20 matches
-
indologie la universitățile din Marburg și Berlin (Universitatea Liberă) . Între anii 1977 și 1990 a deținut diferite funcții în calitate de asistent de cercetare și universitare și că lector universitar la Berlin, Viena și Salzburg. Ca asistent de cercetare pentru lingvistică computaționala orientalista în anul 1991, a habilitat la Universitatea din Bamberg, cu o teza despre cuvintele iraniene împrumutate în limba armeana și georgiana. preda din anul 1994 lingvistică comparată la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt pe Main. Din anul 1996, el
Jost Gippert () [Corola-website/Science/335828_a_337157]
-
(n. 23 noiembrie 1948, București) este o scriitoare, traducătoare, orientalista (arabista), diplomata din România de etnie germană. După căsătorie, numele ei oficial este Margareta Tăbărași. s-a născut la 23 noiembrie 1948 la București. Grețe Tartler este absolventa a Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția arabă-engleză
Grete Tartler () [Corola-website/Science/302330_a_303659]
-
secția Arabă-Română a Universității bucureștene. Participă la cursurile profesorilor Tudor Vianu sau George Călinescu. Devine doctor în filologie al Universității București în anul 1970 și, mai târziu, cercetător la Institutul de Istorie Literară „G. Călinescu” din cadrul Academiei Române. Este căsătorit cu orientalista Nadia Anghelescu, specialistă în studii arabe și profesor universitar. devine, după 1990, profesor la Facultatea de Litere din București, fiind preocupat în special de perioada preromantică din literatura română. A publicat cincisprezece cărți de istorie și critică literară; A îngrijit
Mircea Anghelescu () [Corola-website/Science/297691_a_299020]
-
Această corespunde unei dihotomii între proiectul național liberal bazat pe cetățenie și proiectul națiunii etnocentrice - unul autoritarist, despotic. Această a doua categorie este tradițional asociată estului Europei, acestui spațiu barbaric, sângeros și irațional. Avem de-a face cu o perspectivă orientalista a cărei unic scop este de a face proiectul național liberal singurul valabil, cel care afirma adevărul și binele. Or, proiectul național așa cum a fost de la bun început conturat în contextul occidental are o componentă fundamentală etnocentrică. [caption id="attachment 1847
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
necesară din regimul global actual. Legat de ceea ce spuneai mai devreme, sigur că proiectul național este unul fundamental etnicist, asta e esența lui, dar felul în care s-a construit apartenența este cumva diferit, nu doar în dihotomia, într-adevăr orientalista, vest-est, ci și prin raportarea la alte contexte. În America Latină, de exemplu, construcția națională fiind desigur făcută într-un context foarte diferit și de pe alte baze, uneori chiar de cei care se opuneau colonialismului, nu de cei care îl înlesneau
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
populațiilor agrare, si apoi este albă. Albitatea se vede cât se poate de clar în felul în care a fost construită această ficțiune, în absolută diferențiere și opoziție față de ce este considerat pe plan local și într-o viziune occidentală orientalista non-european: otomanul, evreul și romul. Această definire a etniei bazată pe o diferențiere rasistă se vede nu doar în sensul cultural, dar și în cel birocratic, daca ne uităm la politicile statului la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
caption id="attachment 1848" align="aligncenter" width="600"] Daniel Tristan - tricolor 1, textil, 2012 - realizat în cadrul proiectului „Ceilalți Noi”, coordonat de Veda Popovici[/caption] Intenția unui proiect național de rezistență anti-colonială D: Exact, inclusiv în raport cu maghiarii s-a folosit această diferențiere orientalista, între poporul român, european milenar, si maghiarii, numiți „nomazi”, „năvălitori”, „veniți din stepele Asiei”. Și protocronismul, chiar în varianta lui extremistă „dacica”, vine să sublinieze același lucru - dorința noastră atât de acerbă de a fi „europeni”, adică de a fi
