156 matches
-
aberația că Ardealul s-ar îndepărta de Europa? Ce a adus România în marea comunitate europeană? Ce a avut în sud-estul ei. Adică orientul apropiat cu haremurile, caftanele, seraiurile și ciubucele sale. Puțin actualizate de timp, dar stringent retrograde. Acest orientalism a început să fie exportat în Ardeal odată cu alipirea sa la regat, pe la începutul secolului trecut și generat în special emigrarea sașilor. Sașii nu au plecat de condiții proaste de viață. Din contră. Din acest punct de vedere s-au
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
ci de un poet și un filosof, și anume Lucian Blaga, acum mai bine de cincizeci de ani, în celebrul său „Spațiu mioritic”: „Domnia și opera lui Constantin Brâncoveanu, minunat amestec de renaștere și de bizantinism, de baroc și de orientalism, ne apar, cu cohorta lor artistică și de binefaceri, ca o aluzie reconfortantă la ceea ce ar fi putut fi o epocă de adevărată istorie românească”. Într-o chilie boltită a Mănăstirii Hurezi, în corpul de clădiri de pe latura de vest
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
4.000 de euro. În domeniul graficii, se detașează două acuarele de Theodor Aman (1831, Câmpulung Muscel, Argeș - 1891, București): Orientală cu mandolină, estimată la 3.000 - 5.000 de euro, și Cântecul cobzarului (4.000 - 7.500 de euro). Orientalismul pe care Theodor Aman și-l aproprie în pictura sa ne descrie atât gustul epocii - societatea artistică pariziană cu care intra în contact era îndrăgostită de farmecul oriental -, cât și un filon autohton, urmare a secolelor de influență otomană. Astfel
Licitația Colecției familiei Halfon-Elias by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104296_a_105588]
-
au așteptat un rege ungurean, străin de țară, ca să inițieze războiul de independență sub conducerea bravului Principe Carol care a urmat la „tron” după Alexandru Ioan Cuza principele unirii Moldovei cu Țara Românească. Politicianismul zonei era prea impregnat de lâncezeala orientalismului. Ca și astăzi mai marii țării erau ocupați în special de ciubuce, caftane și averi, spre deosebire de Ardeleni care activau ferm pentru unirea populație române într-un singur stat. Dar ce au toate acestea cu Badea Cârțan care s-a născut
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1432026554.html [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
incoerențe și discursul ironic/critic față de societatea românească. Veda Popovici propune în video-performance-ul Revolutionary Gear: The History of Art Retold through the Black Square o reconsiderare a unor creații majore din istoria artei din perioada Antichității, a Renașterii sau a Orientalismului, ce înfățișează femei. Autoarea atrage atenția asupra privirii patriarhale ce a generat toate aceste ipostaze ale feminității, punând în mișcare un discurs feminist care te invită să-ți alegi propriul echipament revoluționar: acțiunea de a participa sau a contemplă. Un
Sold out la Gala de deschidere BIEFF 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/11713/sold-out-la-gala-de-deschidere-bieff-2016 [Corola-blog/BlogPost/100884_a_102176]
-
Florea Cioaca, Ioana Radu, Tita Bărbulescu, Ion Ghitulescu sau Siminica. Adevărată muzică tradițional lăutăreasca cu versuri inspirate din viața și trăirile românului, spre deosebire de manelele actuale cu influențe orientale. Pe mine nu mă poate inspira o astfel de cultură. Turcismele și orientalismele nu fac parte din cultura mea sau a țării în care trăiesc. De turcisme ne mai aducem aminte doar pe la istorie, iar acolo niciodată de bine, tot timpul numai războaie sau biruri! Dar..., totodată..., îl respect pe cel care ascultă
Ipocritica românească by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82568_a_83893]
-
(în Ḥassan Ḥanafī) este un filozof egiptean contemporan autor al unor importante lucrări în care cercetează moștenirea culturii islamice și legătura dintre această și cultură occidentală. Este inițiatorul unei noi discipline pe care o definește că un „orientalism răsturnat” sau occidentalism. Inițiază un proiect de dezvoltare a tradiției islamice pentru a fi compatibilă cu raționalismul modern. Născut pe 13 februarie 1935 la Cairo. În 1956 își finalizează studiile de licență în domeniul literaturii și filologiei la Universitatea din
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
Perspectiva noastră asupra realității"). Cea de-a doua parte cunoscută și sub numele de "Muqaddimatun fī ʻilmi-l-ʹistiġrăbi" ("Introducere în știință occidentalismului") este o lucrare programatica care își propune teoretizarea occidentalismului că disciplină de studiu. Occidentalismul este văzut în opoziție cu orientalismul și are ca scop principal eliberarea civilizației arabo-islamice de sub tutela Ocidentului care de mai bine de două sute de ani deține hegemonia culturală și se impune ca „unic model de progres și civilizație”. Inițiativa fondării acestei discipline vine ca urmare a
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
