54 matches
-
expresivă, bine conturată. După o perioadă îndelungată de monodie (cântatul pe o singură voce), începuturile polifoniei (cântatul pe mai multe voci), în secolele IX-XI, reprezintă un triumf al lumii sonore, cu noi posibilități de expresie, incomparabile. O primă formă este “organum”: cântatul pe două voci - diafonie, vocea de bază fiind numită “cantus firmus”, iar cea suprapusă este cea “organală”. Această voce, cu timpul, devine tot mai independentă și tot mai ornamentală și poartă numele de „discant“. Începând cu secolul al XII
Polifonie () [Corola-website/Science/311206_a_312535]
-
Academia organizează concerte ale studenților și ale invitaților săi de-a lungul întregului an. Între organizațiile și sălile de spectacole muzicale se numără: Filarmonica din Cracovia, Sinfonietta Cracovia (sau Orchestra Orașului Regal Cracovia), Corul Radio Polonez din Cracovia, Corul Academic Organum, Corala Mixtă Mariană ("Mieszany Chór Mariański"), Corul Academic Cracovia al Universității Jagiellone, Corul de Cameră Cracovia, Orchestra Barocă Consortium Iagellonicum a Universității Jagiellone, Fanfara Uzinei T. Sendzimir, și Orchestra Camerata de Muzică de Cameră a Radioului din Cracovia. Conform statisticilor
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
cancelar. 12 iulie-Este înnobilat baron de Verulam. Participa la procesul împotriva lui Șir Walter Ralegh, condamnat și executat. 1619 Implicat în procesul împotriva lordului Suffolk. Moare regina Anne. 1620 12 octombrie-publică "Instauratio magna" [IM], cuprinzând ""Praefation"", "Distribuțio operis" [DO], "Novum organum" [NO], "Parasceve ad historiam naturalem" [PAH] (Londini: Apud Ioannem Billium). 1621 27 ianuarie-Este înnobilat viconte de St. Albans. 3 mai: Este condamnat de Cameră Lorzilor sub învinuirea de a fi luat mită; este demis din funcția de lord cancelar și
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
primelor academii științifice în Anglia și Franța, Iluminismul francez sau proiectul unei științe universale de tip inductiv. Opere principale: Essays (1597); The Two Books of Francis Bacon of the Proficience and Advancement of Learning (1605); De sapientia veterum (1609); Novum organum (1620); Historia naturalis et experimentalis ad condendam philosophiam (1622); De augmentis scientiarum (1623); Apophthegms new and old (1624); Sylva Sylvarum. New Atlantis (1626-1627). Trăind în epoca nașterii științei moderne, Bacon și-a asumat sarcina elaborării unei metode noi, adecvate, care
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
ce se pot compară). Bacon este inițiatorul empirismului și senzualismului modern: simțurile ne dau cunoștințe certe și constituie izvorul tuturor cunoștințelor. Știință adevărată se dobândește prin prelucrarea metodica, rațională a datelor senzoriale. Bacon pune astfel în opera să principala Novum Organum (1620) bazele metodei inductive, caracterizată prin folosirea analizei, comparației, observației și experimentului. Considerând lumea ca fiind de natură materială, iar mișcarea că o proprietate inalienabila a materiei, Bacon recunoaște existența a multiple forme de mișcare și a diversității calitative a
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
pe o singură voce. Așadar, inviolabila psalmodie în unison a coralului gregorian vede la un moment dat alăturându-i-se o a doua voce care evoluează într-un strict paralelism cu ea, la interval de cvarta sau cvinta - asa zisul organum. Vocea de bază se numea cantus firmus, cea suprapusa era vocea organală. În secolele X - XI, melodia ce se suprapunea peste cantus firmus capătă din ce in ce mai mult independența, execută mișcări contrastante în raport cu direcția vocii fundamentale iar adesea desfășoară grațioase vocalize în jurul
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
cel puțin discutabile? Homo ideologicus dă oare ascultare unor impulsuri oarbe emanând din colectivitate? Să fie vorba despre presiunea mediului, sau despre rodul unui calcul rațional? Să luăm pe rând aceste ipoteze. Sistemele de reprezentări, susținea Francis Bacon În Novum Organum (1620), nu sunt decât niște „idoli”, niște păienjenișuri de erori care dezvăluie credulitatea majorității. Înrădăcinate În intelect, pre-noțiunile Împiedică distanțarea critică și duc la „fantasmagorii”, la „amalgamuri” și la „extrapolări”. Analizele de inspirație marxistă care se folosesc de termeni precum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În demersul evocării acestei lumi arhaice, Debussy recurge la utilizarea cu prioritate a scării pentatonice, la expresivitatea vocalmelodică a modurilor cantus planus, la evitarea deliberată a anumitor trepte (do, fa) și folosirea insistentă a parafoniilor intervalice în stilul medieval al organum-ului (sec. XII). Acesta din urmă reprezintă o practică medievală consacrată a polifoniei occidentale, în care melodiei gregoriene i se atașează o altă voce, cu un traseu melodic identic, ce evoluează paralel la interval de cvartă, cvintă sau octavă. Printr-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a fost dezvoltate ars mnemoticae de către Bruno, poligrafii de către Trithemius, Kirsher sau moduri inferențiale de către Leibniz. Pe de altă parte logica dacă a fost văzută ca metodică pentru științe se realizează încercări de reformă de către Petrus Ramus, sau celebrul Novum Organum a lui Francis Bacon. Fiecare direcție totuși privește logica ca reflexie asupra raționalității, iar perioada Medievală pregătește modificările de epistemă specifice perioadei Renașterii și cenzurii perioadei moderne. 