171 matches
-
Atitudini > NAȚIONALA Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Voi toată viața doar lozinci ați spus și ați trăit după lozinci întruna, de-aceea azi vă urlu și eu una: „Sculați voi oropsiți ai soartei, sus!“ De ce lăsați să stea pe tron minciuna ce numai disperare v-a adus? E timpul să înceapă-al ei apus, să o distrugem pentru totdeauna. Dacă trăiți pe sponci, nefericiți e vina celor ce prin impostură vă
NAŢIONALA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1464670149.html [Corola-blog/BlogPost/369217_a_370546]
-
plâng amarul, văduve, orfani, De cei ce nu mai au în ochi scânteia, Căci au pierdut-o prin troieni de ani. Îmi pasă de bolnavii din spitale, Bătrâni uitați în case de chirpici, De cei căzuți și părăsiți pe cale, De oropsiți, că-s mari sau că sunt mici. Calc apăsat, afară e-ntuneric, Aud cum țipă neaua sub pocioare În universul meu rotund, empiric, Cânt o cântare pentru lumea mare. Ea ne vorbește despre mântuire, Despre iertare, dragoste și har, Isus
PRIVIND ÎN LARGUL ZĂRII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1484688711.html [Corola-blog/BlogPost/374214_a_375543]
-
toiag în mână, intra în sat, în Ierusalimul lui imaginar, urmat de o droaie de copii care se amuzau de figura lui. <Veniți la mine, striga el, veniți să vă dau pacea și liniștea, veniți să vă dau să mâncați, oropsiților, Dumnezeu mi-a dat darul proorocirii, va veni peste noi o mare nenorocire, Rușii ne vor fi luate pământurile, se vor face colhozuri și ne vor da să mâncăm la gamelă...Stupul va rămâne fără regină și se va bezmetici
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
trompetă și orchestră de coarde, op.35 și Simfonia a X-a în mi minor, op.93. Se pare că lumea muzicală începe să-l înțeleagă și să-l aprecieze tot mai mult pe acest om, un talent extraordinar, un oropsit condamnat să trăiască și să creeze în spațiul unor vremuri mediocre. Concertul orchestrei simfonice va debuta cu un preludiu unic în istoria muzicii: cel compus de George Enescu în deschiderea Suitei pentru orchestră nr.1, în do major op.9
FILARMONICA BANATUL Avancronica de concert by http://uzp.org.ro/filarmonica-banatul-avancronica-de-concert-3/ [Corola-blog/BlogPost/94361_a_95653]
-
pe toată perioada construcției. Nu sunt animist, dar simt că mamutul acesta de clădire are o energie negativă. La început îmi dă impresia că ne putem împăca bine împreună. Apoi se schimbă sentimentul. Lemnul frumos sculptat miroase a sângele românilor oropsiților care au dus în spate construirea acestui colos, iar de-o data parcă se aude o clanță de la o ușă gigantică din spatele meu. Sunetul revine. Această clădire nu este prietenoasă. O vezi că suferă. Ca și funcționarii care lucrează în ea
Scriu duminică, la 3 dimineața, de pe scaunul grefierei de la tribuna Parlamentului by https://republica.ro/scriu-duminica-la-3-dimineata-de-pe-scaunul-grefierei-de-la-tribuna-parlamentului [Corola-blog/BlogPost/337710_a_339039]
-
doar pe bani Iar moartea nu mai ține de boli cont... și de ani? De ce , Doamne te-ntreb, ne e amară soarta Și către cerul tău ne e zidită poarta? De ce doar cei bogati au parte doar de bine Iar oropsiți sorții se zbat între suspine? De ce în casa ta sclipește bogăția Iar cei care-o slujesc și-au pierdut omenia, De ce îl lași pe diavol în toate câte sunt Să-ți învrăjbească fiii să uite-al tău cuvânt? Coboară, Doamne
RUGĂCIUNE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1447750037.html [Corola-blog/BlogPost/374920_a_376249]
-
port de la Dunăre, în care am încărcat saci de porumb cu cîrca vreo trei luni, pînă cînd m-a întrebat un nostrom dacă nu vreau să mă îmbarc, pentru că mă observase, tăceam și munceam și nici măcar nu mă socoteam un oropsit al soartei, ci un bărbat fericit pentru că îmi cîștigam singur pîinea și tata avusese dreptate. Cinci ani am colindat mările, pînă cînd am ajuns pe un țărm însorit, unde am cunoscut o fată cu o cabrioletă rămasă în pană, pe
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_55_56_ioan_lila_1341239681.html [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
ieftină și dulceagă, departe de realitate. Pe măsură ce interesul pentru țăran creștea, s’a ajuns să nu se mai poată vorbi despre el decât în termeni hiperbolici. Iar când sufragiul universal a oferit un buletin de vot țăranului analfabet și nemâncat, oropsitul de ieri s’a pomenit deodată tiran prin procură. Pentru că toate mișcările în favoarea țărănimii au fost infectate de retorism, au rămas simple intenții fără rezultate practice. După o sută de ani de emancipare, devenit proprietar asupra aproape totalității pământului cultivabil