Occident. Occidentalismul urmărește înlăturarea acestor influențe străine și să redea culturii arabe puterea de a se reinventă, de a crea un produs original. Acest demers teoretic își asumă cunoașterea, dezvăluirea identității culturale a Occidentului prin mijloacele culturii arabe. Este reversul orientalismului care reprezintă studiul derulat de europeni pentru cunoașterea culturilor răsăritene. Prin urmare civilizația, istoria europei devin obiecte de studiu pe care Hanafi le abordează pe larg în lucrarea să. Istoria culturii europene este împărțită pe perioade începând cu antichitatea greco-latină
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
un număr mare de pictori. Tehnicile tipografice, care au început sa fie utilizate in Europa în această perioadă, au condus la posibilitatea răspândirii descrierilor realizate de către acești pictori prin intermediul albumelor gravate și al călătoriilor. Aceste tehnici au făcut posibila apariția Orientalismului în secolul al XIX-lea . Picturile în ulei și în apă reprezentând Istanbulul au participat la expozițiile de pictură din Europa pe tema Orientalismului și s-au bucurat de un mare interes. Ca o concluzie, așa cum a fost și în
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
realizate de către acești pictori prin intermediul albumelor gravate și al călătoriilor. Aceste tehnici au făcut posibila apariția Orientalismului în secolul al XIX-lea . Picturile în ulei și în apă reprezentând Istanbulul au participat la expozițiile de pictură din Europa pe tema Orientalismului și s-au bucurat de un mare interes. Ca o concluzie, așa cum a fost și în trecut, dar cum este și în zilele noastre, prin structura cosmopolită formată de oameni din diverse nații, prin diversitatea culturală, prin monumentele arhitecturale, tradiții
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
Artă, București. În toamna asta, reluăm sesiunile publice în aceeași zi cu lansarea Gazetei. Sesiunile șunt deschise oricui interesat ă, temele lunii decembrie fiind: Sesiune 1 / Vineri, 4.12, ora 16, etaj III, UNA / Genealogia naționalismelor Sesiune 2 / Marți, 8.12 / Orientalism și Balcanism Sesiune 3 / Vineri, 11.12 / Inventarea Europei de Est Sesiune 4 / Marți, 15.12 / Tipologii ale privirii în matricea coloniala a puterii: egopolitica Sesiune 5 / Vineri, 18.12 / Internalizarea privirii coloniale I. Stigma și rușine
Lansarea Gazetei de Artă Politică #12 /// „În numele periferiei” Hecate, Olari nr. 8 /// ora 19 () [Corola-website/Science/296057_a_297386]
-
Critic (1983) • Nationalism, Colonialism, and Literature: Yeats and Decolonization (1988) • Culture and Imperialism (1993) • Representations of the Intellectual: The 1993 Reith Lectures (1994) • Humanism and Democratic Criticism (2004) • On Late Style (2006) Cartea care l-a consacrat pe Edward Said, Orientalism (1978), analizează și denunță prejudecățile eurocentrice orientate împotriva popoarelor și culturii arabo-islamice, considerând că acestea au fost folosite drept justificare pentru expansiunea imperialismului Vestic în Orientul Mijlociu și Asia. Metodele de analiză folosite de acesta au fost vazute ca oglindind relațiile
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
Teoria centrală a lucrării afirmă că imaginile Vestului asupra culturilor din Orientul Mijlociu sunt puternic marcate de stereotipuri ale iraționalității, primitivismului și violenței, arătând totodată cum acestea pătrund în operele literare, academice și jurnalistice, dar și în mentalul colectiv al oamenilor. "Orientalism" a pus bazele pentru o nouă preocupare academică, atât în filologie dar și în cadrul disciplinelor sociale și politice, cunoscută sub denumirea de "studii post-coloniale". Aceasta se ocupă cu investigarea reprezentărilor occidentale ale altor culturi, în paralel cu răspunsurile populațiilor din
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
post-coloniale". Aceasta se ocupă cu investigarea reprezentărilor occidentale ale altor culturi, în paralel cu răspunsurile populațiilor din zonele către care se îndrepta atenția Occidentului, luând în considerare strânsa legătură dintre formele de limbaj și exercitarea puterii. Pentru disciplinele sociale, lucrarea "Orientalism" a deschis o nouă poartă către analizarea critică a esențialismului și politicilor numirii. Integrarea unei anumite societăți într-o categorie denominativă, prin numirea sa, reprezintă într-o anumită măsură excercitarea unui act de putere asupra respectivei societăți, implicând faptul că
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
reprezintă într-o anumită măsură excercitarea unui act de putere asupra respectivei societăți, implicând faptul că "Ei/Ceilalți" sunt puși într-un raport de opoziție și subordonare cu "Noi", prin însăși esențializarea diferențelor. Porind de la o serie de definiții ale orientalismului, Said consideră că datorită existeței orientalismului, ca disciplină care se ocupă cu studiul Orientului, acesta din urmă nu mai reprezintă "“un subiect liber de gândire și de acțiune”". Astfel, din punctul de vedere al autorului nu este atât de importantă
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
