați să fie orfelini și primei scârbe pe care o zăresc să-i zică mamă. Am cunoscut totul m-au lăudat ca pe Masiah au trimis succubi să mă convertească să-mi sugă măduva de Sefirot. M-au publicat m-au făcut celebru mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sale. * Din când în când, nu se știe de ce, ca să ne culpabilizeze probabil (or fi aflat și ei că se poartă!) se așază în poziția „gentuță”, de obicei pe hol sau în vreun colț mai ascuns de cameră, făcând pe orfelinii, pe victimele. Tocmai ei, care se bucură, în casa noastră, de toate drepturile! * Cel mare, mai inteligent, și-a confecționat un mieunat sfâșietor, care nu o dată reușește să ne impresioneze. Totuși, așa inteligent cum e, se trădează uneori, trăgând un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
publică versuri și proza, un „Curier al teatrelor” și câteva traduceri. Colaborează Carol Scrob, Al. I. Șonțu, Eliza Mustea, Virgiliu N. Cișman. Lăură Vampa (folosea și pseudonimul Vantura Lume) transpune din Heinrich Heine, iar Eliza Mustea din François Coppée (poezia Orfelinele). R. Z.
TEATRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290106_a_291435]