35 matches
-
Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI 1. Obiectul și importanța metodicii predării geologiei 1.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI 1. Obiectul și importanța metodicii predării geologiei 1.1. Definiția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI 1. Obiectul și importanța metodicii predării geologiei 1.1. Definiția didacticii geologiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI 1. Obiectul și importanța metodicii predării geologiei 1.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI 1. Obiectul și importanța metodicii predării geologiei 1.1. Definiția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI 1. Obiectul și importanța metodicii predării geologiei 1.1. Definiția didacticii geologiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
cuprinzând toată Delta actuală, sunt geomorfologic false. Delta Dunării este plasată, din punct de vedere geologic, într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994) Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. N - platforma Bugeac, 45˚40’00” lat. N și 28˚40’24” long. E - Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 29˚40’50” long. E - platforma Mării Neagre), reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. (Coteț P., 1973, Romanescu Gh, 1995) Conform clasificării FAO (SOTER
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
(749 m altitudinea maximă în vârful Istrița) - cunoscute ca și Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura, reprezintă un anticlinoriu alungit est-vest care face parte din unitatea de orogen situată pe flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații de Curbură, în grupa sudică externă a Subcarpaților Buzăului. Sub această titulatură se regăsesc: "Culmea Istrița", "Dealu Mare", "Dealul Ciortea" și "Dealurile Cepturei". Această structură este delimitată la nord de valea Nișcovului
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
UNITĂȚII ADMINISTRATIV - TERITORIALE Secțiunea 1.Amplasarea geografică și relief "a. ""Suprafață, vecinătăți" În cadrul teritoriului României, Comuna Marginea, Județul Suceava, este situată în partea nordică (47°48' N și 25°40' E), la contactul dintre două regiuni diferite, Podișul Sucevei și Orogenul Carpaților Orientali. În cadrul județului, comuna Marginea este situată în partea centralnordică, în bazinul râului Sucevița. Suprafață totală a comunei este de 7591 ha, distribuită pe categorii de folosință, din care 4534 ha o ocupă pădurea așezată în partea de vest
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
geologice îndelungate, în Podișul Dobrogei de Nord sunt patru compartimente structurale majore alcătuite din roci cristaline mezo și anchimetamorfice, roci magmatice intrusive și extrusive (granițe, diorite, sienite, riolite, bazalte) și roci sedimentare paleozoice și mezozoice. Dobrogea de Nord reprezintă un orogen intraplacă. Terenurile ce apar astăzi și-au început evoluția în ciclul orogenetic Precambrian (foarte probabil, svecofeno-calian), având amprentele metamorfismului din orogenezele assyntică, caledoniana și hercinica. Ulterior, în Triasic-Jurasicul superior, prin deschiderea unui rift intraplacă, s-au acumulat între 500 și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
spre est culmea Meseșului de Dealul Mare și Culmea Preluca. Întinderea ei este controversată, uneori fiind identificată cu Jugul Intracarpatic. În legătură cu caracterul fizico-geografic al acestei regiuni, există controverse legate fie de apartenența la una sau cealaltă dintre unitățile majore de orogen carpatic (orientală sau occidentală), sau de caracterul identitar propriu. În stadiul actual există teorii principale:
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
Comuna se invecineaza cu: - teritoriul comunei Capu Cîmpului, la vest; - teritoriul comunei Paltinoasa, la nord; - teritoriul comunelor Cornu Luncii si Malini, la est; - teritoriul comunei Slatina, la sud. Comuna Valea Moldovei este amplasată la contactul a două mari unități morfostructurale: orogenul carpatic pe de o parte și Platforma Moldovenească pe de altă parte. În cadrul orogenului carpatic intră o mică porțiune din flișul neogen(Obcina Voroneț) o porțiune ceva mai dezvoltată a Subcarpaților Moldovei, formată din conglomerate și calcare. Altitudinea este cuprinsă
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
nord; - teritoriul comunelor Cornu Luncii si Malini, la est; - teritoriul comunei Slatina, la sud. Comuna Valea Moldovei este amplasată la contactul a două mari unități morfostructurale: orogenul carpatic pe de o parte și Platforma Moldovenească pe de altă parte. În cadrul orogenului carpatic intră o mică porțiune din flișul neogen(Obcina Voroneț) o porțiune ceva mai dezvoltată a Subcarpaților Moldovei, formată din conglomerate și calcare. Altitudinea este cuprinsă între 400 m în lunca râului Moldova și 970 m Dealul Moara Dracului. Părțile
