7,850 matches
-
este cu atît mai mare cu cît mediul ortodox în care artistul a trăit și s-a format, cu schematismul lui aproape de abstracție, cu impersonalitatea lui severă și cu naturala disciplină a formalizării, care a perpetuat în timp tiparele gîndirii orientale, ar fi putut să-l apropie, mult mai direct, de iconoclasmele momentului care, într-un fel sau altul, redeșteptau tocmai un asemenea tip de gîndire. In pofida acestui fapt, care este doar aparent paradoxal, Baba s-a întors către formele
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
personaje uită ce datorează Orientul țărilor civilizate. Tehnic vorbind, colonizările din secolele trecute, și mai ales cele de pe la 1700 - 1800, sunt acțiuni de ocupare cu forța. Efectul lor a fost, însă, în linii mari, benefic. În momentul sosirii occidentalilor, țările orientale leneveau încă într-un Ev Mediu subdezvoltat, în care semnele sclavagismului nu dispăruseră cu totul. Conectați la o nouă concepție asupra lumii, ele au avut prilejul să surmonteze handicapul istoric și să intre în rândul țărilor civilizatre. N-au făcut
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
latino-germanică. Nu la fel se petrece cu estul. Acesta apare pluralist, în esență să, mobil în granițele sale, imediat ce ne schimbăm perspectiva din care observăm relația dintre Est și Vest. Comunismul reprezintă Estul și coincide, în acest caz, cu Europa Orientala (în pofida paradoxului că unele dintre cele mai înalte roade, și în bine, și în râu, ale Europei Occidentale își găsesc înfăptuirea în cea orientala). Dacă luăm ca element diferențial religia, atunci est-vest coincide cu împărțirea: Biserică Catolică - Biserică Ortodoxă (paradoxul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe care arta kintsugi îl evocă ne trimite la una dintre interpretările relației Orient- Occident cele mai fascinante și controversate ale culturii europene: aceea romantică. Neaderând totuși la această viziune, lucrarea lui Longo demonstrează cum adâncă înclinație mistica a religiilor orientale a influențat cultură occidentală. Literatura este celălalt domeniu privilegiat în care tema noastră este interpretată în mod complex și cu rezultate (împliniri) demne de un mare interes. Aici relația Orient-Occident se suprapune cu aceea de identitate-neidentitate. Eseul lui Terrusi preia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
imperatore di cinquantacinque città orientali, ripartite, cinque alla volta, în undici serie tematiche (Le città e la memoria, Le città e îl desiderio, ecc.), secondo un rigido criterio combinatorio-matematico. La pur momentanea rimozione d'autore della ficțio primăria del viaggio orientale trova în verità un omologo nella stessa critică, che ha per lo più trascurato di valutare îl peso che nell'opera ha l'ambientazione orientale, e per la quale anzi, come scrive Cristina della Colletta, è divenuto quasi luogo comune
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un rigido criterio combinatorio-matematico. La pur momentanea rimozione d'autore della ficțio primăria del viaggio orientale trova în verità un omologo nella stessa critică, che ha per lo più trascurato di valutare îl peso che nell'opera ha l'ambientazione orientale, e per la quale anzi, come scrive Cristina della Colletta, è divenuto quasi luogo comune "affermare che le Città invisibili non evocano îl levante, mă descrivono piuttosto universali città dell'immaginazione e dell'irrealtà"32. Le città calviniane sono certo
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sono l'Oriente e îl Medioevo tout court, mă una delle modalità con cui tali categorie sono raffigurate în una certă tradizione occidentale 36. Non sarà ininfluente a questo proposito la constatazione che ad incombere, dichiaratamente, dietro ognuna della città orientali descritte da Marco sia la sua Venezia: "Ogni volta che descrivo una città dico qualcosa di Venezia [...] Per distinguere le qualità delle altre, devo partire da una prima città che resta implicită. Per me è Venezia" (p. 88)37. Al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
stesso suo valore di archetipo cronotopico di ogni vicenda fondată sull'incontro tra Oriente e Occidente), la circostanza varrebbe a confermare quanto sinora și è detto: come l'alterità și riflette sempre nell'identità (e viceversa), così dietro le città orientali (l'Altro) și cela sempre qualcosa di qualcosa di sé (Venezia), un po' come avverrebbe în uno specchio. A ulteriore sostegno di questa lettura, si noterà che sull'intero libro di Calvino sembra incombere, più ancoră che la nozione di
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
atto unilaterale, ovvero dal governo della DDR, senza tener conto del părere del governo di Berlino Ovest e neppure - questione che appariva ancor più grave - del părere dei cittadini della Germania dell'Est: improvvisamente, col sorgere del Muro, la parte orientale di Berlino, come un grande giardino recintato, diventava în sostanza proprietà privată del governo della DDR, cittadini compresi. Certo îl Muro di Berlino serviva - soprattutto quale ammonimento simbolico - anche ad impedire ai cittadini occidentali di entrare senza permesso nel "giardino
