89 matches
-
și cucuruzele“. (Controla din 12 iulie 1903). „Consiliul inginerilor din oraș l-a desemnat pe dl. arhitect Székely László pentru proiectarea noii clădiri a liceului catolic din Timișoara“. (Temesvarer Zeitung din 12 iulie 1903). „Laborator de zoologie la Timișoara. Cunoscutul ornitolog și cercetător dl. Dionisie Linția va amenaja, în cadrul liceului Diaconovici Loga din Timișoara, un laborator de zoologie, la care vor avea acces și liceenii din alte orașe ale țării“. (Temesvári Hírlap din 6 iulie 1928). „Înființarea unui staționar în stația
Agenda2003-27-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281201_a_282530]
-
sub un șopron, iar trofeele de vânătoare, care n-au mai ajuns la Timișoara, împodobesc poate și astăzi multe locuințe din Râmnicu-Vâlcea și împrejurimi. O parte din cele distruse au fost refăcute cu migală, inclusiv cu ajutorul elevilor. Cunoscutul muzeolog și ornitolog bănățean Dionisie Linția venea săptămânal să vadă în ce stare se află colecția de păsări împăiate, povestește ing. Țeicu. Din păcate, lipsa fondurilor împiedică și în ziua de astăzi completarea colecțiilor muzeale, banii ajungând abia pentru conservarea a ceea ce există
Agenda2003-40-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281552_a_282881]
-
Este cazul dr. ing. Cornel Șuboni, a cărui împlinire se regăsește și în expoziția „Vioara, o pasiune de-o viață“, aflată în patrimoniul Muzeului Banatului din Timișoara. Rândurile de față le-am consemnat în amintirea inegalabilei sale generozități. Inginer și ornitolog pe Muntele Mic În noiembrie 1999, Universitatea din Edinburgh îl invita pe dr. ing. Cornel Șuboni să participe între 1 și 3 iunie 2000 la un simpozion pe teme privind problematica modernă a instrumentelor muzicale cu coarde. Pentru perioada 16-20
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
diploma de inginer, a lucrat la centrala hidro, care lumina cabanele Bellavista și Brădișor de pe Muntele Mic, aparținând Întreprinderii Electromecanice Timișoara ( I.E.T.)“. Cori (astfel îi spune doamna Șuboni soțului său - n.n.) și-a descoperit acolo o nouă pasiune, aceea de ornitolog. Iată copia scrisorii adresate, la 21 august 1948, renumitului ornitolog bănățean D. Linția, prin care-l ruga să intervină pe lângă prof. dr. Corneliu Mikloși, directorul I.E.T. , pentru a construi pe Muntele Mic „o clădire ornitologică: Muzeu-laborator și bibliotecă“. În monografia
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
cabanele Bellavista și Brădișor de pe Muntele Mic, aparținând Întreprinderii Electromecanice Timișoara ( I.E.T.)“. Cori (astfel îi spune doamna Șuboni soțului său - n.n.) și-a descoperit acolo o nouă pasiune, aceea de ornitolog. Iată copia scrisorii adresate, la 21 august 1948, renumitului ornitolog bănățean D. Linția, prin care-l ruga să intervină pe lângă prof. dr. Corneliu Mikloși, directorul I.E.T. , pentru a construi pe Muntele Mic „o clădire ornitologică: Muzeu-laborator și bibliotecă“. În monografia „Dionisie Linția“ și în lucrarea „Avifauna din zonele umede ale
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
Pentru NATURA nici nu se puteau auspicii mai bune pentru prima ediție. Astfel, între 18-25 octombrie 1980, Cercul Filatelic Municipal Timișoara în colaborare cu Muzeul Banatului organizau „Expofauna '80“ cu tematica „Păsări“, dedicată aniversării a 100 de ani de la nașterea ornitologului bănățean Dionisie Linția (1880-1952). În catalogul expoziției, exista o scurtă prezentare semnată de domnul dr. Andrei Kiss, ornitolog, actualul șef al Secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului Banatului, din care reținem: „La 5 mai 1937 Linția oferă colecția sa ornitologică
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
Filatelic Municipal Timișoara în colaborare cu Muzeul Banatului organizau „Expofauna '80“ cu tematica „Păsări“, dedicată aniversării a 100 de ani de la nașterea ornitologului bănățean Dionisie Linția (1880-1952). În catalogul expoziției, exista o scurtă prezentare semnată de domnul dr. Andrei Kiss, ornitolog, actualul șef al Secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului Banatului, din care reținem: „La 5 mai 1937 Linția oferă colecția sa ornitologică municipiului Timișoara și propune înființarea unui muzeu ornitologic. A fost președintele Asociației pentru Protecția Naturii a Banatului și
