77 matches
-
fost membru al Comitetului Ornitologic din URSS, membru al societăților științifice Council International of the Paleonthology and the Evolution of the Birds, Convention on the Coservation of Migratory Species of Wild Animals, BirdLife International. A fost președinte al Societății de Ornitologie din Moldova. A condus proiectul Omul și Biosfera. I s-a conferit în 1979 titlul de Om Emerit în știință din Republica Moldova. În 1989 devine Laureat al Premiului de Stat în domeniul științei și tehnicii.
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
8 km² de teren folosit pentru experimente și cercetări horticulturale. De asemenea, univeristatea mai acționează și trei substații: Laboratorul de cercetări podgorice din Fredonia, laboratorul Hudson Valley din Hoghland și laboratorul de cercetări horticulturale Long Island din Riverhead. Laboratorul de ornitologie din Sapsucker Woods, Ithaca studiează biodiversitatea păsărilor. În 18 aprilie, 2005, laboratorul a anunțat că au redescoperit o specie de ciocănitori despre care se credea că dispăruseră. Centrul pentru studiul științific al animalelor din Harford, New York și laboratorul care studiază
Universitatea Cornell () [Corola-website/Science/322091_a_323420]
-
în sat, poet și, după studiile universitare, profesor de liceu la Bacău, unde va publica volumul Poezii (1940). Își sprijini nepoții de frate pentru un rost în viață (printre aceștia un cunoscut om de știință, domnul Dimitrie Radu, doctor în ornitologie, care ne-a pus la dispoziție, cu amabilitate, o parte dintre documentele de față). Când am cunoscut-o, în toamna lui 1967, Domnișoara Pia avea șaptezeci și șase de ani. Era o bătrână scundă, distinsă, foarte vioaie și cu o
George Enescu în secvențe biografice by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Memoirs/8759_a_10084]
-
și Anglia unde l-a întâlnit pe John Edward Gray la "British Museum". În 1828 familia s-a stabilit la Roma. În Italia, el a fost inițiatorul mai multor congrese științifice, a ținut prelegeri și a scris pe larg despre ornitologia americană și europenă și despre alte ramuri ale istoriei naturale. Între 1832 și 1841, Bonaparte și-a publicat lucrărarea sa despre animalele din Italia, "Iconografia della Fauna Italica". De asemenea, a publicat "Specchio Comparativo delle Ornithologie di Roma e di
Charles Lucien Bonaparte () [Corola-website/Science/323589_a_324918]
-
suprapună ă sau nu ă În moduri extrem de diferite de la un grup la altul) Înseamnă excluderea din definiție a tot ceea ce poate rezulta dintr-o alegere liberă, ca de exemplu apartenența la un partid politic sau la un club de ornitologie. Totuși, această limitare elimină din discuție și persoane sau grupuri care nu au ales În mod deliberat să facă parte dintr-o minoritate: ne gândim În special la persoanele, de pildă, născute surde sau la comunitățile homosexuale. Excluderea menționată aici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
simt înfometat de lectură și, când nu mi se cere să examinez lucrări de limba engleză aparținând fie unor domnișoare, fie mie însumi, citesc foarte puțin, cu excepția cărților poștale intransigente sosite de la rude, a cataloagelor de semințe, buletinelor pasionaților de ornitologie (de un fel sau altul) și a mișcătoarelor bilete de „Grabnică însănătoșire“ sosite de la vechi cititori de-ai mei care au pescuit de pe undeva informația falsă că îmi petrec șase luni din an într-o mănăstire budistă și celelalte șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Flora ornamentală + rozarium; Flora utilitară. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Patrimoniul muzeului depășește 60.000 piese știintifice ordonate pe colecții: geologie, mineralogie, malacologie, entomologie, ihtiologie, ornitologie. Cel mai recent punct inovator pe harta orașului este inaugurarea în 2004 a Parcului pentru Tehnologia Informației, primul și cel mai mare de acest fel din țară. în parcul gălățean s-au instalat companii precum Microsoft, Oracle, IBM, TotalSoft, UTI
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
laudele la adresa colecției lui Vasile Alecsandri au cuprins cel puțin secolul al nouăsprezecelea: în privința oportunităților estetizante. Intrase în obiceiul multora s-o citeze în împrejurări culturale de seamă. S. Fl. Marian, de pildă, făcea referințe la ea în Precuvîntare la Ornitologia populară română: „A mai vorbi despre însemnătatea literaturei populare cred că nu este de trebuință, căci în ziua de astăzi nu mai stă nimeni la îndoială cum că literatura modernă trebuie să se întemeieze pe cea poporană, scoțînd la lumină