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
de muncă bine retribuite. Poporul tău Doamne dorește să muncească spre a-și câștiga cinstit pâinea cea de toate zilele. Comuniștii ascunși sub sigla PSD ne mint cât pot, spre ași însuși bogățiile spre prosperitatea noului comunism capitalist. „Sculați voi oropsiți ai soartei” imnul inaugurat la Londra în 1848, eventual adaptat corespunzător, redevine actual ca să scăpăm de noii comuniști care vor îmbogățirea prin înșelătorie și minciună. Pădurile care generează oxigenul chiar și pentru membrii PSD care le taie ne sunt necesare
LUMINĂ DIN LUMINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1417945081.html [Corola-blog/BlogPost/376756_a_378085]
-
putere, hotărând destinele celor mulți? Nu cumva Diavolul este cel care are grijăde slugile sale, răsplătindu-i imediat și înzecit pentru toate faptele rele săvârșite asupra celor slabi și mulți? Apoi, ușor este să observăm cum cealaltă categorie de oameni, oropsiții de soartă, se zbat mereu în sărăcie, mizerie, frică și boli, considerând de cele mai multe ori că viața lor este adevăratul iad pe Pământ. Aceștia să fie oare, cei iubiți de Dumnezeu, cei ce vor primi o viață frumoasă și fără de
SLUGILE RĂULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Slugile_raului_paul_gheorghiu_1392697857.html [Corola-blog/BlogPost/364053_a_365382]
-
Și-uite-așa, cu grijă mare Va studia pe fiecare; De la deasă rădăcină, Până-n vârful de tulpină. Morcovi strâmbi nu se acceptă, Să-i reteze nu pregetă, Ceapa de e ofilită O mănâncă-ntr-o clipită, Pătrunjelul necrestat Îl înlătură de-ndat`, Păstârnacu-i oropsit, Niciodat` nu l-a-ndrăgit, Usturoiu-ngălbenit, De-ndată e izgonit; Însă din zori se zvonește C-au fugit toți mișelește, Lăsând în marea gradină, Buruieni și o albină. Referință Bibliografică: Inspecția / Teodora Noje : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1218, Anul IV
INSPECŢIA de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Teodora_noje_1399034383.html [Corola-blog/BlogPost/360238_a_361567]
-
Cu toate aceste greutăți, el a continuat lupta pentru idealul său de a vedea popoarele Americii Latine ieșite din starea de sărăcie și foamete, de care erau responsabili - după părerea lui - imperialiștii americani. El dorea respect nu dispret, pentru cei oropsiți: Va trebui deci să ne dezbărăm de vechile noastre concepții, să conștientizăm acest lucru, și să ne apropriem din ce în ce mai mult de popor. Oamenii nu vor mai trebui să audă din partea noastră cuvinte de genul: Iată, prin prezența noastră aici ne
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1497525870.html [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
un adevărat imn de admirație: ,, Flori albe de păr, / Flori roze de măr, /flori galbene de ghiocei, / Flori liliachii, flori roșii, / Flori arămii, / Flori ale sufletului, flori, / Înfloresc în grădina din noi”( Florile sufletului). Elena Trifan mărturisește simpatia față de cei oropsiți și repulsia față de societatea nedreaptă:,, Nu mai e loc pe pământ, / Nici sub soare, nici sub vânt, / Ochii-s de smoală, sufletul numai rană... / Oamenii - fiare / Zămislesc puroaie”( Durerea lumii ). Așa se face că în volum este prezentă și satira
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1434922399.html [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
face să credem că, de fapt, fariseii și căpeteniile sunt cei care s-au cutremurat! Iar nu din cauza pildelor, vindecărilor sau tămăduirilor lui Iisus Hristos, ci din aceea a entuziasmului popular cu care a fost întâmpinat. Sufragiul mulțimii, al necăjiților, oropsiților, leproșilor, ologilor, săracilor, dezmoșteniților sorții, al celor străfulgerați de adevărul credinței - asta a cutremurat Ierusalimul în după-amiaza acelui neuitat aprilie!... De reținut și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul! Măsura
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