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
Linția oferă colecția sa ornitologică municipiului Timișoara și propune înființarea unui muzeu ornitologic. A fost președintele Asociației pentru Protecția Naturii a Banatului și a diverselor asociații vânătorești și de pescari (Timișoreana-Hubertus, Fazanul, Somnul ș.a.). Dionisie Linția, om de știință desăvârșit, ornitolog și vânător, a consacrat mai mult de 50 de ani din viață studiului păsărilor“. În 1981 a fost extinsă tematica, ea devenind „Faună“, pentru ca anul viitor să se țină cont de valoarea exponatelor din Timișoara, unele cu premii internaționale (Adolf
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
Cu ajutorul filateliștilor am reușit să punem bazele educației ecologice în cadrul Muzeului Banatului Timișoara și să dobândim o experiență cu care promovăm astăzi patrimoniul cultural mobil, aflată în custodia noastră. Toate aceste preocupări sunt realizate în spiritul vieții și activității eruditului ornitolog bănățean Dionisie Linția. După 25 de ani încă sunt copleșit de entuziasmul cu care am început prima expoziție tematică de maximafilie «Pro Natura». Nădăjduiesc că acest elan și speranța nu se vor pierde și, împreună cu realizările care vor urma, vor
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
Timișoara, și familiei de medici Margit și Viorel Șerban, care s-a implicat în activități de natură medicală și socială, ce au contribuit la creșterea prestigiului Timișoarei. Titlul de „Cetățean de onoare“ a fost acordat post-mortem lui Dionisie Linția, reputat ornitolog, și lui Iosif Costinaș, jurnalist și personalitate marcantă a vieții publice timișorene. L. S. Moment aniversar l Sărbătorit de Prefectura județului Timiș În 15 mai, Prefectura Timiș aniversează momentul care, în 1992, a marcat reorganizarea instituției în actuala structură. De
Agenda2004-20-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282417_a_283746]
-
Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa. Cartea se numește „Ptice Banata - Păsările din Banat - Die Vögel des Banats“. Autorii sunt: Javor Rašajski, artist plastic, realizatorul desenelor de o fidelitate extraordinară cuprinse în studiu, unul dintre cei mai apreciați desenatori de păsări din sud-estul Europei, ornitolog amator, fostul director al Muzeului Orășenesc din Vârșeț (Gradski Muzej Vršac), dr. Andrei Kiss, cercetător științific biolog-ornitolog, șeful Secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului Banatului Timișoara, și dr. Ferenc Kasza, jurist, ornitolog amator din Szeged. De la gând la faptă Ideea
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
mai apreciați desenatori de păsări din sud-estul Europei, ornitolog amator, fostul director al Muzeului Orășenesc din Vârșeț (Gradski Muzej Vršac), dr. Andrei Kiss, cercetător științific biolog-ornitolog, șeful Secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului Banatului Timișoara, și dr. Ferenc Kasza, jurist, ornitolog amator din Szeged. De la gând la faptă Ideea unei asemenea colaborări științifice, precizează dr. Andrei Kiss, i-a aparținut lui Javor Rašajski, care a publicat o carte în acest domeniu, respectiv „Ptice Srbije“ („Păsările Serbiei“), apărută în 1997. Dorința sa
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
bănățeană. Îl amintim pe dr. Lajos Kuhn (1844-1900), care a fost inițiatorul înființării Muzeului de Științele Naturii, realizatorul vestitei colecții ornitologice de la Sânnicolau Mare și primul promotor al dermoplastiei. Continuatorul lui a fost Dionisie Linția (1880-1952), cel mai de seamă ornitolog în perioada interbelică, primul „ornitolog al satului“, realizatorul celei mai mari colecții ornitologice au- tohtone și primul director al Muzeului Bănățean, după care a urmat asistentul lui, Emil Nadra (1904-1978), un alt ornitolog și muzeotehnician desăvârșit, care a descoperit numeroase
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