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului Devenirea științifică realizată în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de adevăr numai dacă idolii sunt eliminați din cunoaștere. Doar eliminarea idolilor nu este suficientă pentru cunoașterea realității, ci este nevoie de o metodă clară care să îndrepte intelectul spre cunoaștere. Metoda aleasă de Bacon este metoda inductivă. În Novum Organum se realizează două lucruri: cenzura imaginarului prin eliminarea idolilor și reconstrucția acestuia printr-o nouă metodă. Cenzura realizată de Bacon și surprinsă de noi este una inițiatică. Purificarea realizată prin cenzură este asemenea unei morți și renașteri în universul gnoseologic
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
radical relația știință - rezultate ale acesteia. De fapt, întreaga operă baconiană poate fi considerată în sine o dezvoltarea a pragmaticii științei pentru că ceea ce urmărește filosoful englez este obținerea de rezultate palpabile, și susține acest lucru în mod evident în Novum Organum ori Nova Atlantis. Dar nu este singurul care își dezvoltă teoria din punct de vedere pragmatic. Descartes dorește o cunoaștere "clară și distinctă" a realității astfel încât să poată urmări adevărul în simplitatea sa, efect pozitiv din punct de vedere practic
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din lucruri și rostul lor. Modernitatea dezvoltă, dincolo de aspectul identificării cauzelor lucrurilor și o latură pragmatică. Aceasta este cel mai bine sintetizată de către expresia specifică filosofiei baconiene: science is power pe care filosoful englez o enunță la începutul lui Novum Organum prin aforismul scientia et potentia humanus in idem coincidunt 8. Prin această expresie pragmatismul poate fi considerat una dintre pietrele întemeietoare ale științei moderne. Cunoașterea în modernitate nu se face de dragul cunoașterii, ci cu scopul precis de obține rezultate. Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sursă de inspirație pentru dezvoltarea științifică. Nu este vorba aici de a realiza prezentarea "cadavrelor științelor" sau despre un mormânt a acestora, ci despre o sursă a evoluției acestora. Demersul baconian privit ca un tot poate părea paradoxal. Dacă Novum Organum (1620) realizează o cenzură totală a tot ce însemnă cunoaștere umană, această lucrare introduce cunoștințele anterioare într-o parte a științei ce poate fi folosită în mod activ pentru dezvoltarea cunoașterii. Motivul pentru care sunt acceptate aceste informații este că
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
existenței. Trebuie să explicăm în continuare ce înseamnă "esența lumii", lămurind termenul baconian de "formă". Ce dorește să definească Bacon cu acești termeni? Forma pentru el este esența lucrurilor și reprezintă realitatea lumii. Exemplul dat în final de către Bacon Novum Organum este edificator: forma căldurii este mișcarea - formă ce a fost descoperită prin intermediul metodei inductive. Putem să-l considerăm pe Bacon ca fiind primul care a încercat să găsească o lege unică a universului în mod practic, folosind metode științifice. Se
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se adună toate științele. Ea nu are un domeniu separat, ceea ce studiază ea este cunoașterea. Francis Bacon este cunoscut pentru trei elemente esențiale ale operei sale care au modificat întreaga gândire omenească: teoria idolilor; metoda inductivă (ambele descrise în Novum Organum) și clasificarea științelor (întâlnită în prima parte a operei Instauratio magna, De Dignitate et Augmentis Scientiorum traducerea în limba latină a operei din 1605 Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human)66. Chiar dacă această clasificare este esențială
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în vasta încercare de reformă propusă de filosoful englez. Transformarea pe care o încearcă el este completă. Pornind de la conținut, prin intermediul împărțirii științei pe care o face în lucrarea De Augmentis Scientiorum, Bacon continuă cu schimbarea metodei științifice în Novum Organum și termină cu modificări ținând de formă în Nova Atlantis. Schimbarea de mentalitate este completă. Cunoașterea pentru el nu este ceva abstract, ci un demers aducător de putere. Puterea este cea care poate ajuta omul să schimbe lumea, să facă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
