159 matches
-
intitulat-o "Teoria ondulațiunii universale". Evoluționismul lui Vasile Conta are, în ansamblu, un caracter mecanicist, dar cu toate acestea, concepția lui conține și unele elemente dialectice. În domeniul sociologiei, Vasile Conta a suferit influența lui Herbert Spencer, adoptând necritic "teoria organicistă". A fost cel dintâi filosof român care a pus bazele unui sistem filosofic propriu, original. În concepția sa, există un determinism universal, care se manifestă în toate domeniile: natură, conștiință, economie și viața socială. Determinismul social este explicat prin apelul
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
compozite (adică obiecte care au părți componente) și, prin urmare, există, dar nu există alte obiecte cu părți componente, precum și toate celelalte obiecte pe care le considerăm compozite (de exemplu, scaune, planete, etc ) prin urmare, nu există. Cu toate acestea, Organiciști precum Peter van Inwagen care susține că, chiar dacă nu există nici un astfel de lucru ca o masă, există simplele "aranjate în mod înțelept sub forma unei mese" (blocuri ale construcțiilor de bază). Nihilismul moral Este punctul de vedere meta-etic că
Nihilism () [Corola-website/Science/306578_a_307907]
-
filosoful a căutat o explicație a acestei situații. Maiorescu susține că orice formă fără fond trebuie înlăturată, întrucât numai astfel se reconstruiește cultura română incepind cu fundamentul ei. Concepția despre formele fără fond a lui Eminescu derivă din viziunea sa organicistă și evoluționistă despre progres, care nu acceptă dezvoltarea socială: „"se poate realiza un adevărat progres, pe care nu-l vedem și nu-l aprobăm decât în dezvoltarea treptată și continuă a muncii fizice și intelectuale. Căci cine zice «progres» nu
Formele fără fond () [Corola-website/Science/311476_a_312805]
-
realizată decât în comunitatea politică. Statul este o instituție naturală, bazată pe comunitatea unor ființe cu limbaj articulat(limbajul este pentru Aristotel axul moralității, prin limbaj omul are acces la rațiune și noțiunile de bine și rău). Pornind de la teoria organicistă, așa cum corpul este anterior organelor, tot așa și statul este anterior familiei și prin urmare omului, și argumentează că individul nu-și este suficient sie și, deci nu poate exista fără stat, în timp ce statul poate subzista fără un individ. Rolul
Politica (Aristotel) () [Corola-website/Science/300724_a_302053]
-
și sfătuitor al lui Steinbeck. Împreună ei au publicat în 1941 o carte: "Sea of Cortez" (Marea lui Cortez), în care romancierul și-a expus în mod sistematic opiniile asupra literaturii și asupra destinului uman, văzute dintr-o perspectivă biologistă, organicistă. Primul roman al lui Steinbeck, "Cup of Gold" (Cupa de aur), fusese publicat în 1929, fiind o povestire romantică de aventuri care, ca și următoarele două cărți ("Pastures of Heaven", Pășunile Raiului, culegere de nuvele publicată în 1932, și "To
John Steinbeck () [Corola-website/Science/303900_a_305229]
-
înainte de a-l întâlni personal. A început prin a coresponda cu acesta pentru ca mai apoi, peste câțiva ani, să devină un reprezentant marcant al pozitivismul sociologic, afirmându-se ca un propagator al ideilor comtiste în Anglia, în confruntarea cu doctrina organicistă promovată de Herbert Spencer. Începând cu anul 1842, Mill introduce termenul de sociologie în circuitul sociologic din Anglia. În logică a dezvoltat o teorie a inducției și procedee de experimentare. În morală, a adaptat utilitarismul lui Jeremy Bentham într-un
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
intitulat-o "Teoria ondulațiunii universale". Evoluționismul lui Vasile Conta are, în ansamblu, un caracter mecanicist, dar cu toate acestea, concepția lui conține și unele elemente dialectice. În domeniul sociologiei, Vasile Conta a suferit influența lui Herbert Spencer, adoptând necritic ""teoria organicistă"". A fost cel dintâi filosof român care a pus bazele «unui sistem filosofic propriu, original. Influențat de empirismul englez, pozitivismul, francez și materialismul german, atacă chestiunile de bază ale epistemologiei, punând la baza cunoașterii experiența, în concepția sa, materia se
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
