53 matches
-
reci ale albiei râului - ar putea fi ușor asemuite cu o insolită crevașă, o „despicătură” tăiată în răstimpuri de eră geologică de agenții de eroziune în scoarța de calcar, granituri și șisturi cristaline ce se va fi format la începuturile orogenezei și pe fundalul căreia curge năvalnic sau susură alene firul limpede ca de cristal al Dâmboviței dinspre izvoare.. Împletită din zbătuceala mirifică și perpetuă a șuvoaielor ce se pornesc cu miliardele de unde dinspre văi și viroage, dispuse pe o parte
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
punctul cunoscut sub numele de "Hance Rapid". Canionul se sfârșește după ce fluviul trece de locul numit "Grand Wash Fault", care se găsește în apropierea Lacului Mead. Mișcarea de înălțare, asociată evenimentelor de generare a munților cauzate de mișcările plăcilor tectonice (orogeneza), a dus la ridicarea acestor pachete de sedimente cu sute de metri (mii de de picioare), creându-se astfel Platoul Colorado. Ridicarea a dus totodată la creșterea volumului de precipitații în zona de scurgere/drenaj a Fluviului Colorado, însă nu
Grand Canyon () [Corola-website/Science/304194_a_305523]
-
sistem muntos de pe Pământ, situat în Asia Centrală între câmpia Indo-Gangetică (la sud) și Podișul Tibet (la nord). formează o barieră naturală, în special climatică, între deșerturile muntoase ale Asiei Centrale și zonele tropicale ale Asiei de Sud.. Sunt munți tineri, formați în orogeneza alpină. Versanții sudici sunt alcătuiți din conglomerate și gresii, iar cei nordici din gnaisuri, granituri, șisturi cristaline și filite. Munții cei mai înalți din lume cu vârful Everest au luat naștere prin ciocnirea plăcii tectonice indiene cu placa asiatică a
Himalaya () [Corola-website/Science/303899_a_305228]
-
pentru America de Nord sunt și marea diversitate a climei și bogăția lumii vegetale. Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din munți înalți (ex. Munții Stâncoși, Munții Coastei, Munții Cascadelor, Munții Alaskăi, Munții Mauna Loa, Munții Mauna Kea, Munții Apalași etc.) formați prin orogeneză alpină, podișuri (Colorado, Preriilor, Nevada etc.) și câmpii (Cp. Mississippi). Principala apă curgătoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este Mississippi, cel mai mare fluviu, cu cei mai mulți afluenți. În S.U.A. sunt fluvii și lacuri uriașe. Rețeaua fluvială se numără printre cele mai întinse
Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/296597_a_297926]
-
sunt o grupa muntoasă aparținând de Munții Dobrogei. Cel mai înalt pisc este Vârful Țuțuiatul, având 467 m. Acești munți reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului cu aspect de inselberg (munte insula). Ei ocupă colțul de nord-vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400 m și se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galați
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
intrusive și extrusive (granițe, diorite, sienite, riolite, bazalte) și roci sedimentare paleozoice și mezozoice. Dobrogea de Nord reprezintă un orogen intraplacă. Terenurile ce apar astăzi și-au început evoluția în ciclul orogenetic Precambrian (foarte probabil, svecofeno-calian), având amprentele metamorfismului din orogenezele assyntică, caledoniana și hercinica. Ulterior, în Triasic-Jurasicul superior, prin deschiderea unui rift intraplacă, s-au acumulat între 500 și 300 m de roci sedimentare foarte variate (siliciclastice, de precipitație chimică, organogene). În faza orogenetica ecocimerică (intraneocomiană) are loc definitivarea aranjamentului
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
granit), vulcanitul (lava) se formează din aceeași magmă care a ajuns la suprafața pământului. Vezi și Hartă geologică <noinclude> Precambrian Poziția României între cratonul Panonic, cel Getic și cel Scitic determină structura sa geologică articulată în jurul lanțului Carpatic, parte din orogeneza alpină. Punctul unde cele trei cratoane se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deasupra câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile, continentale și eoliene, au acoperit podișurile și câmpiile, fiind la rândul lor erodate de topirea postglaciară de acum 12-9000 de ani. Printre aceste sedimente, loess-ul. Rocile cele mai vârstnice, din orogeneza hercinică de vârstă paleozoică, apar în Munții Măcinului.