Lajos Kuhn (1844-1900), care a fost inițiatorul înființării Muzeului de Științele Naturii, realizatorul vestitei colecții ornitologice de la Sânnicolau Mare și primul promotor al dermoplastiei. Continuatorul lui a fost Dionisie Linția (1880-1952), cel mai de seamă ornitolog în perioada interbelică, primul „ornitolog al satului“, realizatorul celei mai mari colecții ornitologice au- tohtone și primul director al Muzeului Bănățean, după care a urmat asistentul lui, Emil Nadra (1904-1978), un alt ornitolog și muzeotehnician desăvârșit, care a descoperit numeroase specii noi de păsări pentru
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
Dionisie Linția (1880-1952), cel mai de seamă ornitolog în perioada interbelică, primul „ornitolog al satului“, realizatorul celei mai mari colecții ornitologice au- tohtone și primul director al Muzeului Bănățean, după care a urmat asistentul lui, Emil Nadra (1904-1978), un alt ornitolog și muzeotehnician desăvârșit, care a descoperit numeroase specii noi de păsări pentru țara noastră.“ Dr. Andrei Kiss a preluat cercetările din 1974 și le continuă și în prezent, fiind actualmente custodele științific al celei mai mari colecții ornitologice din România
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
inimă) și de abstractizări jucăușe ale simbolului: De dormit, bufnita nu doarme niciodată./ E o aparentă/ e un eres și somnul ei de peste zi, și starea ei pe loc,/ și înțelepciunea și, mai ales, viața ei fără de moarte" - Din evocările ornitologului amator (2). Lucrurile stau puțin diferit în cazul celui de-al doilea simbol, al cîrtitei. Nu numai spațiul textual de construire a lui e mai mic (patru poeme alcătuiesc grupajul Eseu despre cîrtita, față de șaisprezece din O bufnita tînără pe
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
Monumentelor Naturii, care și-a asumat responsabilitatea delimitării, constituirii și funcționării rezervațiilor naturale. Între 1930 și 1943, în întreaga țară au fost declarate 36 de rezervații naturale, cu o suprafață de 15 000 de hectare. Amintim, în context, că renumitul ornitolog bănățean Dimitrie Linția a intervenit, în 1942, pentru legiferarea rezervației naturale de importanță națională Mlaștinile de la Satchinez. Începând din 1960, Academia Română a desemnat zonele naturale protejate, parcurile naționale și monumentele naturale, respectiv plantele, animalele și formele de relief care prezintă
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
mea, dar și în a multor bănățeni, e cunoscut drept "Parcul ciorilor". Într-adevăr, imediat ce pătrunzi în el, ești invadat de zgomotul inconfundabil, neliniștitor, al zecilor de mii de păsări negre, croncănitoare. Nu mă pricep deloc la zoologie și nici ornitolog amator nu sunt. Probabil că, în marele echilibru al naturii, ciorile își vor fi având rolul lor bine definit. Constat doar că această pasăre cât se poate de ne-poetică nu-mi trezește vreun sentiment de simpatie. Rudă a "Corbului
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
prin urmare umanitatea noastră. Umblând în lung și în lat, negustorul de cuvinte se întreba dacă o astfel de activitate ar fi posibilă la veverițe, la maimuțele capucin, sau chiar la privighetori. În general, răspunsul lui era negativ, deși un ornitolog din Antibes l-a asigurat că pițigoii din sudul Franței au un accent particular. * Al Doilea Război Mondial i-a îngrădit mișcările și i-a încetinit activitatea, reluată însă destul de energic în 1944-1945 și dezvoltată în anii următori, când el
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
cine să apelez pentru informațiile necesare dacă nu la dr. Andrei Kiss, cercetător științific-biolog, coordonatorul Secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului Banatului Timișoara, cel care încă din 1974 trăiește și muncește înconjurat de piesele, cărțile și lucrurile personale ale marelui ornitolog Dionisie Linția. Nu l-a cunoscut personal, însă a auzit multe de la asistentul acestuia, Emil Nadra, dar și de la rudele și discipolii marelui dispărut. Ornitologia bănățeană a început prin contele Luigi Ferdinand de Marisgli (1658-1730), căruia i-au urmat dr.