registru și evitarea oricărei confuzii cu cel de-al doilea. Iacobinii denunță această limitare: ei asediază În mod constant Adunarea, cerând Înlocuirea conducătorilor care confiscă Revoluția poporului simplu. Ca reacție și dintr-o perspectivă contrarevoluționară, Edmund Burke privilegiază o interpretare organicistă și unitară. În opinia lui, Între cetățeni există un contract, dar acesta ține de o realitate temporală care depășește individul: el Îi angajează pe cei vii, dar și generațiile trecute. El este dat oamenilor la naștere, la fel ca Înfățișarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a scriiturii eliberate de orice fel de "program" al textului care se emite singur? Snobismul elitist nu admite o asemenea concretizare a proiectului cultivat asiduu de la pașoptism până în zilele noastre. Faptul că scriitorul Mihail Diaconescu are o concepție evoluționistă ascensiv organicistă asupra istoriei îl determină pe eminentul exeget Theodor Codreanu să se acomodeze prin comentariu și să-și selecteze conceptele critice din aceeași zonă semantică. Rămânem într-o zonă scripturală în care se interferează și se concurează epicul documentar iar istoria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nicidecum prin "piedicile din afară", Theodor Codreanu, și el îngrijorat pentru soarta neamului (confruntat acum cu deromânizarea), vorbește despre o "mutilare" a destinului prin bolșevizare. O altă schimbare la față, așadar, visatul "salt" cioranian în plămădirea României (în sensul progresului organicist, pe filon eminescian) fiind înlocuit cu o brutală sovietizare, impusă din exterior. Și, inevitabil, cu alte forme fără fond. Evident, cartea lui Theodor Codreanu poate fi citită și ca o replică la volumul din 1936; dar el împinge analiza până în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și, uneori, să Îndeplinească funcțiuni care Îi sunt utile. Dar ele pot, de asemenea, să exercite o acțiune perturbantă, asupra organismului principal, infectându-l În ansamblul său, fie să determine, prin funcțiuni neoplastice, o oprire a funcțiunilor sale vitale. Viziunea organicistă a lui Giorgio del Vecchio este, aici, evidentă. Folosind metafora, filosoful era sigur, când afirma, că productivitatea juridică naturală a indivizilor și a grupurilor se desfășoară, În mod coerent cu directivele organizației juridice deja stabilită ca Stat. De exemplu, În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
după mine, de un demers anarhetipic, chiar dacă autorii textelor nu au avut În minte conceptul pe care noi Îl discutăm acum. Marius Jucan: M-aș Întoarce, vorbind despre nașterea esteticii, la ideologia romantismului. Romantismul a produs un model de interpretare organicistă care a fost părăsit de mult, desigur. Nu la acest lucru doream să mă refer, ci la numeroasele interpretări (nu doar la cele legate de imaginar, imaginație, imagine) care au fost motorul multor texte romantice de mare suflu. Obiectul artistic
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a imagina și gândi analogic sunt atât de adânci, Încât mie mi se pare că deocamdată, inclusiv În momentul de față, nu pot fi dislocate decât cu mare greutate. Astfel, e vizibil cum trecem prin trei tipuri mari de epoci: organiciste, În care analogia creează sinecdoca, creează părți care funcționează pentru Întreg, creează titluri care funcționează pentru conținut ș.a.m.d. Am traversat apoi o epocă ficționalistă, textualistă, În care analogia se mută din spațiul termenilor În spațiul rupturilor, afirmând că
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
literar să fie exploatat ca un fel de spărgător de gheață sau ca un fel de inovație frapantă, nu folosit. A găsi cadența cu cercetarea științifică sau cu textul din fizică mi se pare un fel de a descoperi paradigma organicistă. Sigur că gândirea umană este analogică, dar dacă noi am fi fost doar niște analogiști noutatea nu s-ar fi produs. Or, aici este misterul: cum este posibilă noutatea, cum este posibilă tocmai despărțirea, ruptura? Mihaela Ursa: Noutatea și ruptura
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
abordarea imaginarului, Înclin să cred că investigarea culturală propusă de hermeneutica imaginarului poate da seama cu acuratețe de tranziția culturală, În sensul de a urmări morfologiile culturale și politice În schimbările lor. Termenul morfologie poate trimite la o anumită viziune organicistă, pe care o găsim În filosofia istoriei de sorginte hegeliană. Fără să neg de fapt această sursă majoră genealogică, doresc să arăt, prin evoluția unor „forme” culturale și politice mai cu seamă, că tranziția este reversibilă, că nu trebuie privită
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se poate conchide în mod evident că s-a născut într-adevăr ca o replică, dar nu la adresa lui G. Ibrăileanu, cum avea să afirme mai târziu G. Călinescu, ci în mod esențial la aceea a înaintașului amândurora, gânditorul conservator și organicist, adversar al formelor fără fond. Discipol al lui Maiorescu în plan estetic, Lovinescu opune poziției politice a acestuia un liberalism care îi venea atât din tradiția familială, cât și dintr-o opțiune bine deliberată și temeinic asimilată. După cinci ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
Occidentul din urmă, cu orice risc și cu orice mijloace. ("La noi lucrurile se traduc din franțuzește într-o singură noapte și sunt votate a doua zi cu drumul de fier"217.) 1. În plan tematic, Eminescu, analist de factură organicistă, nu va repudia ideea modernizării României, însă va critica sincronizarea artificială, pripită, prin arderea etapelor, care va adânci hiatusul dintre fondul autohton și formele instituționale importate, în opinia sa, fără discernământ. Altfel spus, nu respinge direcția impusă de liberali, ci