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
evidență. Se presupune că s-a format acum aproximativ 1 miliard de ani, pentru ca acum 750 milioane de ani să se dividă în 3 părți, între care s-au format oceane. Acestea s-au reunit mai târziu, în cadrul mișcării de orogeneză Pan-Africane, care a durat circa 60 milioane de ani, și au format supercontinentul Pannotia. Cu circa 550 de milioane de ani în urmă, Pannotia s-a rupt din nou în mai multe fragmente mai mici, între care cele mai
Rodinia () [Corola-website/Science/297900_a_299229]
-
o diferență de nivel de 500-900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m și o înclinare de la nord către sud). Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
este un podiș situat în părțile de est și nord-est ale României, continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina. Limite acestei forme geografice sunt: În era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei baikaliene, apare ca uscat Platforma Est-Europeană constituită din șisturi cristaline. Aceasta se prelungea în nordul Podișului Moldovei, coborând în trepte spre Carpații Orientali. În era mezozoică-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudică a Podișului Moldovei suferă un proces lent
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
acestei forme geografice sunt: În era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei baikaliene, apare ca uscat Platforma Est-Europeană constituită din șisturi cristaline. Aceasta se prelungea în nordul Podișului Moldovei, coborând în trepte spre Carpații Orientali. În era mezozoică-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudică a Podișului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică și neozoică s-au produs regresiuni și transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor straturi groase de
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice). Este situată între Europa și Asia, având ca state riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Prin
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
înglobează timpul derulat de la finele mezozoicului pînă în prezent. Ea se leagă intim de evenimentele care au generat cutarea depozitelor sedimentare acumulate în medial marin, exondarea treptată a catenelor și constituirea lanțului carpatic. Intr-un cuvînt, Munții Vrancei sînt creația orogenezei alpine, manifestată însă cu intensități temporale și spațiale diferite, punctate de faze de paroxism sau, dimpotrivă, de imobilitate relativă a scoarței. Data fiind apartenența la Carpații Orientali, caracteristicile dominante ale structurilor geologice și complexelor litologice sedimentare - proprii Munților Vrancei - se
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
În general, cele mai mari înălțimi de pe teritoriul Chinei se găsesc în vest, unde se află unii dintre cei mai înalți munți de pe Pământ. Trei dintre aceștia, munții Tien Shan, Kunlun și Qinling, datează din perioada Paleozoica de ridicare muntoasă (orogeneza), care a început în perioada Carbonifera și s-a terminat în perioada Permiana, când toate porțiunile de pământ ale Terrei s-au unit pentru a forma un singur supercontinent, Pangaea. Munții Himalaya, sunt de origine mai recentă. S-au format
Geografia Chinei () [Corola-website/Science/334589_a_335918]
-
lanțului este de 1100 km. Cele mai înalte vârfuri sunt Elbrus (5.642 m) și Dykh-Tau (5.204 m). Caucazul face parte din grupa munților înalți. se clasifică în: Munții Caucaz sunt munți tineri, fiind formați în ultima fază geologică (orogeneza alpina). Procesele de orogeneza au avut loc în perioada cretacica, iar fază cea mai accentuată de încrețire, cu ridicarea munților actuali, a avut loc în perioada târzie a miocenului pe o durată cuprinsă între 100 și 150 milioane de ani
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
km. Cele mai înalte vârfuri sunt Elbrus (5.642 m) și Dykh-Tau (5.204 m). Caucazul face parte din grupa munților înalți. se clasifică în: Munții Caucaz sunt munți tineri, fiind formați în ultima fază geologică (orogeneza alpina). Procesele de orogeneza au avut loc în perioada cretacica, iar fază cea mai accentuată de încrețire, cu ridicarea munților actuali, a avut loc în perioada târzie a miocenului pe o durată cuprinsă între 100 și 150 milioane de ani. Regiunea Caucaziei este alcătuită
