26 matches
-
reacție chimică. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. 5.1. Corelarea proprietăților compușilor organici studiați cu rolul fiziologic al acestora. CONȚINUTURI 1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compușii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute, moleculare, brute, moleculare, structurale ale claselor de compuși organici studiați. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catena, de poziție, geometrica, de funcțiune, pentru compușii organici studiați. 2. Alcani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
implicate în reacții chimice. 4.1. Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. CONȚINUTURI 1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Formule brute, moleculare, structurale ale compușilor organici studiați; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catena și de poziție pentru compușii organici studiați. 2. Alcani. Metan. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: piroliza metanului, reacții de halogenare, ardere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
reacție chimică. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. 5.1 Corelarea proprietăților compușilor organici studiați cu rolul fiziologic al acestora. CONȚINUTURI 1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compușii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute, moleculare, structurale ale claselor de compuși organici studiați. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catenă, de poziție, geometrică; de funcțiune, pentru compușii organici studiați. 2. Alcani. Proprietăți fizice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
implicate în reacții chimice. 4.1 Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. CONȚINUTURI 1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Formule brute,moleculare,structurale ale compușilor organici studiați; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catenă și de poziție, pentru compușii organici studiați. 2. Alcani. Metan. Proprietățî fizice. Proprietăti chimice:piroliza metanului, reacții de halogenare, ardere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
reacție chimică. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. 5.1. Corelarea proprietăților compușilor organici studiați cu rolul fiziologic al acestora. CONȚINUTURI 1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compușii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute, moleculare, brute, moleculare, structurale ale claselor de compuși organici studiați. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catena, de poziție, geometrica, de funcțiune, pentru compușii organici studiați. 2. Alcani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
implicate în reacții chimice. 4.1. Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. CONȚINUTURI 1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Formule brute, moleculare, structurale ale compușilor organici studiați; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catena și de poziție pentru compușii organici studiați. 2. Alcani. Metan. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: piroliza metanului, reacții de halogenare, ardere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
reacție chimică. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. 5.1 Corelarea proprietăților compușilor organici studiați cu rolul fiziologic al acestora. CONȚINUTURI 1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compușii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute, moleculare, structurale ale claselor de compuși organici studiați. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catenă, de poziție, geometrică; de funcțiune, pentru compușii organici studiați. 2. Alcani. Proprietăți fizice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
implicate în reacții chimice. 4.1 Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. CONȚINUTURI 1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Formule brute,moleculare,structurale ale compușilor organici studiați; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catenă și de poziție, pentru compușii organici studiați. 2. Alcani. Metan. Proprietățî fizice. Proprietăti chimice:piroliza metanului, reacții de halogenare, ardere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
În anul 2003, în cadrul unui proiect Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic în peșteră. Lungimea acestuia măsoară 730. Vizitarea se poate face numai cu insoțire din partea clubului custode. Peștera Vîntului se dezvoltă într-un pachet de calcare triasice, organogene, care se extinde pe cca. 20 km2 și are o grosime de cca. 200 m. formate cu aproximativ 200 milioane de ani în urmă. Au fost identificate colonii formate îndeosebi din Rinolophus ferrum-equinum si Rinolophus hipposideros atât la hibernare, cât
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
orogenetic Precambrian (foarte probabil, svecofeno-calian), având amprentele metamorfismului din orogenezele assyntică, caledoniana și hercinica. Ulterior, în Triasic-Jurasicul superior, prin deschiderea unui rift intraplacă, s-au acumulat între 500 și 300 m de roci sedimentare foarte variate (siliciclastice, de precipitație chimică, organogene). În faza orogenetica ecocimerică (intraneocomiană) are loc definitivarea aranjamentului actual al Dobrogei de Nord. Întrucât unitățile structurale sunt orientate de la N-V la S-E, cu inclinarea axiala ușoară spre S-E transgresiunea din Cretacicul superior acoperind numai partea de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ul sau carbonatul de calciu este o rocă sedimentară, dominant organogenă, de culoare albă, cenușie sau galbenă. Roca este compusă în special din mineralele calcit și aragonit ambele având formula chimică (CaCO). ele se formează în general din sedimente biogene, dar mai pot avea o geneză de formare prin reacții chimice
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
