105 matches
-
casele de schimb valutar și de amanet apar în formule consensuale, semnificând una și aceeași: jecmăneala; alături e scrisă denumirea unei agenții de voiaj, utilă ca stăncuța din salcâm, pădurii, și care are „meritul” inclasabil al divorțurilor conciliate; într-o ornamentică a kitsch-ului e inscripționată o linie de telefonie mobilă; și, firește, în străluciri frapante, afișe... ale divagațiilor, compilațiilor, mișmașurilor, nicidecum de spectacole... Cât o poală popească de încăpătoare, casa „de cultură” cuprinde tot pulsul pestriț babilonean buhușean iar, fără
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
oamenii le folosesc și îi înconjoară trebuie să aibă un suflet. Acesta este decorul. El este depozitarul unor mesaje dintr-o lume care ne relatează despre trecutul său prezentul celor care au utilizat sau mai utilizează obiectele cu o anume ornamentica sau compoziție ornamentala. Din această perspectivă vom avea ca idee tematica evidențierea ornamentului , decorului ,pe difierite textile de port ( bețe, batiste, acoperitori de cap ) sau interior ( ștergare , batiste). Referință Bibliografica: Nufăr pe Dunăre -Ada Kaleh -ornamentica pe textile din fondul
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Nufar_pe_dunare_ada_kaleh_varvara_magdalena_maneanu_1368170626.html [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început să o studieze. A aflat că este prima noastră icoană, apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul ei fiind în casa mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică. Motivele erau astrale, antropomorfice, zoomorfe, florale etc. Orice părinte care avea o fată de aproximativ 10 ani mergea la meșterul lădar și comanda lada. Acesta când îi aplica ornamentele trebuia să țină seama de statutul social al fetei. Unele erau
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
acestui artist cu simțul arheologiei antice și cu nostalgia unei eternități regăsite că despre niște opere ingenioase prin alăturarea unei mari muzicalități la consistentă tactila a formelor, forjate fără altă preocupare, decît aceea de a da un nou tip de ornamentica de extracție modernă, capabilă de o mare expresivitate, limbajelor grafice tradiționale, mereu desăvârșite. Orice artist adevărat da o luptă cu materialul în care își obiectivează ideile și sentimentele: materialul operei. Mănat de dorință cât mai perfectei traduceri al lăuntrului sau
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373474777.html [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
subzona Plaiul Cloșani. Expoziția de port popular românesc, intitulată Ciupagul din Plaiul Cloșani, piesa principala de port, printre primele realizate de oameni, întâlnită și la alte popoare. De-a lungul timpului s-au produs diferențieri în ceea ce privește croiul și mai ales ornamentica. Astfel astăzi deosebim cămașă românească, de alte asemenea piese, aparținând popoarelor vecine. Modul în care este ornamentata cămașă femeiească românească, frumusețea și originalitatea compoziției decorative de pe mânecă, a impresionat pe artistul francez Henri Matisse care de altfel era familiarizat cu
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
strălucirea lor spiritualitatea puternică a dacilor. Totodată e necesar să afirmăm că unele aspecte ale creației populare materiale și spirituale, inclusiv și în domeniul costumului, poartă amprenta structurii demografice a zonei etnografice concrete. Aceste mici deosebiri se referă la croiala, ornamentica, culoarea unor detalii din structura costumului.nsamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conține mai putine variante tipologice și este decorat mai redus. Pentru iarnă atât bărbații cât și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început să o studieze. A aflat că este prima noastră icoană, apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul ei fiind în casa mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică. Motivele erau astrale, antropomorfice, zoomorfe, florale etc. Orice părinte care avea o fată de aproximativ 10 ani mergea la meșterul lădar și comanda lada. Acesta când îi aplica ornamentele trebuia să țină seama de statutul social al fetei. Unele erau
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
recognoscibile grație curbelor și liniilor ondulate care se dezvoltă în ritmul de plinuri și goluri, sincopate ca într-o pentagramă muzicală. Palatul Apollo îmbină în mod elegant Secessionul berlinez cu heraldica de tip Empire german. O cădire cu o impresionantă ornamentică: stucaturi, statuete și feronerie.La ultimul nivel al clădirii s-au aflat și se află ateliere de pictură, marcate prin existența unor ferestre iluminatoare imense. Oradea, Galeria Palatului Vulturul Negru Hotelul Transilvania este eclectic cu puternice amprente conferite de Secession