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Republica Moldova și Ucraina - era o inițiativă pe care Uniunea a adoptat-o în urma unui intens travaliu diplomatic desfășurat de două state membre plasate în zona răsăriteana a Uniunii - Suedia și Polonia. Prin inițiativa lor, de fapt o adaptare a componenței orientale a Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene, cele două state încercau să răspundă propriilor temeri istorice vizavi de renăscutele tendințe ofensive ale Federației Ruse2 și doreau să ofere un raspuns consistent aspirațiilor diverse pentru un parcus european, pentru democrație și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
state 18 sunt tot atâtea argumente care indică un impas real în derularea Parteneriatului Estic și în procesul de europenizare aferent. Concluzii Între Este posibil ca impasul în care a ajuns Uniunea Europeană în strategia să de europenizare a vecinătății sale orientale să fi fost conștientizat de liderii de la Bruxelles și din capitalele statelor membre. Acest fapt este pus în evidență, în mod simbolic, de prezența la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga a șefilor de stat sau de guvern care au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Lucian Blaga, Spațiul mioritic (Trilogia culturii), cap. "Influențe modelatoare și catalitice", Humanitas, București, 1994, pp.192-220. 6 Constantin Ardeleanu, Evoluția intereselor economice și politice britanice la gurile Dunării (1829-1914), Istros, Brăila, 2008; Paul Cernovodeanu, Relațiile comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Mării Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, Dacia, 1986; Dumitru Vitcu, Modernizare și construcție statală în România. Rolul factorului alogen, Iași, Junimea, 2002; idem, Lumea românească și Balcanii în reportajele corespondenților americani de război, Iași, Junimea, 2005; idem, Relațiile româno-americane timpurii. Convergențe-divergențe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. CASSEL, Carol A. & LO, Celia, Theories of Political Literacy, în "Political Behaviour", vol. 19, nr. 4, 1997, pp. 317-352. CERNOVODEANU, Paul, Relațiile comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Mării Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, Dacia, 1986. CÎRSTEA, Marusia (coord.), Relații economice româno-britanice (1919-1939), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013. CONVERSE, Philip E., The nature of belief systems în mass publics, în David E. Apter (ed.), Ideology and Discontent, Freepress, Glencoe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe această temă: no volare Resurrection! Volare Circo Loco! “A fost propusă o reformă pentru metodologia de calculare a datei Paștilor prin summitul de la Alep, (Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis eliminarea diferențelor de data între bisericile occidentale și orientale; reformă ar fi trebuit să intre în vigoare în 2001, dar a eșuat.” Wikipedia dixit.
1 mai 2005: No volare Resurrection! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83073_a_84398]
-
în timp. Pînă și imperativul stabilității familiale era încorporat în zestre, din moment ce destrămarea unei familii nu atrăgea automat după sine și recuperarea bunurilor aduse în patrimoniul comun dacă vinovăția era limpede stabilită. Dar cum societatea noastră, croită ambiguu după modele orientale, dar plină de interes și pentru instituțiile occidentale, era una evident falocrată, în special vinovăția femeilor în compromiterea unei căsnicii atrăgea după sine și pierderea drepturilor asupra patrimoniului propriu. Chiar dacă toate aceste informații, mai mult sau mai puțin explicite, se
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Cărțile sale au fost traduse în treizeci de limbi. Romanul Pămîntul de sub tălpile ei, apărut în anul 2000 și aflat în traducere la Editura Polirom, este țesut, ca și celelalte romane ale sale, pe fundalul fascinant al filozofiei și mitologiei orientale, hinduse, cu largi incursiuni în magia folclorului indian, în vraja Orientului. Pe acest fundal de O mie și una de nopți, o poveste de dragoste vibrantă - integrabilă în galeria legendarilor amanți, de la Tristan și Isolda la Romeo și Julieta - plasată
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
aproape identice. Unul mai tînăr, cum repede observă Povestitorul. Și o altă diferență, oarecum simetrică. Cel de dincoace de portret poartă haine europene - nemțești li se spunea totdeauna în epocă, însă Mateiu Caragiale nu folosește niciodată cuvîntul - și un nume oriental. Celui de dincolo de portret, îmbrăcat în "urîtul port boieresc de acum o sută de ani", i se atribuie un nume cu sonoritate italienească. Dacă Pașadia își trage numele de la o cetate orientală, cel al străbunicului - ne spune Barbu Cioculescu (Barbu
