107 matches
-
de botanică indiană, bunăoară, datorează mult deopotrivă clasicilor clasificării botanice Începând cu Linné și până la Humboldt, dar mai ales prezenței savanților europeni În India și Asia. Roxburgh, cu Flora Bengalensis, editată de Wilkins În 1820, este unul dintre Întemeietori. Nici orientalistica și nici indianistica nu au fost vreodată absorbite complet sub categoriile de filosofie și religie, chiar dacă preeminența textelor arhaice În primul secol de după William Jones (1749-1794) este neechivocă și covârșitoare. De mai multe decenii, studiile indiene nu mai sunt Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu se cunosc, deși diferențele Între interesul lor pentru Asia nu ar putea fi lesne absorbite, ei aparțin unei vârste a imaginii care a reglat traiectoria europeană de la misionarism, anexare, influențe stilistice și curiozități la nașterea entuziastă și eroică a orientalisticii. Ecourile epocii și oamenilor cunoscuți de Honigberger nu sunt, de câtva timp, neglijabile. Jean-Marie Lafont a avut ocazia să-i vorbească despre acest tezaur neglijat de indianiștii francezi și europeni chiar și președintelui Jacques Chirac, la 26 ianuarie 1998, În timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
către un "enciclopedism" care nouă ne este, astăzi, inaccesibil? Cum îl mai controlăm, de exemplu, pe Cantemir? Ar trebui să fim inițiați și în filosofie, și în teologie, și în logică, și în literatură, și în istoria religiilor, și în orientalistică, și în muzică, și în istorie etc. A-i reface și a-i verifica la sursă parcursul intelectual este, oricum, aproape imposibil. Pe de altă parte, a-i izola operele între ele înseamnă a-i trăda personalitatea. Gândirea sa era
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vizitat. Nici chiar eu nu am reușit să vizitez tot orașul. În ziua liberă îmi place să vizitez muzeele romane, dealtfel și în România făceam același lucru". Horia Cornel Cicortaș s-a născut la Alexandria în 1969. Intelectual, filozof, studiază orientalistica, fiind specializat în budismul antic. Totodată este unul dintre cei mai importanți cunoscători al lui Mircea Eliade, care este una dintre cele mai mari personalități a culturii române din secolul trecut, căruia i-a tradus mai multe cărți. În noiembrie
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
fost în stare să i-o provoc. Dar asemenea speculații țin de coșmar. Mai bine să-mi spun: „E un mister pe care n-am să-l aflu niciodată“. Persoanele de la British Museum au venit și au ridicat volumele de orientalistică. S-au uitat cu mare jind și la obiectele de artă. Unul dintre ei a vrut chiar să examineze sipetul cu demonul, dar am fugit spre el și l-am împeidicat cu un strigăt. Celelalte cărți ale lui James, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
V. A. Urechea (80 volume), G. Ibrăileanu, basarabeanul Paul de Gore (periodice, majoritatea în limba rusă, dar și opere de rezistență ale literaturii române), Petre Caraman (lucrări din domeniul etnografiei, folclorului, slavisticii, etc.), Th Simenschy(opere de referință din domeniul orientalisticii), Iorgu Iordan, Natalia Al. Epure (peste 4.000 de volume, cărți, periodice și manuscrise). Importanța Bibliotecii constă în raritatea exemplarelor oferite: „Dovadă stau unicatele de periodice din BCU Iași, precum și cele peste 130 de titluri aflate în fondul de carte
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Cronica”, nr. 51/1971), reținem și un interviu cu profesorul Vău, Cicerone Poghirc, în care se aduc informații despre activitatea Asociației de Studii Orientale din București care, până la acea dată, organizase deja trei simpozioane, fiecare dintre ele sporind apreciabil “consistența” orientalisticii românești. Din momentul în care refuză colaborarea cu securitatea, lui Culianu nu i se mai publică niciun text în presa literară românească, iar volumul de povestiri Arta fugii, predat, în 1971, editurii Eminescu, nu numai că nu a apărut, dar
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
jurnale ale fericirii. „Revoluția culturală” a lui Mao a adus în memoria occidentalilor Tibetul, în timp ce războiul din Vietnam a deschis pentru mii de americani măcar un apetit frugal pentru valorile civilizației budiste. Mai recent, după 11 septembrie 2001, studiile de orientalistică și de istoria religiilor, în general, au primit în ochii politicienilor și ai vulgului o justificare. Recunoașterea alterității se dovedește cardinală pentru sarcina coabitării. Bineînțeles, nu era nevoie de aceste traumatice abuzuri pentru ca Asia să intre pe orbita conștiinței europenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