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
Dacidelor și Externe) la est. Zona de contact a celor două structuri este ascunsă sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii și superioare. Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Munții Bucegi sunt alcătuiți din două ramuri principale, în formă de potcoava, care închid între ele bazinul superior al Ialomiței. Cele două
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
a Alpilor este alcătuită din numeroase alte șiruri muntoase, cu piscuri mai puțin ascuțite către est, caracterizându-se prin văi largi și prelungi. Clima este rece. Există vegetație alpină și la peste 2000 de metri altitudine. S-au format în orogeneza alpină. Munții Alpi se împart în Alpii Occidentali și Alpii Orientali. Împărțirea se face pe linia dintre Lacul Constanța și Lacul Como, de-a lungul Rinului. Alpii Occidentali se află în Italia, Franța și Elveția, iar cei Orientali în Austria
Alpi () [Corola-website/Science/299232_a_300561]
-
sugerate ca fiind responsabile pentru formarea sa, încercând să explice de ce topografia Anzilor Cordilieri încorporează această formă de relief plat și relativ jos comparativ cu altitudinea mult mai ridicată a Anzilor. Iată câteva posibile modalități de formare, explicate prin mecanismul orogenezei
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
(în maghiară : Kelemen-havasok) sunt parte integrantă a Carpaților Orientali fiind, precum tot lanțul carpatic, munți tineri, de încrețire, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayană, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani. sunt de origine vulcanică, cel mai înalt vârf al lor fiind, cu 2100 m, Vârful Pietrosul Călimanilor. Munții Călimani aparțin lanțului vulcanic ce căptușește latura internă a Carpaților Orientali, situat în
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
în jur de 2.000 mm pe an, în zonele depresionare. Sezonul taifunurilor ține din iunie până în noiembrie și pot afecta serios culturile și duc la pierderea de vieți omenești. Este în mare parte, accidentat. Munții au luat naștere în orogeneze foarte vechi, fiind intens peneplenizați iar existența rocilor vulcanice în substrat arată o fracturare și compartimentare intensă. În partea nordică se întâlnesc platouri și culmi montane dominate de culmea Fan Și Pan(3.144 m). Apar o serie de depresiuni
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
țestoasele "Testudo hermanni". Insulele de Aur sunt o parte geologică șistoasă din ansamblul Tirenidei, o insulă care până acum 35 de milioane de ani (Miocen) era scăldată de apele oceanului Tetizian ("Tethys ocean" sau "Océan Téthysien") și care, în decursul orogenezei Alpine care a colmatat parțial acest ocean, a fost fărâmițată în mai multe fragmente printre care acest arhipelag, Corsica, Sardinia, dar și Munții Maurilor ("Massif des Maures") și Estérel din Provența. În ultima perioadă glaciară, actualele insule erau doar niște
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
-se în centrul localității și formând un singur pârâu, Vitioara care se varsă în râul Teleajen în localitatea Gura Vitioarei, de unde provine și denumirea acesteia. Subcarpații au luat naștere din tectonizarea sedimentelor din zona terminată în faza a doua a orogenezei valahe. Așa se explică existența zăcămintelor de petrol și gaze naturale. Solurile aflate în aceasta zonă sunt podzolice și brune podzolite. Solul brun-galbui de pădure reprezintă 40%. Bogațiile solului din aceasta zonă constau în petrol scos la suprafață de sonde
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
tectonic, continentul aparține Plăcii Euroasiatice; 60% din suprafața Europei este foarte veche (unitățile de platformă și munții paleozoici). Tipurile genetice majore de relief ale Europei sunt determinate de morfostructurile majore: Sistemele montane caledonice, hercinice și alpine s-au format în orogenezele omonime, apărând astăzi fie sub forma unor lanțuri muntoase, fie sub forma unor masive muntoase și podișuri. Ariile depresionare apar sub forma unor câmpii de acumulare (fluviale, fluvio-lacustre, fluvio-glaciare) sau depresiuni interioare. Unitățile de podiș se suprapun peste substraturi diferite
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]