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]
-
simbolice. De ani buni, arta tatuajului cunoaște o înflorire fără precedent, dar și o activare a raporturilor cu artele zise primitive. Tatuajele scapă, cel mai ades, decodificării subtile, fiind înscrisuri prin care încercăm să-i comunicăm un mesaj Celuilalt, chiar dacă ornamentica rămâne fără o înțelegere rațională, suscitând doar emoționalul și manifestările inconștientului. În ciuda tuturor mutilărilor pentru redobândirea frumuseții, cicatricile evocă rana simbolică care separă tinerețea de bătrânețe, adevărul de minciună, naturalul de artificial. Mai mult decât în alte împrejurări, pielea va
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_pielea_si_semne_dan_caragea_1377252351.html [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
16cm., lungimea totală 62cm., lungimea mînecii 67cm. 7. Romulus Vulcănescu, op.cit., p. 381 8. Mai mult despre motivul de origine antropomorfă-mâna- tratat de sine stătător sau ca simbol religios, în arta populară românească și a altor popoare vezi, Nicolae Dunăre, Ornamentică tradițională comparată, Editura Meridiane, București, 1979, p. 97-98, pl. XIX; Mâna simbol alegoric, cu rost apotropaic.( Romulus Vulcănescu, op.cit., p. 390); Mâna simbol al muncii, al activității transformatoare a omului, un simbol al comunicării și înțelepciunii întâlnit în civilizațiile lumii
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_la_brosteni_mehe_varvara_magdalena_maneanu_1367322998.html [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
Valea Coșuștei, urmată de zonă de vest, Platoul Severinului, zona de vest, partea de sud a Jilțurilor 12, Valea Motrului 7 și Valea Hușnișei 5. Rămâne cercertătorului posibilitatea de a descrie materialul etnografic existent din punct de vedere estetic, al ornamenticii, tehnicii decorului, compoziției decorative, cromaticii, să facă unele comparații cu piese aflate încă la deținători,4locuitori ai satelor din această subzona. Dat fiind faptul că Zona Centrală, până pe la mijlocul sec XX, a fost o placă turnanată a legăturii dintre Nordul
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/M_neanu_varvara_magdalena_col_varvara_magdalena_maneanu_1389253139.html [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
trece doar pe harta 1 , între altele, centru Cosești, fără alte mențiuni, acesta este descris în 1981 de către Georgeta Roșu și Cristina Barbu, astfel: Centru ceramic Cosești, fără a da o producție de mare calitate, sau deosebit de interesantă prin problematică ornamenticii, are însemnătatea lui locală, mai ales prin ponderea cantitativa în zonă13, subliniind în continuare că aspect de noutate specializarea în realizarea figurinelor, jucăriilor și fluiericelor caracteristică a producției acestei perioade. Cercetătoarele fenomenului arată în continuare că .... Pentru interesul științific, al
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
păstrarea tradiției olăritului, a fost pictorul argeșan Ion Marinescu care și-a spus și Vâlsan, originar de la Mălureni 25. El a înființat în 1908 un atelier de ceramică unde realiza vase, reluând forme de ceramică istorică română, grecească, cu o ornamentica vădit inspirată de cusăturile românești. Câteva din creațiile sale, asemenea altor produse de la școlile de meserii amintite, se află în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier(C 584, C587, C.640, C.680, C.685, C691), două dintre vase prezintând
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Aceste trei lumini din care se montează laserul cântului lui Nadin sunt nouăzeci de părți înger și zece demon! Trebuia să apară un astfel de muzician, pentru că cineva era de prevestit că va să vină ca să sfarme voluptățile prostului gust. Ornamentica bizară a cântecului din jurul paharelor e cea dintâi care încarcă viața celor ce preferă așa ceva, dar și a celor care o au cu sila! La aceasta se adaugă savoarea dulcețurilor cu bulbuci a ziselor fără să fie cântece, a ofrandelor
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434557469.html [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
pe străzile municipiului. Mai apoi, din povestirile localnicilor și din studiul materialelor documentare adunate, am înțeles că portul popular, neasemuit de frumos și de original, este una din atracțiile turistice ale Bucovinei. Portul popular autentic, cu a sa cromatică și ornamentică unitară, se mai păstrează numai la munte și amintește de cel al dacilor „atât prin piese (căciula, sumanul, ițarii, cămașa) cât și prin contrastul alb-negru, ce semnifică alternanța viață-moarte: pânza, de la începuturi, era albă, dar la bondiță primul era confecționat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