răspîndire vertiginoasă trebuiau să aibă studiile de indianistică, urcînd, într-un interval de circa treizeci de ani, de la douăsprezece în 1819 la aproape 500 de opere în 1852! [65] În această atmosferă culturală impregnată în întregime de indianistică și de orientalistică cresc și se alimentează romanticii în general și filozofii idealiști în special, printre care s-au aflat și indianiștii propriu-ziși, de prim-plan. Sînt frecvente cazurile în care indianistul dictează și normele noii mișcări romantice, făcîndu-ne astfel să atingem cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lor geografică de "punte" sau "poartă" sau "sentinelă" a Orientului, românii au cunoscut direct Orientul, îndeosebi Orientul apropiat, dar starea lor de vasalitate față de turci și viața lor la răscrucea imperiilor nu a dus la dezvoltarea timpurie a studiilor de orientalistică. Volumul de față reflectă ipostaza de exeget al culturii indiene, domeniul in care magistrul Demetrio Marin a excelat. Această carte cuprinde două părți complementare: I receptarea culturii indiene în lumea cultă occidentală și II afinități elective între paremiologia indiană și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o largă comprehensiune pentru toate religiile, pentru toate formele de manifestare religioasă. El este împotriva înțelegerii radicale a lucrurilor, împotriva bigotismului și a superstițiilor. Sistemul său de comunicare, depășind judecățile înguste, se apropie de acela al gânditorului modern. Studiile de orientalistică îi deschid perspectivele reformulării conceptelor privitoare la echilibrul societăților umane, îi oferă șansa eliberării din chingile dogmatismului medieval și, deci, a aprecierii juste, obiective a oricărei alterități, fie ea de ordin religios sau lingvistic. „Să vedem drept, însă și să
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de legătură pe care Körösi Csoma le stabilește între instituțiile continuând să poarte numele principelui Bethlen și celebra universitate a Göttingenului, acolo unde avea să-și desăvârșească pregătirea în filologie clasică și istorie, și unde avea să pornească studiile de orientalistică ce îl vor face celebru. Einhorn în istorie, Heyne în filologie și hermeneutică, Blummenbach în antropologie comparată, îi vor crea temelii solide pentru experiența unică pe care urma s-o întreprindă în Orientul îndepărtat. Opera sa de orientalist, materializată în
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nicidecum o înaintemergătoare a ei. Odată cu o soluție de a trăi în Adevăr, Tolstoi caută febril și o soluție pentru propria viață. Întâlnirea cu rigorile academice ale universității din Kazan, unde fusese admis ca student mai întâi la Facultatea de Orientalistică și mai apoi la cea de Drept, se soldase cu un eșec. Scurtele șederi din tinerețe la Moscova și Sankt Petersburg, unde încercase să-și dea și examenele de candidat în științe juridice nu-i oferiseră nici o soluție. Armata, care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și literatură (2009 / 1-2, p. 111-113), a cuvîntărilor ținute la înmormîntarea sa (18 aprilie 2009) în cimitirul din Thiais (și un anunț online al Ambasadei României din Franța)1. Știu oare cei care se îndreaptă, astăzi, către tracologie, indo-europenistică și orientalistică despre studiile profesorului Poghirc, apărute în țară și în străinătate? Dar filosofia românească a folosit vreodată lucrările lui Ștefan Lupașcu (1900-1988) - pentru că nu mai sper a se găsi vreun anunț (faire-part) al morții lui, survenite la Paris. Aș putea lungi
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
limbi diverse, printre care sanscrita și persana"... (Guy Cherqui, Vocile României în Amadeus, mai 2006, reprodus în România literară nr. 22, 2 iunie 2006). Până la 40 de ani (adică până în 1947!) Eliade publicase peste 20 de volume: beletristică, memorialistică și orientalistică. Nuvelistica și eseistica (în română, franceză, engleză, italiană, portugheză și spaniolă) poate fi consultată în orice Bibliografie. Sunt peste o mie de titluri. în 1934 un publicist obscur, Ilariu Dobridor a scris un articol intitulat Un foarte oarecare: Mircea Eliade
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
o catastrofă ecologică în zonă. „În Coreea de Sud există 20 de centrale nucleare, care ar putea fi distruse cu arme obișnuite. Aceasta înseamnă 20 de noi Cernobîluri. De altfel, și în Coreea de Nord există obiective nucleare“, declară Voronțov, expert în cadrul Institutului de Orientalistică al Academiei de Științe din Rusia, citat de Agerpres. În afară de aceasta, acțiunile militare din Peninsula Coreeană vor obliga țările vecine, inclusiv Rusia, China și SUA, să-și plaseze în stare de pregătire totală de luptă propriile forțe armate. „Din experiența
Analist militar rus: Conflictul din Coreea de Nord şi Coreea de Sud ar putea declanşa cel de-al treilea război mondial () [Corola-journal/Journalistic/61546_a_62871]
-
epistolă către Valeriu Bologa din 31 octombrie 1934 redă atmosfera de lucru și perspectivele autorului: "De un an lucrez nebunește la redactarea definitivă, în limba franceză a studiilor mele asupra fenomenologiei meditației indiene. E mai mult decât o carte de orientalistică sau de istoria religiilor. Este, sper, o lucrare de filozofie a culturii, deși are aparențe filologice și tehnice. Cred că am putut demonstra un lucru cu totul nou: tendințele către concret, către experiența reală și imediată a spiritului indian. Urmăresc
