16 matches
-
hrană speciilor limicole, abundente, de asemenea, si pe insula Sacalin, unde se află și cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sanvicenzis). Atât luciile de apă cît și grindurile și plajă litorala sunt locuri de maximă concentrare a ornitofaunei în timpul migrației de primăvară - toamnă. Insula Sacalin, în formă de semiluna, alcătuită din nisip amestecat cu cochilii, săracă în vegetale de sărătura, reprezintă zona cea mai importantă de nidificare, premigratie și migrație, un cartier de iernare pentru numeroase specii, circa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
soare concentrată zazie își scrie aproape toate textele și participă la compunerea melodiilor această abilitate este deosebită pentru că nu implică iluzii mintale ci manipulare efectivă a elementelor păsările zburau prin masa de aer și erau deseori asociate cu spiritele vieții ornitofauna este mai variată aici viețuiesc găinușe de baltă albatroși fregate porumbei sternide câteva episaode din prezintă cum atât oamenii cât și vulcanienii sunt aproape de dispariție din cauza unui război nuclear acest câine trebuie să fie în permanență în centrul atenției oamenilor
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
este constituită dintr-o mare bogăție și diversitate de specii. Apele repezi și limpezi sînt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin păstrăv (Salmo trutto fario), mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stîncă (Aquila chrysaetos) și acvilei țipătoare (Aquila pomerana); mai jos, în crengărișul codrilor, pe liziere și în poieni, trăiesc buha (Bubo bubo
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
plante joase, iar la înălțimi mai mari domină arboriferii. Fauna Naurului este săracă. Toate mamiferele au fost aduse și în parte îngrijite de om: șobolani polinezieni, pisici, porci, câini, dar și găini. Dintre reptile pe insulă se întâlnește doar șopârla. Ornitofauna este mai variată; aici viețuiesc găinușe de baltă, albatroși, fregate, porumbei, sternide. În Nauru există o singură specie de pasăre cântătoare: pitulicea-de-stuf ("Acrocephalus rehsei"). Alături de cordate, Nauru găzduiește și o varietate mare de nevertebrate. În apele dimprejurul insulei înoată rechini
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
considerat fondatorul școlii ornitologice din Republica Moldova și fondatorul unor noi direcții ale cercetărilor zoologice - ornitologia radară și ornitologia agricolă. Pe parcursul activității științifice a înaintat și a argumentat o serie de ipoteze despre formarea, geneza, adaptarea și sinantropizarea în salturi a ornitofaunei și a stabilit etapele principale a evoluție ei în condițiile impactului antropic asupra naturii. A studiat formarea și ritmul evoluției ornitocomplexelor din Sarmatul Mediu pană în prezent și geneza unor grupe taxonomice de păsări pe parcursul a circa 10 milioane ani
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
Pentru prima dată în știință a descris 5 genuri și 12 specii noi de păsări fosile în sud-estul Europei, inclusiv o specie absolut necunoscută de fosile - voinstvenski. A descris peste 50 de specii de păsări fosile din Moldova. A inventariat ornitofauna din Republica Moldova și a descris peste 70 specii noi pentru Moldova, totodată a identificat 58 de specii de păsări din Moldova care nimicesc intens dăunătorii agricoli. A identificat originea geografică a ornitofaunei din Republica Moldova, nucleul fiind compus din specii palearctice
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
specii de păsări fosile din Moldova. A inventariat ornitofauna din Republica Moldova și a descris peste 70 specii noi pentru Moldova, totodată a identificat 58 de specii de păsări din Moldova care nimicesc intens dăunătorii agricoli. A identificat originea geografică a ornitofaunei din Republica Moldova, nucleul fiind compus din specii palearctice de vest și transpalearctice. Ion Ganea a elaborat bazele teoretice ale dirijării comportamentului păsărilor cu ajutorul repelenților bioacustici. A elucidat legitățile migrației păsărilor călătoare cu ajutorul mijloacelor de radiolocație (prin intermediul radarului), în scopul preîntâmpinării
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
de broaște (Rana esculina, Bufoviridis), iar reptilele de șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerta agiles), șopârla de nisip (Eremias argusta), gușterul (Lacerta virides). Batracianul cel mai tipic este Rana dalmalina. Ca elemente de ornitofaună, mai amintim, grație documentației furnizate de către inginerul silvic Cătălin Iftimie: sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), ciocănitoarea de pădure (Lullula arborea), câneparul (Cardulis cannabina), mai multe specii de pițigoi, iar în timpul iernii, gaițele nordice, pitulicea (Phyllocopus collybittie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Biosferei Delta Dunării, reprezentând culoar de tranziție pentru păsările migratoare. Aici poposesc pentru cuibărit specii de păsări migratoare rare; de ex., privighetoarea cu gușă vânătă (Luscinia svecica). În bazinul râului Prut cuibăresc 132 de specii de păsări (58,66% din ornitofauna inventariată). 187 specii de păsări sunt incluse în diverse liste ce constituie instrumente ale strategiilor de conservare a mediului natural pe plan național, regional și global. Dintre elementele avifaunistice: corcodelul de iarnă (Podiceps auritus), corcodelul mare (Podiceps cristatus), corcodelul mic
