55 matches
-
reci ale albiei râului - ar putea fi ușor asemuite cu o insolită crevașă, o „despicătură” tăiată în răstimpuri de eră geologică de agenții de eroziune în scoarța de calcar, granituri și șisturi cristaline ce se va fi format la începuturile orogenezei și pe fundalul căreia curge năvalnic sau susură alene firul limpede ca de cristal al Dâmboviței dinspre izvoare.. Împletită din zbătuceala mirifică și perpetuă a șuvoaielor ce se pornesc cu miliardele de unde dinspre văi și viroage, dispuse pe o parte
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
joasă - plaje și cca. 20% țărmuri înalte - faleze, sectorul nordic reprezentând 68%, iar cel sudic 32%. Din punct de vedere geologic zona Dobrogei este unică în țara noastră prin faptul că aici se întâlnesc structurile cele mai vechi (Munții Măcin orogeneza hercinică) și cele mai noi Delta Dunării (aluviuni). Dobrogea este constituită din trei blocuri structurale importante și anume: Dobrogea de Sud, Dobrogea Centrală și Dobrogea de Nord separate prin faliile Capidava-Ovidiu și Peceneaga - Camena. Pe mai mult de 80 % din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
trepte în fața ariei carpatice (Badea et al., 1983). Cele două componente din alcătuirea Platformei Moldovenești, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară, reflectă stadii diferite de evoluție: fundamentul reprezintă etapa mobilă de geosinclinal, în care s-au manifestat intense procese geodinamice (orogeneze, metamorfism, magnetism), finalizate într-un sistem orogenetic, iar cuvertura, o etapă de stabilitate (platformică) în care depozitele acumulate în cicluri marine, succesive n-au suferit deformări tectonice, rămânând cvasiorizontale (Ionesi, 1994). În acest lung interval stratigrafic au existat mai multe
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
cu o oarecare autonomie funcțională, dar care depinde de un oraș mai mare, de care este însă separat spațial; unele orașe - satelit au fost construite cu rol de „dormitor” pentru cei care lucrează într-un oraș mai mare din apropiere. OROGENEZĂ proces sau etapă de formare a reliefului. OSTROV insulă joasă cu formă alungită, formată prin depunerea de aluviuni pe cursul unui fluviu. OZON gaz alcătuit din molecule de oxigen cu trei atomi, ce intră în componența stratosferei; rolul său este
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
metalurgia feroasă. SIERRA lanț muntos sau culme muntoasă, în țările de limbă spaniolă. SILVOSTEPĂ zona de tranziție între pădurea de conifere și tundră, cu întrepătrunderi între cele două formațiuni vegetale. SISTEM MUNTOS ansamblu de lanțuri muntoase, format în timpul unei aceleiași orogeneze; cel mai lung sistem muntos de pe planetă este Cordiliera Americană (peste 18.000 km.) situată în partea de vest a Americii. SPEOLOGIE știința care se ocupă cu studiul complex al peșterilor; în România, bazele biospeologiei (studiul vieții din peșteri) au
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
timp la dimensiunile unei mări (Marea Sarmatică). Umplută cu sedimente, această mare a fost nevoită să se retragă făcând loc uscatului care creștea întruna. Dar odată cu ridicarea deasupra apei, munții au fost nevoiți să îndure efectul eroziunii. Astfel, vorbind despre orogeneza Carpaților, s-ar putea spune că procesul se simplifică la evoluția unei alternanțe între cutare, înălțare și eroziune. Mai târziu, acest proces avea să implice adăugarea în structura munților și a unui lanț vulcanic. Mai trebuie amintit că, demult, Carpații
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
apă (Marea Neagră și Marea Caspică). Se deschide, spre nord, către un areal semideșertic, fără interes practic, unde s-au sedentarizat doar kalmucii. Comunică, spre sud, cu vastele întinderi micro asiatice sau iraniene unde platourile înalte alternează cu masive având o orogeneză complexă. Astfel se explică pulverizarea masei umane în zona caucaziană într-o multitudine de particule cu tot atâtea individualități (indo europene, caucaziene, turcice 59). În schimb, Carpații sunt mai scunzi și contorsionați, înconjurați de arii joase, unele, în trecut, pline
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de cele două catene montane a favorizat concentrarea și perpetuarea până astăzi pe teritoriul libanez a unei mari diversități culturale și etno confesionale: comunități musulmane sunnite, șiite, creștine, druze, armene, azere, grecești, evreiești. În Africa, aria munților Atlas, formată în orogeneza alpină odată cu Cordiliera Betică de vis-à-vis de Gibraltar, este net diferită de restul Saharei. Se desfășoară pe o lungime de peste 2000 km. și este alcătuită dintr-un relief viguros, ce fragmentează Maghrebul în mai multe subunități, lanțurile montane fiind dispuse