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării pe relație și pe calitatea ei), perspectiva pe termen lung/scurt (raportarea oportunistă sau organicistă față de dinamica organizațională). 6.4. Evaluarea cercetării lui G. Hofstede în prima ediție a cărții sale, G. Hofstede (1980, p. 21) a oferit bine-cunoscuta definiție a culturii ca "programare mentală care distinge membrii unui grup de membrii unui alt grup
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
marele poet. Tocmai din acest motiv gândesc că nu este cea mai bună caracterizare dată lui Eminescu drept ,,cel mai de seamă reprezentant al orientării naționaliste în sociologie” (p. 81). Cu atât mai mult cu cât Maria Larionescu demonstrează dimensiunea organicistă a ideilor sociologice ale poetului, în consecință, ele aparținând unuia dintre curentele sociologice fundamentale, evoluționismul. Deosebit de fertilă este sugestia autoarei cu privire la analiza comparată a procesului de desprindere a individualității din conștiința comună la M. Eminescu, E. Durkheim și C. Stere
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cel organic, herderian, moștenire a romantismului german; cel adoptat de națiunile occidentale, legat de contractualismul francez și asociat cu un cosmopolitism rațional; în fine, naționalismul estic și asiatic, cu o evoluție contrară celui occidental, și care a urmat cursul conceptului organicist germanic, dar colorat oriental. Este o clasificare abuzivă, atrage atenția Alain Dieckhoff, menită să legitimeze naționalismul vestic în fața celui estic. Ea ignoră atât raționalismul politic german al lui Hegel și al urmașilor săi, cât și organicismul cultural francez al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
acela se centra pe dimensiunea profunzimii. Oroarea lui Patapievici față de Eminescu se explică și prin aceea că poetul român ar fi fost de formație germană, aducând în cultura noastră profunzimea filosofiei lui Kant, Hegel și Schopenhauer, iar, pe deasupra, și viziunea organicistă a lui Herder în abordarea naționalismului. Într-un articol "omagial" publicat în ziua de 15 ianuarie 2000, în cotidianul de largă audiență România liberă, adică exact la 150 de ani de la nașterea poetului, H.-R. Patapievici scria, la modul profetic
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ontologică: firavă, vulnerabilă, făptura este un microcosm efemer și peren, cu, deopotrivă, spaima trecerii și seninătatea eternei statornicii a Totului, iar cuvintele și poezia - atomi ai imperisabilului - sunt „fire de nisip în calea oceanului”. Viziunea e marcată evident de cosmologia organicistă extatic-hipnotică a lui Eminescu și, mai ales, de Lucian Blaga, dar și de stilistica suprarealistă a fluenței somnambulice sau a peisajului antropomorf, în care părul iubitei șerpuiește printre arterele îndrăgostitului și ierburile oceanului. Dar poetul își relevă de la început filtrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
probleme ale epocii noastre, dacă transpunem analiza sa la dezbaterile recente despre legăturile dintre neuroștiințe și eventuala materialitate a ,,spiritului" (cf. dialogurile dintre neurofiziologistul Jean-Pierre Changeux și matematicianul Alain Connes, Matière à pensée, Paris, Odile Jacob, 1989). Combaterea unei concepții organiciste a conștiinței îl obsedează de-a dreptul. Una din preocupările sale esențiale, ca și pentru Freud sau Halbwachs, este aceea de a înțelege cauzele și formele luate de amintire. În opinia sa, proprietățile sistemului nervos nu ar putea să explice
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Pentru a elimina orice speculație, trebuie să remarcăm faptul că, chiar dacă Locke recurge la ideea de corp pentru a descrie comunitatea și, uneori, puterea legislativă, el nu le asimilează organismului. Orice încercare de a interpreta teoria sa ca fiind una organicistă este eronată. Intenția lui Locke este mai degrabă de a prezenta comunitatea ca pe un întreg unic și unit, ce există într-o manieră distinctă și independentă. Coeziunea părților și unitatea întregului sunt condiții necesare ale eficacității politice a comunității
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este accesibilă minții omenești prin inteligența emoțională. Leopold descrie mediul ca un "organism colectiv" care poate fi sau nu sănătos 191. Leopold propune o abordare biologistă, reduce importanța criteriului psihologist al conștiinței în înțelegerea organismelor, și astfel legitimează o înțelegere organicistă a comunității biotice ca întreg. Drept consecință, Leopold poate pune în discuție starea de sănătate sau de bunăstare a unui organism fără a o corela cu starea psihică a acestuia. Deși ipoteza organicistă era deja supusă criticilor în epocă, - vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]