unui act de putere asupra respectivei societăți, implicând faptul că "Ei/Ceilalți" sunt puși într-un raport de opoziție și subordonare cu "Noi", prin însăși esențializarea diferențelor. Porind de la o serie de definiții ale orientalismului, Said consideră că datorită existeței orientalismului, ca disciplină care se ocupă cu studiul Orientului, acesta din urmă nu mai reprezintă "“un subiect liber de gândire și de acțiune”". Astfel, din punctul de vedere al autorului nu este atât de importantă studierea corespodenței dintre Orient și orientalism
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
orientalismului, ca disciplină care se ocupă cu studiul Orientului, acesta din urmă nu mai reprezintă "“un subiect liber de gândire și de acțiune”". Astfel, din punctul de vedere al autorului nu este atât de importantă studierea corespodenței dintre Orient și orientalism ci discursul asupra Orientului ca discurs de putere ce creează o anumită realitate orientală. Critica lui Said asupra orientalismului are la bază premisa conform căreia culturile sunt hibride, eterogene și interdependente, identitatea lor neputând fi definită unitar. Teza centrală a
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
gândire și de acțiune”". Astfel, din punctul de vedere al autorului nu este atât de importantă studierea corespodenței dintre Orient și orientalism ci discursul asupra Orientului ca discurs de putere ce creează o anumită realitate orientală. Critica lui Said asupra orientalismului are la bază premisa conform căreia culturile sunt hibride, eterogene și interdependente, identitatea lor neputând fi definită unitar. Teza centrală a lucrării lui Edward Said a fost amplu criticată de numeroase personalități din lumea academică și nu numai, natura disputelor
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
lor neputând fi definită unitar. Teza centrală a lucrării lui Edward Said a fost amplu criticată de numeroase personalități din lumea academică și nu numai, natura disputelor create având intensități și baze diferite. Printre cei mai vehemenți critici ai tezei orientalismului, așa cum a fost definit de Said, îi amintim pe Albert Hourani, Graham Irwin, Nikki Keddie, Bernard Lewis, Kanan Makiya, Robert Irwin, Gerard Leclerc, etc. Unii dintre criticii moderați consideră că nu orice cunoaștere este însoțită de exercitarea puterii și nu
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
Albert Hourani, Graham Irwin, Nikki Keddie, Bernard Lewis, Kanan Makiya, Robert Irwin, Gerard Leclerc, etc. Unii dintre criticii moderați consideră că nu orice cunoaștere este însoțită de exercitarea puterii și nu orice putere este însoțită de opresiune și violeță iar Orientalismul este un corpus eterogen de discipline, dezvoltat de-a lungul istoriei pe măsură ce se dezvoltau contactele între Orient și Occident ci nu un discurs uniform și nejustificat (Gerard Leclerc), sau că esențializarea Orientului nu reprezintă un proces negativ în defavoarea acestuia, deoarece
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
nejustificat (Gerard Leclerc), sau că esențializarea Orientului nu reprezintă un proces negativ în defavoarea acestuia, deoarece merge în paralel cu esențializarea Occidentului și definirea în oglindă a acestor două segmente (James Carrier). În ciuda succesului imens de care s-a bucurat lucrarea "Orientalism", Said a fost întotdeauna conștient de modul în care aceasta a fost instrumentalizată de către unii, în paralel cu înțelegerea și interpretarea distorsionată a sensurilor, de către alții. "„Mi-a fost imposibil să trăiesc o viață neimplicată sau suspendată. Nu am ezitat
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
știa că ocuparea Palestinei și a Irakului, vor îndepărta și mai mult orice șansă de pace pentru regiune. Vocea lui rămâne de neînlocuit, dar moștenirea acestuia va dăinui. Are multe vieți în fața sa.”" În limba română a fost tradusă lucrarea Orientalism, Editura Amarcord, Timișoara, 2001.
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
pregătesc astfel să părăsească existența profană. Acțiunea este narată la persoana I, ceea ce conferă textului o mai mare autenticitate cu atât mai mult cu cât există asemănări biografice importante între narator și Mircea Eliade: studiile efectuate în India, pasiunea pentru orientalism, activitatea literară etc. Tot ceea ce se întâmplă pare să fie o experiență personală a autorului. Nuvela conține un supraconflict între dimensiunea scientistă și dimensiunea revelației, adică între realitatea aparentă și miracol. Naratorul este un specialist în ocultism și în filozofiile
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
un general-maior ("Aluf") israelian, care a condus Direcția de Informații Militare a Armatei Israeliene (AMAN) între anii 2002-2006. A emigrat în Israel din România în anul 1962, la vârsta de 14 ani. A obținut o licență și un masterat în orientalism și studii islamice la Universitatea din Tel Aviv, absolvind ulterior și cursuri de afaceri la Harvard Business School. Locuiește actualmente la Tel Aviv, este căsătorit și are trei copii. Zeevi a servit timp de 40 ani în Armata Israeliană. În
Aharon Zeevi-Farkaș () [Corola-website/Science/319755_a_321084]