125. Noul mod de a face știință este descris în Noul Organon. Aceasta nu este o carte oarecare, ci una ce descrie drumul pe care trebuie să-l parcurgă intelectul pentru ca omul să pătrundă în lumea științei. Denumirea de Novum Organum nu este numai în contradicție cu Organon-ul aristotelic, ci reprezintă titlul cu care putea fi numita o carte de căpătâi pentru omenire. La fel a fost intitulată, în 1520, și versiunea în latină a Noului Testament (1516) aparținând lui
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fel a fost intitulată, în 1520, și versiunea în latină a Noului Testament (1516) aparținând lui Erasmus din Rotterdam 126. Asemănarea dintre cele două cărți nu este întâmplătoare pentru că, la fel cum Noul Testament desparte lumea creștină de cea precreștină, Novum Organum desparte lumea pre-științifică de cea a științei. Comparația aceasta este făcută chiar de Bacon atunci când vorbește despre importanța teoriei idolilor: Intrarea în împărăția omului bazată pe științe, ca și intrarea în împărăția cerurilor, nimănui nu-i este permisă decât aceluia
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este făcută chiar de Bacon atunci când vorbește despre importanța teoriei idolilor: Intrarea în împărăția omului bazată pe științe, ca și intrarea în împărăția cerurilor, nimănui nu-i este permisă decât aceluia care a devenit asemenea unui copil"127. Dacă Novum Organum este cartea ce descrie drumul care trebuie urmat pentru a pătrunde în lumea științei, Nova Atlantis descrie aceasta lume a științei. Scrisă în 1625, ea apărut în momentul în care Bacon a realizat că nu mai are timp să-și
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din faptul că nu mai existau conflicte religioase (se împăcase cu biserica). Aceste două tipuri de conflict sunt eliminate de către Bacon: cel dintre știință și biserica în De Dignitate et Augmentis scientiorum, iar cel dintre știință și natură în Novum Organum. Oamenii de știință ai "Casei lui Solomon" sunt înțelepții societății, iar autoritatea lor se extinde și în problemele religioase 132. Preoții nu existau, deci singura autoritate ce conduce insula este cea a științei. Viziunea care a dus la creștinarea insulei
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trecerea de la cauzalitatea aristotelica la legea științifică moderna" publicat în Studii și cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome 10, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002, pp. 213-222. 7 Aritotel, Metafizica, (981 a) Editura Iri, București 1996, p.14. 8 Francis Bacon, Novum Organum in Oeuvres, Vol. II, Paris, L'Hachette, 1834, p. 9. 9 În cadrul filosofiei medievale europene Roger Bacon, Opus Majus, Duns Scotus, "Despre cunoașterea umană"; William Occam "expunere asupra cărții a VIII a Fizicii", apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
normal; dezvoltarea ei continuă și după naștere. În sistemul nervos central există zone lipsite de barieră hematoencefalică: organele circumventriculare adică structuri nervoase din jurul ventriculului III și IV. Acestea sunt glanda pineală, eminența mediană, neurohipofiza, organul subfornical, aria postrema, organul subcomisural, organum vasculosum al laminei terminale [3,5]. Aceste regiuni trebuie să răspundă prompt și nemediat la factori specifici prezenți în circulația sistemică. Bariera hemato-encefalică reglează schimburile între circulația sanguină și fluidele sistemului nervos prin mecanisme de transport membranar pasiv și activ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
cf. fr. optotype s.m.; en. optotype, test type); orbito- "orbită" (cf. lat. orbita, ae s.f. "urma roții, urme, cărare"); organo- "organ, organism" (cf. gr. όργανον, -ου "instrument, unealtă; mașină de război"): med. ro. organ s.n. (cf. fr. organe s.m.; en. organum); oscil(o)-, -oscilo- "oscilație" (cf. lat. oscillo, -are vb. "a se legăna"); ovi-/ovo- "ou" (cf. lat. ovi-, ovum, -i s.n. "ou"); oxal(o)-/oxali- "acid oxalic" (cf. lat. oxalis, -is s.n. "macriș"): ro.oxidare s.f. (cf. fr. oxydation; en
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dacă o armată este biruitoare când este condusă de X și bătută când nu este condusă de X, atunci se poate stabili că X este o cauză determinantă, după care se poate stabili gradul cauzei determinante. Bacon descrie în Novum Organum (Noul Organon) 27 de situații în care fenomenele își evidențiază importanța. Filosoful este un umanist și afirmă că cercetarea științifică este singura cale de a preveni mizeria umană; el este, deci, scientist și raționalist. Scrie un lung tratat de medicină
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fapt însuși Cogito. Contrar tezei "deducției" carteziene, Bacon preconizează "inducția", în care primează particularitățile lucrurilor, sau empiricul, prin care se ajunge la concluzia esenței. Bacon se îndoiește de abilitatea minții, Cogito, de a deduce adevăruri universale. El scrie în Novum organum: "Omul este servitorul și interpretul naturii, el înțelege natura numai prin experiență, adică prin ce observă simțurile, și activitate mentală. Astfel se ajunge la axiome; în afara lor omul nu are nici cunoștințe, nici putere". Am putea conchide că diferența dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]