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
la excavări în Orientul Apropiat, mai exact în Tell Taanek, Palestina. În 1906 s-a făcut o descoperire în Asia Mică, fapt care urma să-i schimbe viața lui Hrozný. În Khatušša, vechea capitală a Imperiului Hitit, în cadrul expediției Societății Orientaliste Germane s-au descoperit tăblițe cuneiforme inscripționate într-o limbă necunoscută. Hrozný și-a arătat interesul pentru acestea patru ani mai târziu. În 1914, în urma morții lui Hugo Winkler, descoperitorul tăblițelor și fost profesor al lui Hrozný, Societatea Orientalistă Germană
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
creștin-occidentale, de Moldova și Muntenia, atribuite ortodoxiei considerate mai aproape de civilizația islamică decât de cea occidentală.</spân></spân></p> Diferența coloniala și adevăratele granițe ale Europei Faptul că teoria și practica „extinderii spre est” a Uniunii Europene reinstituie o perspectivă orientalista devine evident când observăm că, pentru moment, ultimele țări ce au fost admise în U.E. au fost România, Bulgaria și Croația și că printre ultimele care să negocieze accesul au fost Macedonia, Șerbia și Muntenegru. În același timp, Turcia, a
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
lor comune pare a urma îndeaproape gradul lor de legătură cu sau suprapunere peste moștenirea otomană, și deci orientala, construită că opusul europenității dezirabile politic - asociată creștinătății occidentale. Criteriile conform cărora este evaluată prestația țărilor-candidate din Est denotă o viziune orientalista</spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>: corupția, traficul de persoane (în special sub forma muncii sexuale forțate) și lipsa statului de drept, responsabile atât pentru accesiunea întârziată a României și Bulgariei în timpul celei de-a cincea runde
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
Quispel), ed. R. van den Broek and M.J. Vermaseren (EPRO 91), Brill, Leiden, 1981. Colloque international sur les textes de NH (Quebec, Aug. 1978) BSNH 1, 1981. Gnosticisme et monde hellénistique, ed. Julien Ries, Yvonne Janssens, J.-M. Sevrin, Institut Orientaliste, Louvain-la-Neuve, 1982. Priviri de ansamblu Wilhelm Bousset, Hauptprobleme der Gnosis (FRLANT 10), Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1907. Hans Leisegang, Die Gnosis, 1924; Kröner, Stuttgart, 19552. Hans Jonas, Gnosis und spätantiker Geist, vol. 1: Die mythologische Gnosis; vol. 2: Von der Mythologie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1978. Gnosis and Gnosticism: Papers Read at the VIIth International Conference of patristic Studies (Oxford, Sept. 1975), ed. Martin Krause (NHS 8), 1977. Gnosticisme et monde hellénistique, ed. Julien Ries, Yvonne Janssens și J. -M. Sevrin, Institut Orientaliste, Louvain-la-Neuve, 1982. Deirdre J. Good, Reconstructing the Tradition of Sophia in Gnostic Literature, Scholar Press, Atlanta, GA, 1987. The Gospel of the Egyptians. The Holy Book of the Great Invisible Spirit, ed. A. Böhlig, F. Wisse, and P. Labib (NSH
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cf. Leroy)3. Despre cartea lui Vidyarnava scria Încă din 1954 În sinteza despre yoga ce prelungea, refăcând aproape În Întregime, doctoratul susținut În cele din urmă la București În 1932 și publicat În 1936 de Fundațiile Regale și Librairie orientaliste Paul Geuthner din Paris 4. Tot atunci citea recent apăruta carte a lui Rai Sahib Jamini Mohan Gosh, Sannyasi and Fakirs Raiders in Bengal (Calcutta, 1930)5 și pregătea notele pentru „Cunoștințele botanice În vechea Indie. Cu o notă introductivă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