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
la Muzeul Banatului. Ecosistemele, povestește dr. Andrei Kiss, erau la vremea aceea de o mare întindere, iar biodiversitatea era extrem de mare. Nu se făceau defrișări sau desecări și canalizări masive, nu se foloseau erbicide și insecticide, drept urmare colecțiile realizate de ornitologii de atunci sunt adevărate documente inedite ale acelor timpuri. Păsările din clasa „Aves“ cuprind peste 8 700 de specii, 50 de ordine și 170 de familii. În România se găsesc peste 400 de specii, încadrate sistematic în cca 20 de
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
solidă, care permiteau clasificarea păsărilor după hrana lor în specii „folositoare“ sau „dăunătoare“), paraziți interni și externi, paraziți din cuiburi, oase (îndeosebi cranii și oase sternale), ouă, pene, urme, excremente etc. Vânarea animalelor, îndeosebi a păsărilor, a fost însă pentru ornitolog și o sursă de venituri. Banii obținuți au fost folosiți pentru numeroasele sale călătorii de colectare, excursii, instrumentar de teren, muniție, corespondență etc. Vestea despre pasiunea și îndemânarea lui Linția a ajuns până la dr. Julius Madarász (1858-1931), directorul și custodele
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
excursii, instrumentar de teren, muniție, corespondență etc. Vestea despre pasiunea și îndemânarea lui Linția a ajuns până la dr. Julius Madarász (1858-1931), directorul și custodele științific al Secției de Ornitologie de pe lângă Muzeul Național Ungar din Budapesta, care i-a cerut pasionatului ornitolog să colecteze și să împăieze păsări reprezentative din zona sa natală. A fost invitat de Madarász la un curs de specializare la Budapesta. În 1903, Linția a fost chemat să ia parte la ședința din 24 septembrie a Societății de
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
post la Inspectoratul Școlar Comital Timiș-Torontal. La scurt timp, i s-a încredințat conducerea Muzeului Societății de Științele Naturii din Timișoara. Au urmat perioade de activitate intensă, multe expediții și vizite în locuri avifaunistice deosebite, fiind de regulă însoțit de ornitologi și colecționari cu reputație din străinătate. Dar, în perioada premergătoare și în timpul primului război mondial, activitatea sa a fost parțial oprită, el fiind preocupat de conservarea și împachetarea pieselor muzeului. După terminarea războiului, în 1919, Linția a fost numit profesor
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
Au urmat primele proiecte legislative privind păsările și nomenclatorul denumirilor populare românești ale acestora. Linția va fi prezent la definirea primelor parcuri naționale și va iniția protecția naturii prin rezervații naturale. În 1933, a fost coptat ca membru și specialist ornitolog al Comisiei Monumentelor Naturii, unde va participa la definirea monumentelor naturii din România. Lui i se datorează semnalarea valorilor avifaunistice din apropierea comunelor Satchinez și Bărăteaz în 1936, pentru ca în 1942 zonele de mlaștină să fie declarate monumente ale naturii, cu
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]