și mituri, cu religie și lăcașuri de cult unice în lume, cu povești și povestiri care îți încântă sufletul. Elisabeta Iosif ne prezintă în descrieri emoționante Țara Maramureșului cu ”paradisul terestru” de acolo, cu obiceiurile, cu ”porțile maramureșene - magie și ornamentică”, cu semnificația simbolurilor naturii de pe porțile sculptate, dar și semnificația culorilor de pe costumele populare, cu bisericile din lemn unice în lume. Elisabeta Lușcan ne prezintă cu multă delicatețe și lux de amănunte ”Costumul popular someșan”, articol însoțit de imagini cu
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493531348.html [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
Ion F., Socrate, Menipos, Lafcadio, Menin, Philolaos din Crotona sau Menale. Ion Frunzetti a publicat în anul 1942 eseuri dedicate operei lui Lucian Blaga și, în același an, a început să-și facă teza de doctorat nefinalizată niciodată intitulată "Tipologia ornamenticii populare românești", sub directa îndrumare a lui I. D. Ștefănescu și George Oprescu. Părți din această teză au apărut începând din anul 1940 în revista "Viața Românească". În perioada 1944 - 1946 îndeplinește funcția de asistent al Catedrei de Estetică a
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
prin propriul său filtru creator. Din arta claveciniștilor francezi a surprins elemente viabile, și anume grația și spontaneitatea melodică, înlăturând ornamentația inutilă sau dăunătoare clarității. Iar din muzica italienilor a preluat cantabilitatea, evitând linia melodică emfatică sau prea încărcată de ornamentică. Din timpul șederii la Weimar, datează celebra întâlnire a lui Bach cu organistul francez Jean Louis Marchand. Invitat la curtea regală din Dresda, în anul 1717, pentru un turnir muzical cu acest organist, Bach și-a uimit adversarul prin variațiunile
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
realizat în deceniul al doilea, era o perfecționare a pianofortelui creat în 1720 de Bartolomeo Cristofori (1655-1731). Acest instrument, prototip al pianului modern, va înlocui clavecinul și clavicordul. Posibilitățile mai mari de nuanțare și de variație timbrală au făcut inutilă ornamentica bogată introdusă în muzica timpului, datorită faptului că liniile melodice la vechile instrumente apăreau seci. Pentru pianiști, „Clavecinul bine temperat” rămâne cartea de căpătâi, fiind un "vade mecum" pentru oricine tinde să devină un artist adevărat al acestui instrument. În
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
de artă Pavel Șușară reproduce considerații ale artistului despre propria lui operă: „Știi, Pavel, cred că ar trebui să pornești în textul pe care urmează să-l scrii, că doar tu ești bănățean și știi foarte bine lucrurile astea, de la ornamentica populară, adică de la acea situație unică a Banatului de a conserva însemnele aulice ale unui limbaj pierdut. Știi ce era cu acel limbaj, pentru că nu sunt mulți care înțeleg lucrurile astea, era un limbaj paradisiac, un limbaj al începuturilor noastre
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
copilăria și adolescență, de compartimentul transpunerilor ca modalitate de «perspectivare epopeica», de cercetătorul neobosit, permanent, la izvoarele mitosofiei, ale folclorului, ale limbii, înfățișându-se și că traducător cu înalte virtuți, în cultivarea graiului viu, dinamizator de tablouri istorice, intru subtilă ornamentica a textului. COtr = I. Cretu, "O traducere a lui Eminescu nevalorificata încă", în "Limba română" - revista editata de Academia Română din București -, X, nr. 6, 1961. COp, III = G. Călinescu, "Opera lui Mihai Eminescu," vol. III, București, Fundația pentru Literatră și
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
această poziție de rang european. se distinge prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
răspândirii culturii scrise din scrierile apocrife și din literatura patristică. Nouă este și tendința spre un stil narativ, în pofida caracterului monumental-reprezentativ al picturilor. Aceasta se făcuse pentru prima oară simțită în pictura moldovenească, la Sucevița. Elementele decorative care abundă în ornamentica monumentală se întâlnesc și în mediul picturii. Școala principală de pictură brâncovenească este cea de la Mănăstirea Hurezi, reprezentanți de seamă ai stilului sunt Pârvu Mutu și zugravul Constantinos. Cea mai puternică influență care îmbogățește tradiția post-bizantină a epocii este exercitată
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]