află la pp. 9-107) = PF II, 1992, pp. 5-52 Stein, Gesar - Rolf A. Stein, Recherches sur l’épopée et le barde au Tibet, Imprimerie nationale, Paris, 1959 Y I - Mircea Eliade, Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne, Librairie Orientaliste Paul Geuthner, Paris - Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol II”, București, 1936, 364 p. (tipărită de Monitorul Oficial, Imprimeriile statului și Imprimeriile naționale, București, 1936) Y II - Mircea Eliade, Yoga. Immortalité et liberté, Payot, Paris, 1954, trad. Walter Fotescu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
France la palatul Versailles În anii 1840”. Succesul ei se datorează reproducerii din 1855, Într-o revistă pariziană, L’Illustration, preocupată să redea imaginea frontierelor Europei cu Orientul, În care Alecsandri publicase de altfel unul din textele sale cele mai „orientaliste”, Le lac Blanc, traducerea amplificată, occidentalizată din Balta Albă (1848)5, cu tot cu Căruța de poștă valahă a lui Aman. „Cheia” marii picturi a lui Schöfft raportează Însă și alte personaje din durbarul sikh, cum sunt „unii membri ai familiilor afgane
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Fodor, Jerry, Representations: philosophical essays on the foundations of cognitive science, Brighton, Harvester Press, 1981. Fontenrose, Joseph, The Ritual Theory of Myth, Berkeley, California, Universtity of California Press, 1971. Frazer, James George, Adonis: étude de religions orientales comparées, Paris, Libraire Orientaliste Paul Geuthner, 1921. Frazer, James George, Creanga de aur, traducere de Octavian Nistor, București, Editura Minerva, 1980. Frijhoff, Willem, "Ritual Acting and the City History: Haarlem, Amsterdam and Hasselt", în Heidi de Mare, Anna Vos (eds.), Urban Rituals in Italy
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
in Search of a Soul, London, Kegan Paul, 1993. 226 Anthony Stevens, Archetype Revisited. An Updated Natural History of the Self, London, Brunner-Routledge, 2002, p. 41. 227 Ibidem. 228 James George Frazer, Adonis: étude de religions orientales comparées, Paris, Libraire Orientaliste Paul Geuthner, 1921. 229 Ibidem. 230 Este motivul pentru care Ludwig Wittgenstein scria în 1930 că "Frazer este într-o anumită măsură mai sălbatic decât majoritatea sălbaticilor pe care-i studiază, întrucât aceștia nu vor fi niciodată atât de departe
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la "fenomen"..."58. Cu toate acestea, în opinia Mariei Todorova, Balcanismul nu este o ipostază structurală a Orientalismului 59, în opoziție cu cele susținute de Milica Bakić-Hayden60, pe care îl citează. După Maria Todorova, deosebirea între retorica balcanistă și cea orientalistă ar consta în faptul că: Istoria și geografia Balcanilor sunt concrete, pe când noțiunea de "Orient" definită de Edward Said este vagă și intangibilă. "Concretețea istorică și geografică a Balcanilor se opune mai întâi naturii intangibile a Orientului"61. Balcanismul implică
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
suggerire lo stesso Calvino con la precisazione citată în apertura di paragrafo, non era în realtà irrilevante che tutto ciò fosse realizzato attraverso l'adozione del palinsesto poliano, archetipo di ogni rappresentazione letteraria dell'Altro e di tutta la tradizione 'orientalista', si dirà con Said, ovvero dell' immagine che dell'Oriente ha fabbricato la letteratura occidentale. Ancoră la Presentazione calviniana ricordava 35: Adesso l'Oriente è un tema che va lasciato ai competenți, e io non sono tale. Mă în tutti
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
o topografie interiorizată de mulți dintre intelectualii români, care se consideră ei înșiși inteligenți, dar cred în același timp că reprezintă excepții de la regulă, fiindcă în opinia lor există un fel de repartiție geografică inegală a inteligenței. O geografie simbolică „orientalistă” a producției intelectuale și a creativității culturale. M.I.: Asemenea lucruri nu contează deloc pentru mine. Eu nu citesc totul, dar vreau să citesc tot ce pot și mă uit după valoarea conținutului, nu după locul în care a fost scrisă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]