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
reliefului este de cca.660 m, în timp ce altitudinea maximă se apropie de 3500m. Aproximativ 3/5 din suprafața peninsulei este ocupată de Meseta Iberică (Podișul Castiliei), care este un teritoriu muntos mai vechi, clădit în cea mai mare parte în timpul orogenezei hercinice. O dorsală muntoasă numită Cordiliera Central separă două sectoare în cadrul Mesetei: Castilia Veche (mai înaltă, drenată de Duero) și Castilia Nouă (mai joasă, drenată de Tajo, Guadiana și Jucar). Între munții tineri, cutați în timpul orogenezei alpine, se înscriu: Munții
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai mare parte în timpul orogenezei hercinice. O dorsală muntoasă numită Cordiliera Central separă două sectoare în cadrul Mesetei: Castilia Veche (mai înaltă, drenată de Duero) și Castilia Nouă (mai joasă, drenată de Tajo, Guadiana și Jucar). Între munții tineri, cutați în timpul orogenezei alpine, se înscriu: Munții Cantabrici (partea estică), Munții Pirinei, Munții Iberici, Munții Andaluziei, Cordiliera Catalonă. Munții Pirinei se desfășoară pe o lungime de circa 430km de la Marea Mediterană la Golful Biscaya, având o lățime cuprinsă între 60-140km. Reprezintă cel mai puternic
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
ca niște pușculițe, iar pe de cealaltă parte cu așa-numitele „probleme publice”. Vedem zilnic o lume alcătuită doar din detalii agresive, nu din esență, În realitate esența-i hăt, departe, la mama dracului, ori pe Himalaya, munți formați prin orogeneză alpină, n-o mai zărește nimeni pe Înălțimile alea Înzăpezite, explicația invizibilității ei de la un timp chiar și pentru Creator fiind aceea că Dumnezeu nu-i alpinist, ci mai degrabă parașutist, nu simte neapărat nevoia să urce fiindcă nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
adaptare (păsări, mamifere) și cu posibilități mai mari de răspândire. Începând din aceleași ere geologice vechi, tectonica scoarței terestre s-a manifestat și ea destul de variabil, creând în timp scoarța terestră. Pentru geosistemul de azi, au avut o importanță deosebită orogenezele din Neozoic, manifestate prin fenomene importante de cutare, înălțare, prăbușire și vulcanism, care au creat sistemele montane cele mai însemnate ale continentelor (lanțul alpino-carpato-himalayan, cordiliera andină ș.a.). La fel de importante au fost și modificările climatice care au permis instalarea unor mari
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de săracă, nu de mizeră, km 472+9 Țibeni, punga albastră de plastic s-a rătăcit pe mînă, 95 de ani, m-am întors cu pomana, recules, recîștigă mersul de sat, linia munților obcini, trăsuri de culme orizontală efectul creionului orogeneză, cum să taie pe înțeles fruntea Carpaților nord-est în amarul de stepă, de n-ar fi făcătură cu vis! alte trei fete pe ușa mare a gării Milișăuți, tot pe vîrsta suratelor de la Dornești, ea pe motoretă, traversează peronul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
FIZICO-GEOGRAFICE II 1. GEOLOGIE, MORFOLOGIE, MORFOMETRIE, MODELAREA RELIEFULUI II.1.1 ASPECTE GEOLOGICE Ca și celelalte unități ale Subcarpaților de Curbură relieful localității s-a definitivat și a căpătat conturul de astăzi în Neozoic, în urma ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine, deci este o unitate de orogen. Așa cum ne menționează Harta Geologică a României, Sc. 1: 1000000 în această zonă se pot identifica: Oligocenul, (Pg3), Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
diapire, domuri și straturi monoclinare, pe ultimile dintre ele dezvoltându-se cueste. Podișul Dobrogei, cea mai complexă arie geologică și geomorfologică a României, este o unitate de orogen în partea nordică și o unitate de platformă în partea sudică. Succesiunea orogenezelor a contribuit, încă din paleozoic, la definitivarea unităților acestui podiș, astfel: orogeneaza baikaliană este cea care a dus la individualizarea unității formate din sișturi verzi, adică Podișul Casimcei, în timp ce orogeneza hercinică a ridicat Munții Măcinului, cunoscuți pentru diversitatea formelor apărute
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
nordică și o unitate de platformă în partea sudică. Succesiunea orogenezelor a contribuit, încă din paleozoic, la definitivarea unităților acestui podiș, astfel: orogeneaza baikaliană este cea care a dus la individualizarea unității formate din sișturi verzi, adică Podișul Casimcei, în timp ce orogeneza hercinică a ridicat Munții Măcinului, cunoscuți pentru diversitatea formelor apărute pe granituri. Această unitate morfologică cuprinsă între Valea Dunării, Marea Neagră și granița cu Bulgaria este alcătuită din următoarele zone de relief: Câmpiile României înconjoară în semicerc teritoriul țării, localizate în