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Laniidae), codobaturile (familia Motacillidae). Dintre Coraciiforme: Upupa epos (pupăza). În perioada de iarnă vin în interiorul pădurii o serie de specii din nordul Europei, precum: mătăsarii (Bombycilla garrulus), huhurezul nordic (Strix uralensis), șorecarul de iarnă (Buteo lagopus), scatii (Carduelis spinus). Conservarea ornitofaunei actuale se poate face fără eforturi mari, asigurându-le liniștea pentru a cuibări și pentru a căuta hrană. În acest sens, copacii scorburoși nu trebuie extrași din pădure prin acțiunea de igienizare, acțiune care nu are nimic în comun cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dr. Carmen Gache, căreia și pe această cale îi aduc sincere mulțumiri. CAPITOLUL I SCURT ISTORIC 1.1 Scurt istoric asupra cercetărilor ornitologice în parcuri și grădini din România În literatura de specialitate, există puține lucrări care se referă la ornitofauna biocenozelor artificiale cuprinzând analiza calitativă și cantitativă a acestora. I. Korodi publică în anul 1960 o lucrare asupra compoziției avifaunei Grădinii Botanice din Cluj. Între 1969-1970, Dan Stănescu studiază ornitofauna Parcului "Sub Arini" din Sibiu, prezentând lista sistematică a 95
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
literatura de specialitate, există puține lucrări care se referă la ornitofauna biocenozelor artificiale cuprinzând analiza calitativă și cantitativă a acestora. I. Korodi publică în anul 1960 o lucrare asupra compoziției avifaunei Grădinii Botanice din Cluj. Între 1969-1970, Dan Stănescu studiază ornitofauna Parcului "Sub Arini" din Sibiu, prezentând lista sistematică a 95 de specii de păsări din acest parc, precum și fenologia anuală și calculul valorii indicelui de diversitate și biomasă. În "Studiul preliminar asupra avifaunei Grădinii Botanice din București" apărut în 1994
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
orașului Bacău". Această lucrare reprezintă un studiu realizat în Parcul Gherăiești și Parcul Hemeiuși și prezintă lista sistematică a speciilor din aceste parcuri( 108 specii), fenologia actuală și repartiția păsărilor în zonele de studiu. Lucica Toader în studiul "Observații asupra ornitofaunei urbane din orașul Galați" în anul 1999, inventariază 100 de specii de păsări (14 ordine taxonomice reprezentate de 37 de familii) în Grădina Botanică din Galați și parcurile din orașul Galați. 1.2. Scurt istoric asupra cercetărilor ornitologice în regiunea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
al râului Prut: Vlădeni, Larga Jijiei, Cristești. Avifauna formată din 222 de specii este analizată din punct de vedere ecologic, fiind citate unele specii rare aflate în pasaj. În anul 1982 I. Ion și N. Valenciuc publică lucrarea "Aspecte ale ornitofaunei din Grădina Botanică Iași". Observațiile s-au desfășurat pe o perioadă mai lungă de 19 ani, între 1963 1981. Lucrarea prezintă un inventar de 87 specii, categoriile de regim de hrană, aspecte legate de fenologie, aspecte cantitative( efective observate). În
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
lungul traseelor stabilite. Am identificat în Grădina Botanică Iași un număr de 102 specii de păsări aparținând la 37 familii și 14 ordine. Pe parcursul cercetării am urmărit prezența fenologică a acestor specii, modul de cuibărit, analiza calitativă și cantitativă a ornitofaunei din zonă, influența factorului antropic asupra răspândirii speciilor de păsări precum și apartenența lor la anumite familii, respectiv ordine. În tabelul nr. 3 este prezentată lista sistematică a speciilor de păsări din Grădina Botanică Iași. Din tabelul nr. 4 reiese că
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
influența factorului antropic asupra răspândirii speciilor de păsări precum și apartenența lor la anumite familii, respectiv ordine. În tabelul nr. 3 este prezentată lista sistematică a speciilor de păsări din Grădina Botanică Iași. Din tabelul nr. 4 reiese că păsările din ornitofauna Grădinii Botanice din Iași aparțin la 14 ordine, 37 de familii fiind reprezentate de 102 specii. Dintre cele 14 ordine de păsări întâlnite în Grădina Botanică Iași cele mai bine reprezentate sunt păsările din Ordinul Passeriformes cu 21 de familii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]