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
pentru apariția piemonturilor, si anume : existența unei bruște denivelări între o zonă muntoasă înaltă și câmpie (condiția tectonica) și un regim hidrologic propice acumulărilor masive (condiția climatică). Condiția tectonica se realizează de obicei în faza când un geosinclinal trece în orogen, adică atunci cand mișcările de înălțare devin dominante pe tot lanțul. Această fază începe cu depunerea așa-numitelor formațiuni de molasa în zona de avantfosa. Atâta timp cât mișcarea subsidența, din această fâșie mărginașa, este puternică, depășind oarecum acumularea, nu apare piemontul, ci
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Prebalcanică. Peste acest fundament eterogen și destul de complex se află o cuvertură sedimentară cu litologie și grosimi variate. Peste partea sedimentară, partea superioară a acestei cuverturi de natură moesică, care corespunde neogenului și cuaternarului, se îngroașă în zona de contact orogen și prezintă o serie de structuri petrolifere dispuse paralel cu, cutele subcarpatice, situate în depozite neogene. (Oncescu,1965) Întâlnim patru zone geologice, o zonă de pietrișuri și nisipuri, ce se extinde de-a lungul râului Olteț si a pârâurilor tributare
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
Bacăului (740 m altitudinea maximă în vârful Capătă), este o structură anticlinală ce face parte din unitatea de orogen situată pe flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații Moldovei. Este considerată cea mai lungă unitate a acestora, având o lungime de aproximativ 35 km. Este situată între Culoarul Șiretului - la est - si ulucul depresionar format pe structura de sinclinoriu al
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
pe flancul nordic al Munților Tatra Mare. Este una dintre cele mai renumite stațiuni de sporturi de iarnă din Carpați și din Europa. Carpații s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în vastul "geosinclinal" dintre Platformă Rusă (în est), "orogenul caledono-hercinic" (în vest) și "scutul african" (în sud). Începând din cretacic, în formarea Carpaților au avut loc mai multe faze de mișcări de înălțare, aparținând orogenezei alpine. Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice), de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților Argeșului par a
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
tectonicii, respectiv stilul tectonic jurasic efectiv, de cute, în zona Prolaz Iabalcea, a condiționat formarea unor suprafețe structurale și creste, ce contrastează uneori cu relieful platourilor cu doline și polii. Zona Carașova este inclusă în categoria de carst carpatic, de orogen, cu climat submediteranean, fiind legată litogenetic mai ales de calcarele mezozoice: relieful se dezvoltă în trepte suspendate, bine drenate de o rețea hidrografică divergentă cu mare densitate și energie. Pe malul stâng al Carașului avem un relief deluros, care prezintă
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
formată din argile, marne, nisipuri, gresii, conglomerate. Structura geologică a depresiunii conține cute diapire, domuri și straturi monoclinare, pe ultimile dintre ele dezvoltându-se cueste. Podișul Dobrogei, cea mai complexă arie geologică și geomorfologică a României, este o unitate de orogen în partea nordică și o unitate de platformă în partea sudică. Succesiunea orogenezelor a contribuit, încă din paleozoic, la definitivarea unităților acestui podiș, astfel: orogeneaza baikaliană este cea care a dus la individualizarea unității formate din sișturi verzi, adică Podișul
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
manifestă în partea de sud-est a satului și în sud vest. Alunecările de pămînt produc mari pagube agriculturii și economiei satului. Procesele endogene pe teritoriul satului șunt determinate în primul rand de alunecările de teren. Petrunea este situată în apropierea Orogenului Carpatic, unitate structurală mobilă, supusă unor mișcări tectonice intense. Aceste mișcări provoacă cutremure de pamant care își au focarul în Munții Carpați, în județul Vrancea din România. Cutremurele șunt datorate tensiunii care apare în procesul de scufundare a mărginii Platformei
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
supusă unor mișcări tectonice intense. Aceste mișcări provoacă cutremure de pamant care își au focarul în Munții Carpați, în județul Vrancea din România. Cutremurele șunt datorate tensiunii care apare în procesul de scufundare a mărginii Platformei Europei de Est sub orogenul Carpatic. Teritoriul Petrunei se află într-o zonă în care sînt posibile seisme puternice, cu o intensitate de pana la 8 grade, conform unei scări de 12 grade. Cutremurele de pamant, alături de alți factori, determină activarea alunecărilor de teren și
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]