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în diferitele traduceri anterioare și identificând pasărea cu Milvus milvus, din familia falconidelor, "un răpitor diurn, de talie relativ mare, cu coada lungă și înfurcată, numit la noi "gaiță" sau "șorliță""3. Controversele lexicale nu au însă autoritate în domeniul ornitologiei. Neavând suficiente cunoștințe pentru a porni o cercetare pe cont propriu, voi merge pe mâna unui specialist la care aderă comentatorii ediției academice din 1974: Al. Filipașcu. În articolul său din 1969, Relații despre fauna Moldovei din sec. XVII-XVIII în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reluate după P. Ispirescu, legende, orații de nuntă, bocete, colinde etc. În primul număr din mai 1879 a apărut un apel prin care S. Fl. Marian cerea să i se trimită datine și credințe, legende, cântece și ghicitori referitoare la ornitologia populară. Mai ales prin preocupările sale de folclor, Ș. ocupă un loc de frunte între revistele scoase de Iosif Vulcan concomitent cu „Familia”. I. H. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
îndeosebi la Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu și George Coșbuc. Într-o prelucrare modernă, în care capătă valori simbolice noi, ea se regăsește în operele lui Gala Galaction, Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Mihail Sadoveanu ș.a. Surse: S. Fl. Marian, Ornitologia poporană română, I-II, Cernăuți, 1883; S. Fl. Marian, Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; I. Pop-Reteganul, Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1899]; Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Mănăstirea Neamț, 1903; Elena Niculiță-Voronca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
care să cuprindă aspecte esențiale ale spiritualității populare de pe întreg spațiul dacoromân. În acești ani se ocupă, aproape exclusiv, de punerea în ordine și redactarea imensului material etnofolcloric adunat de-a lungul a peste două decenii. Ies acum de sub tipar Ornitologia poporană română (I-II, 1883; Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
cercetării științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în 1881, „singurul etnograf român [...], dar un etnograf în adevăratul sens al cuvântului. IORDAN DATCU SCRIERI: Chromatica poporului român, București, 1882; Ornitologia poporană română, I-II, Cernăuți, 1883; Tolpa și Ștefan Vodă, Brașov, 1886; Biserica din Părhăuți în Bucovina, București, 1887; Bărnușca. Istorie populară, Brașov, 1887; Nunta la români, București, 1890; Nașterea la români, București, 1892; Înmormântarea la români, București, 1892; Păsările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
zburător pare să nu aibă idea unei strategii de grup. Și totuși întregul stol se mișcă într-o ordine bine determinată, cu evoluții deseori îndrăznețe chiar și de direcție, atunci când există în apropiere o pasăre de pradă. Cercetările recente în ornitologie au analizat acest fenomen și se vorbește ca și în cazul furnicilor sau al peștilor despre o "inteligență de grup". Animalul de unul singur nu înțelege totul, el doar se inserează în grup sau în colonie, dar găsește calea cu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
luna, o cloșcă rotundă și grasă" (Mitologicale). Apoziția poate fi formată din două substative, al doilea fiind în cazul genitiv: "Lună tu, stăpân-a mării" (Scrisoarea I). Fauna. Fauna, crede G. Călinescu, este săracă, însă nu are dreptate decât parțial. Ornitologia. Uliul în Junii corupții, buha (Amicului F. I.), filomela ( Visul unei flori), flamingo cel roșu în Egipetul, păunul în Memento mori, curcanul (Cugetările sărmanului Dionis), boul de baltă (botaurus stellaris) în Pustnicul, porumbița (albă) în De-aș avea..., porumbelul în
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
o întâlni pe Clarissa cea castă, „o roșcată zveltă, cu sâni mari și indolentă”, care la douăzeci și ceva de ani încă mai crede că stâncile cresc, asemenea ierbii. Măritată, dar abandonată peste vară de un soț mai atras de ornitologie decât de căsătorie, Clarissa este o pradă sigură - chiar dacă la-nceput destul de imprevizibilă - pentru tânărul Baxter, care se simte foarte atras de ea, în pofida sau tocmai datorită marii ei stupidități. Dar cum să o cucerească? Complimentele la adresa frumuseții ei nu
Călătorie în lumea lui Cheever by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5277_a_6602]
-
Iordan Datcu Când îi apărea, în 1904, studiul Legendele Maicii Domnului, tipărit de Academia Română, Simion Florea Marian era autorul unei opere impunătoare, constituită din 20 de cărți, cu o tematică ce acoperă un larg spectru: poezii populare, balade, povești, legende, ornitologie populară, descântece, satire, o trilogie despre sărbători, o alta despre naștere-nuntă-înmormântare, un studiu despre insecte în limba, credințele și obiceiurile românilor. Era, din 1881, membru al Academiei Române, discursul său de recepție, din 1882, despre cromatica populară, făcând, scria Liviu Marian