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Caragiale nu folosește niciodată cuvîntul - și un nume oriental. Celui de dincolo de portret, îmbrăcat în "urîtul port boieresc de acum o sută de ani", i se atribuie un nume cu sonoritate italienească. Dacă Pașadia își trage numele de la o cetate orientală, cel al străbunicului - ne spune Barbu Cioculescu (Barbu Cioculescu, Studiu introductiv la Mateiu Ion Caragiale, Opere, Editura Național, București, 2001) - ascunde o poveste occidentală petrecută în anul 1814. Bartolomeo Pergami, Bergami în engleză, a fost curierul reginei Marii Britanii, Carolina de
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
în roman, în această exclusivă negație legată de numele lui Pașadia. Balcanică putea fi la acesta în primul rînd ascendența. Și e una întunecată, cu sînge bolnav, afurisită să nu se poată smulge din Valahia, credincioasă legii vechi de stricăciune orientală, pe care credința și istoria neamului Pașadiilor a găsit-o de la bun început neprielnică și învrăjbită împotriva lor. La o privire înapoi redescoperim portretul primului dintre Măgureni: balcanic îi e portul, a balcanic îl ghicește după semnele chipului Povestitorul, balcanică
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
echivocului lor. Ar putea însă încerca un joc: să vadă nu doi Măgureni în scena din salonul împodobit al casei lui Pașadia, ci unul singur, așa cum îi arată chipul și cum îi vede Povestitorul. Simetria simplă formulată la început (nume oriental - port apusean, nume occidental - port levantin) se topește în echivoc. Același gest, același chip sînt, în același timp, profund balcanice și profund opuse balcanității prin ținuta lor apuseană. Sau, pe rînd, balcanice și apusene, fără a schimba însă nimic. în
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
nevoie de nici o demonstrație. Dacă Dimitrie Paciurea, primul sculptor român care a resimțit imposibilitatea coabitării unei arte realiste, de multe ori documentare, așa cum se regăsește sculptură în spațiul său originar, cu aspirația spiritualista și cu vocația transcendentei din doctrina creștinismului oriental, rezolvă acesta problemă, aparent insurmontabila, prin preluarea în tridimensional a bidimensionalului icoanei sau prin fugă în gigantism și în alegorie, daca Brâncusi se adîncește în arhaic sau se înalță pînă simte tactil lumină glaciala și eternă a formei pure, Silvia
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
ciroza nu pot să spere/ chiar la nimic. Toate cunoștiințele/ de sex feminin șunt profund indispuse./ Apă la closet nu mai curge. Am insomnie/ Iată care sînt consecințele acestei faze/ a Lunii." Întîlnim și romantism ornamental cu accente simboliste, decor oriental în care cromatică e puternică și sclipitoare, iar personajul, mereu același, vine de data asta din Halima: "Veneam de departe, albastru derviș/ și ostenit după șirul de ani,/ purtăm pe vesmânt și pe frunte înscriși/ versete din Pali și psalmi
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
multe alte nume de referință pentru acest spațiu cultural. între timp s-au format câțiva traducători tineri, dintre cei mai perseverenți și mai competenți. Printre foarte puținii încă activi se numără și Șerban Toader, cercetător științific la Institutul de Studii Orientale "Sergiu Al-George" din București, departamentul Extremul Orient, specializarea sinologie. Această nouă ediție a traducerii sale apare la șapte ani după prima. Atunci, ca și acum, Ș. T. are în vedere, pentru dificila interpretare a textului lui Lao Zi, o sumă
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
oameni e o inimă de foc." Utopie alchimică, sau numai generoasă iluzie cristică? Arta marțială a războinicului luminii pornește de la cele cinci reguli ale lui Ciuan Tzu, cele privind credința, tovarășul, timpul, spațiul și strategia. El are rezistența și continența orientalului expert în arte marțiale dar, treptat, disciplina sa lăuntrică e iluminată și fertilizată de noblețea unei credințe care amintește de preceptele pauline mai sus amintite: ,,Luptătorul expert rezistă insultelor: cunoaște forța propriului pumn, abilitatea propriilor lovituri. Dinaintea adversarului nepregătit, privește
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
pure. Mitroi nu pictează obiecte, el developează noțiuni. Opțiunea sa pentru un atemporal spirit al clasicității, în care importante nu sunt veșmintele realului, ci raporturile absolute cu acesta, este filtrată prin austeritatea unei viziuni a semnului, a hieroglifei, de factură orientală. în spiritul acesteia, Florin Mitroi conferă un aer definitiv și aprioric picturii sale. El rămîne ferm în bidimensional, și chiar atunci cînd creează obiecte, cînd forma este obținută prin decupare mecanică, tăietura nu este decît o variantă extremă a liniei
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]