de contact dintre apă și roca de bază aproape total acoperită, în timp relativ scurt, de sedimente. Levigare mai pronunțată este posibilă doar în primele faze ale inundării, sau în cazul în care cuveta lacustră este alcătuită din roci sedimentare, organogene sau de precipitație chimică, când transferul ionilor este mult mai accentuat. De amintit, că înainte de data declanșării fazei de umplere a acumulării Bezid (1992) suprafața inundată (devenită cuveta lacului pentru cota N.N.R.), avea următoarea configurație din punct de vedere al
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus gresii, argile vișinii, calcare și dolomite, peste care se găsesc formațiuni jurasice cu argile cărămizii cu gresii și calcare organogene, ce au un caracter discontinuu. Peste acestea apar depozite subțiri paleogene medii și sarmațiene alcătuite din calcare, marne, argile și nisipuri. În partea sud, depozitele sarmațiene sunt foarte subțiri și cuprind argile marnoase și nisipuri. Peste acestea apar formațiunile pliocene
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
deluviu format predominant din fragmente de roci desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi (figura de mai jos) începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri mari, identificate la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri mari, identificate la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci. desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și față de cadre, relații de care pot fi de cooperare, dar și antagonice, conflictuale, cu fațete mai mult sau mai puțin grave. Măsuri medico - psihologice și psihiatrice Acestea vizează depistarea și Înlăturarea sau atenuarea unor factori cauzali de natură individuală, organogenă sau neuropsihogenă, cu conținut patologic care În anumite cazuri predispun la conduite deviante, la acte antisociale. Astfel se impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu tulburări caracteriale și comportamentale, cu instabilitate emotivă și tendințe agresive, a celor cu tendințe
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
legături σ, la formarea unei legături π participă orbitali p puri în stare nehibridizată, orbitalii p se suprapun, având axele paralele, și este perpendiculară pe planul legăturii σ. Caracteristicile legăturii covalente numărul legăturilor covalente este determinat de valența atomilor elementelor organogene formează molecule în molecule, atomii se află la distanțe bine determinate axele orbitalilor formează unghiuri fixe și caracteristice pentru fiecare tip de hibridizare dispoziția spațială a atomilor în moleculă determină un anumit tip de simetrie moleculei fiecare legătură se caracterizează
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
se mai modifică, se trage concluzia că substanța izolată este suficient de pură pentru a fi supusă investigațiilor analitice. Deși extraordinar de numeroși, compușii organici sunt alcătuiți dintr-un număr relativ restrâns de elemente chimice, care au fost denumite elemente organogene, acestea sunt: C,H,O, N, X, S. Prezența în substanțele organice a elementelor organogene se determină pe calea analizei chimice. După purificare, substanța organică este supusă analizei elementare calitative și cantitative. Analiza elementară calitativă urmărește identificarea speciilor de atomi
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
fi supusă investigațiilor analitice. Deși extraordinar de numeroși, compușii organici sunt alcătuiți dintr-un număr relativ restrâns de elemente chimice, care au fost denumite elemente organogene, acestea sunt: C,H,O, N, X, S. Prezența în substanțele organice a elementelor organogene se determină pe calea analizei chimice. După purificare, substanța organică este supusă analizei elementare calitative și cantitative. Analiza elementară calitativă urmărește identificarea speciilor de atomi care compun substanța organică cercetată, substanța este supusă unor transformări chimice simple ai căror produși
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
identificat. Carbonul și hidrogenul se identifică prin încălzirea până la descompunere a unei probe de substanță organică cu oxid de cupru. Se formează CO2 și H2O, cu carbonul și hidrogenul din substanța organică și cu oxigenul din agentul oxidant: Celelalte elemente organogene(azot, sulf, halogeni) sunt identificate după descompunerea termică în prezența sodiului, când se formează compuși anorganici ușor de identificat prin reacții simple și specifice: OBS: în substanțele organice oxigenul nu se identifică direct Analiza elementară cantitativă dozează, cu metode corespunzătoare
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
HARTMANN] 2255 Schopenhauer. Voința lui nu e decât fractura organică, adecă propensiunea din om a punctului de gravitație; nu după împingeri din afară - ci după motive abstracte. Capacitatea motivelor abstracte în om își are temeiul în compoziția omului din gazuri organogene, cari au propensiune și cătră centrul pământului și cătră soare. Aceste gazuri sunt, se-nțelege, grade de disociațiune, deci de căldură. E foarte drept că ceea ce în mecanică e direcția corpului pus în mișcare, e în om voința. Hartmann. Filozofia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de bani pe cari o sporești e un raport constant cătră o infinitate de necesități. Cu [cît] mai mulți bani avem, cu atâta proporționala e mai mare. [STAREA DE AGREGAȚIE ȘI GRAVITAȚIA] 2267 Întrucât participă gazurile: oxigen, carbon, idrogen, azot - organogenele - la mișcarea pămîntului? În măsura stării lor de agregație. Starea de agregație fiind contrară legii gravitațiunii se naște o rezultantă din mergerea în sus și atracțiunea în jos. Această rezultantă este temeiul vieții organice. Cât scade atracțiunea spre pământ a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
talie mică (specii hepatice), inclusiv Buxbaumia atinge procent de acoperire de 20% din suprafața trunchiului doborât, grosimea stratului de mușchi ajungând până la la 2 cm. Este prima fază în care se instalează puieții, care găsesc o primă sursă de elemente organogene apărute prin descompunerea substanțelor organice rezultate din stadiul 1. Important este că semințele de molid pot germina, dar nu rezistă decât câteva luni, datorită unei cantități insuficiente de nutrienți. Până la stadiul 2 pot trece și până la 20 ani. Stadiul 3
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]