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
amintitele trilogii, însă B. P. Hasdeu, care a răspuns la discursul de recepție al distinsului bucovinean, și-a argumentat elogiul și pe bogata publicistică, pe fragmentele pe care noul venit le dăduse la iveală din viitoarele sale studii despre mitologie, ornitologie și botanica populară. Se puneau în proaspătul academician mari speranțe, care au fost confirmate de el cu prisosință, speranțe-certitudini că el - scria Hasdeu - îi va face cunoscuți, “în toate ale lor”, pe țăranii români, “nu numai pentru că poartă în vinele
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Dionisie Linția, întemeietorul celei mai mari colecții de ornitologie Cine a fost Dionisie Linția? Cu siguranță că astăzi prea puțini timișoreni știu acest lucru. Acesta a și fost motivul care a stat la baza acestui articol. Și la cine să apelez pentru informațiile necesare dacă nu la dr. Andrei
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
încă din 1974 trăiește și muncește înconjurat de piesele, cărțile și lucrurile personale ale marelui ornitolog Dionisie Linția. Nu l-a cunoscut personal, însă a auzit multe de la asistentul acestuia, Emil Nadra, dar și de la rudele și discipolii marelui dispărut. Ornitologia bănățeană a început prin contele Luigi Ferdinand de Marisgli (1658-1730), căruia i-au urmat dr. Lajos Kuhn (1844-1900), unul dintre întemeietorii Societății de Științele Naturii din Timișoara (1873-1918) și cel care a propus înființarea muzeului de științele naturii, Dionisie Linția
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
venituri. Banii obținuți au fost folosiți pentru numeroasele sale călătorii de colectare, excursii, instrumentar de teren, muniție, corespondență etc. Vestea despre pasiunea și îndemânarea lui Linția a ajuns până la dr. Julius Madarász (1858-1931), directorul și custodele științific al Secției de Ornitologie de pe lângă Muzeul Național Ungar din Budapesta, care i-a cerut pasionatului ornitolog să colecteze și să împăieze păsări reprezentative din zona sa natală. A fost invitat de Madarász la un curs de specializare la Budapesta. În 1903, Linția a fost
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
speciilor de păsări. Cei de la Muzeul Național Ungar l-au prezentat pe Linția colegilor lor de la Centrala Regală Ornitologică Ungară, institut de referință pentru Europa Centrală, și i-au alocat fonduri financiare pentru a participa la cursurile de dermoplastie și ornitologie de la Budapesta. Zona sa de cercetare și colectare va fi extinsă de la Munții Banatului, Clisura Dunării, Nisipurile Deliblata și Mlaștinile Alibunar până la Bălțile Brăilei, Dobrogea, zona litorală a Mării Negre și, evident, Delta Dunării. În 1905, Linția a vizitat pentru prima
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
cu concursul tuturor școlilor din localitate. Pentru activitatea sa, va deveni membru în Comitetul Național Român al Comitetului Internațional pentru Protecția Păsărilor ( C.I.P.O. , C.P.B.). În primăvara lui 1937, s-a decis înglobarea materialului din Muzeul Ornitologic în colecția de ornitologie de la Palatul Cultural (actualul Teatru Național), iar pe 15 septembrie, Linția donează municipiului Timișoara un volum uriaș de materiale ornitologice. La Palatul Cultural, unde a primit mai multe săli la etajul III, a amenajat colecția de ouă și a început
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
fost corect - este de părere dr. Andrei Kiss - ca pe coperta celor trei volume să figureze ambele nume, atât al lui Dombrowsky, cât și al lui Linția, fiindcă opera în discuție s-a realizat prin contribuția celor doi savanți în ornitologie, deși aportul lui Dionisie Linția a fost cu mult mai însemnat din toate punctele de vedere“. A murit la 29 august 1952. Pentru întreaga sa activitate, pe baza documentației înaintate de către dr. Andrei Kiss, a fost primit în rândul cetățenilor
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
2004; „Dionisie Linția (1880-1952) Colecția ornitologică“, Editura Cosmopolitan-Art, Timișoara, 2005. „Am socotit că am obligația morală de a face cunoscute viața și opera acestui bănățean de excelență, remarcat ca om de știință atât pe plan național, cât și internațional, părintele ornitologiei moderne din România“, a precizat autorul. Datele conținute de cele trei cărți sunt inedite, ele neapărând în volumele lui Linția. Important este faptul că la dr. Andrei Kiss au ajuns nu doar manuscrisele celor trei cărți scrise de Dionisie Linția
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]