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
și subsol. Aceste unități morfologice constituie cele mai recente formații geologice pe care s-a dezvoltat cel mai tânăr relief. Poziția României între cratonul Panonic, cel Getic și cel Scitic determină structura sa geologică articulată în jurul lanțului Carpatic, parte din orogeneza alpină. Punctul unde cele trei cratoane se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deaspura câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile, continentale și eoliene, au acoperit podișurile și câmpiile, fiind la rândul lor erodate de topirea postglaciară de acum 12-9000 de ani. Printre aceste sedimente, loess-ul. Rocele cele mai vârstnice, din orogeneza hercinică de vârstă paleozoică, apar în Munții Măcinului. Prin poziția geografică, România, se încadrează în zona de climă temperată fiind situată într-un sector de trecere de la caracteristicile climatice oceanice la cele continentale, iar pe de altă parte, de prelungire
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
-se în centrul localității și formând un singur pârâu, Vitioara care se varsă în râul Teleajen în localitatea Gura Vitioarei, de unde provine și denumirea acesteia. Subcarpații au luat naștere din tectonizarea sedimentelor din zona terminată în faza a doua a orogenezei valahe. Așa se explică existența zăcămintelor de petrol și gaze naturale. Solurile aflate în aceasta zonă sunt podzolice și brune podzolite. Solul brun-galbui de pădure reprezintă 40%. Bogațiile solului din aceasta zonă constau în petrol scos la suprafață de sonde
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
a Alpilor este alcătuită din numeroase alte șiruri muntoase, cu piscuri mai puțin ascuțite către est, caracterizându-se prin văi largi și prelungi. Clima este rece. Există vegetație alpină și la peste 2000 de metri altitudine. S-au format în orogeneza alpină. Munții Alpi se împart în Alpii Occidentali și Alpii Orientali. Împărțirea se face pe linia dintre Lacul Constanța și Lacul Como, de-a lungul Rinului. Alpii Occidentali se află în Italia, Franța și Elveția, iar cei Orientali în Austria
Alpi () [Corola-website/Science/299232_a_300561]
-
evidență. Se presupune că s-a format acum aproximativ 1 miliard de ani, pentru ca acum 750 milioane de ani să se dividă în 3 părți, între care s-au format oceane. Acestea s-au reunit mai târziu, în cadrul mișcării de orogeneză Pan-Africane, care a durat circa 60 milioane de ani, și au format supercontinentul Pannotia. Cu circa 550 de milioane de ani în urmă, Pannotia s-a rupt din nou în mai multe fragmente mai mici, între care cele mai
Rodinia () [Corola-website/Science/297900_a_299229]
-
o diferență de nivel de 500-900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m și o înclinare de la nord către sud). Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
lanțului este de 1100 km. Cele mai înalte vârfuri sunt Elbrus (5.642 m) și Dykh-Tau (5.204 m). Caucazul face parte din grupa munților înalți. se clasifică în: Munții Caucaz sunt munți tineri, fiind formați în ultima fază geologică (orogeneza alpina). Procesele de orogeneza au avut loc în perioada cretacica, iar fază cea mai accentuată de încrețire, cu ridicarea munților actuali, a avut loc în perioada târzie a miocenului pe o durată cuprinsă între 100 și 150 milioane de ani
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
km. Cele mai înalte vârfuri sunt Elbrus (5.642 m) și Dykh-Tau (5.204 m). Caucazul face parte din grupa munților înalți. se clasifică în: Munții Caucaz sunt munți tineri, fiind formați în ultima fază geologică (orogeneza alpina). Procesele de orogeneza au avut loc în perioada cretacica, iar fază cea mai accentuată de încrețire, cu ridicarea munților actuali, a avut loc în perioada târzie a miocenului pe o durată cuprinsă între 100 și 150 milioane de ani. Regiunea Caucaziei este alcătuită
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
(în maghiară : Kelemen-havasok) sunt parte integrantă a Carpaților Orientali fiind, precum tot lanțul carpatic, munți tineri, de încrețire, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayană, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani. sunt de origine vulcanică, cel mai înalt vârf al lor fiind, cu 2100 m, Vârful Pietrosul Călimanilor. Munții Călimani aparțin lanțului vulcanic ce căptușește latura internă a Carpaților Orientali, situat în
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]