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
în acest impunător volum un prilej de înaltă și instructivă cultură", etc. Prima recenzie, la trei săptămâni de la lansarea volumului e semnată de Mihail Sebastian. Elogii pe toată linia! Din păcate, generalități, fără să se intre în miezul problemelor de orientalistică. "Trebuie să felicităm Fundația pentru literatură și artă Regele Carol al II-lea din București și librăria orientalistă Paul Genthner din Paris, care au publicat recent, printr-un efort comun, impunătoarea lucrare de filozofie și de istorie a D-lui
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
fie citită de toți cei care se interesează de istoria misticii și de sentimentele mistice în lume"9... "Yoga este o carte ce trebuie să se afle în toate bibliotecile".10 Asemănătoare sunt și paginile din publicațiile de istoria religiilor, orientalistică și filozofie: Revue des sciences philosophiques et théologiques, Asiatica și Orientalestische literatur Zeitung. Câteva reviste prestigioase solicită autorului articole despre Yoga: Studi e Materiali di storia delle Religioni, Indian Historical Quaterly, Religio. Savantului nostru îi vor fi imprimate în Asiatica
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
Petru Vaida Beletristica românească a avut șansa de a debuta cu un mare scriitor: Dimitrie Cantemir. Dacă scrierile sale aparținând atâtor științe și discipline (istoria, geografia, orientalistica, logica, filosofia, teologia, muzicologia) au astăzi o valoare mai mult documentară, operele lui literare: Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea (Iași, 1698, în special partea I, dialogată) și mai ales Istoria ieroglifică (1705) își păstrează și astăzi valoarea nealterată. O
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
au venit să studieze în Leipzig, în domeniul artistic cel puțin în ultimele două secole. (Oricum, aflu că s-a înființat recent în cadrul Universității Leipzig un Institut de Studii moldovene!) Institutul de Muzicologie (parte a Facultății pentru Istorie, Arte și Orientalistică) nu face excepție. Coordonatorul său, profesorul Helmut Loos, originar din Bonn și sosit în Leipzig în urmă cu zece ani din Chemnitz, este neobosit în promovarea istoriografiei muzicale și a cercetărilor de arhivă cu tema muzicilor est-europene, intenționând să creeze
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
dat la coardă, dacă vrei să te lase în pace." La cină ne anunță că a terminat ultimul capitol al Maladiilor..., despre cele trei maladii ale spiritului românesc; la ceai, în cameră la Andrei, din nou proiecte despre Institutul de orientalistică. Rămân cu Andrei și facem un plan de lectură a primelor cincisprezece momente mari din istoria filozofiei, timp de un an și jumătate-doi. Sărind peste Platon și oprindu-ne în fața secolului 20, vom citi strâns presocraticii, Aristotel, postaristotelicii, Plotin, Augustin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în viață: pentru a-l impune pe Coridaleu - și n-am reușit; pentru facsimilarea caietelor lui Eminescu - și n-am reușit; în sfârșit, pentru venirea lui Eliade o vreme în țară, legată de proiectul Institutului (cu revista internațională "Zalmoxis") de orientalistică. Am tot încercat, mai era pesemne loc să o fac, însă acum m-am răzgândit și am să-i scriu să nici nu mai vină, tocmai ca să nu-mi iasă nici al treilea lucru." La plimbarea de după masa de prânz
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
termen, în timp ce ansamblul rămâne dominat de tipologia proprie oricărui dicționar. Este deci "istoria fără istorie", tipică pentru secolul 20. În acest sens nu este vorba de un simplu dicționar, ci de o treabă semnificativă." I-am adus câteva cărți de orientalistică de la Andrei, pe care mi le înapoiază. "Golden Flower este o compilație târzie, de secol 18, în care se varsă mai multe direcții ale gândirii chineze. "Gîndire" este însă mult spus, pentru că, așa cum declară și Jung în Prefață, este vorba
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
transformarea Sibiului într-o "Jena a Romîniei". Asistăm uluiți la această irepresibilă vitalitate, la spectacolul acestui potențial inepuizabil de utopie, care construiește de fiecare dată mai crâncen, alegând locul în inima ultimului eșec. Ediția Coridaleu, facsimilarea caietelor Eminescu, Institutul de orientalistică sub conducerea lui Mircea Eliade - toate, eșecuri glorioase -, iar acum, transformarea Sibiului în capitala culturală a României... "Am să le spun că în afara Parisului, nici o altă capitală nu a fost adevăratul centru de cultură al unei țări. Gîndiți-vă la englezi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]