Cartea Sfântă Despre bogați și despre o cămilă, O pildă care-atât de clar cuvântă, Că înspre cer bogatul nu se-avântă Are de toate-aici, dar n-are milă. Legat prea strâns de avuții, gândește, Că dând fărâme celor oropsiți, Tatăl Preasfânt ofranda îi primește, E-un gest fățarnic, cât de mult greșește, Crezând că prin aceasta-s izbăviți! Era odat-un Lazăr, om nevolnic, Sărman, bolnav, dar cu credință mare, În crezul lui era mereu statornic, Dar cel avut era
DOAR LÂNGĂ TINE, DOAMNE SUNT ÎNTREG de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1464253344.html [Corola-blog/BlogPost/378968_a_380297]
-
locuia într-o casă boierească cu uși și camere înalte având o terasă plină de mușcate pe pervaze de îți era mai mare dragul să stai vara și de unde se vedea vârful unui munte ce veghea ca un martor al oropsiților, fărădelegilor și nedreptăților. Casa a fost naționalizată și dărămată pentru ca să construiască o clădire rece de betoane să le fie cald minerilor ce lucrau pentru prăbușirea adică propășirea unei lumi sumbre în minele dintr-o localitate limitrofă. Fiind bun prieten cu
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_ii.html [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
ne tratează cu... sictir; Ne toarnă-n hrană chimicale, S-ajungem vii la... cimitir. De ce să ne mai fie teamă? Oricum suntem mai mulți ca ei! Iar Dumnezeu cel sfânt nu-i cheamă, N-are nevoie de atei! Sculați voi oropsiți de veacuri! V-ajunge cât ați tot răbdat! Ca mâine-om locui prin parcuri, Iar ei? În chefuri, la palat! Să mai votăm? E-o nebunie! Nu mai schimbăm, în veci, nimic! La noi e votul parodie Ori chiar mai
SCULAŢI, VOI ADORMIŢI DE VEACURI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sculati_voi_adormiti_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/354346_a_355675]
-
de pește Prut Blând că un surâs durut, Neamul meu de pește ape Mi l-am tras de ochi - aproape. Neamul meu de pește cer Îmi întinde lăicer, Îmi întinde punte lină Pe spinare de Lumină; Pe spinări de curcubeu Oropsitul, neamul meu. Neamul - că desprins din râma, Neamul consâgean cu mama. Limba-mamă ce ne doare Aură nemuritoare, Blândă l-a înfășurat Pe acest firav bărbat; Aură de nemurire, Pe al Poeziei Mire. Mierea ei trecută-n vers E pecetea de
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_o_stea_cazand_se_nalta_poeme_omagiale_pentru_grigore_vi_cezarina_adamescu_1326348884.html [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
așteaptă-n mormânt, să te stoarcă pe veci de putere... Sperai să mori și să trăiești, cu averi să cumperi și destine, să ștergi ispite pământești, din ghearele înfipte-n tine. Mă întreb, cum îndrăzneai să-i judeci tu pe oropsiți când trebuia, nici nu-i vedeai pe cei de-o soartă pedepsiți. De fapt, ești tu cel pedepsit, o pată neagră pe pământ, desculț pe-o lamă de cuțit, în iadu-ți devenit veșmânt... Autor, Mihail Janto Poezie dedicată tuturor mincinoșilor
DESCULȚ PE-O LAMĂ DE CUȚIT… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1466759179.html [Corola-blog/BlogPost/373683_a_375012]
-
După câteva nopți dormite prin câte-o scorbură, se trezi într-o dimineață înconjurat de o ceată de voinici. Aceștia, din povestea bâjbâită de Băilă, speriat de moarte de câte auzise despre tâlharii din pădurea Cotoșmanu, înțeleseră că era un oropsit al sorții și-l luară cu ei. Erau oamenii lui Dragu. Intuind calitățile tânărului, acesta îl ține mai mult pe lângă el, inițiindu-l în tainele armelor. Cu timpul, Băilă, confirmă a fi un băiat de ispravă, dovedind curaj, vitejie și
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
toptanul ca să le faceți „ghetouri” și aranjați învârteli de sute de milioane cu „banii de la Uniunea Europeană” și de la contribuabilul român, le puteți folosi în folosul societății (construind aziluri, creșe, cămine), și numai o parte, domnilor, s-o cheltuiți cu acești oropsiți ai soartei (rămași singuri din momentul când stăpânii lor au plecat la blocuri). - Ia dați sfoară-n țară și oferiți pentru fiecare câine (luat în îngrijire) o sumă de 600 -700 lei oamenilor (cu suflet) de la țară, care au nevoie
DIN PRIETENIE, PISICA PROPUNE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/Din_prietenie_pisica_propune_marin_voican_ghioroiu_1340779663.html [Corola-blog/BlogPost/355096_a_356425]
-
nu-i prea aveau la inimă. Erau foarte răi, veneticii nu le mai dădeau voie să taie niciun lemn din pădurile care le aparținuseră, ba-i amendau când îi prindeau că luau câteva lemne uscate căzute pe jos, așa de oropsiți ajunseseră. Într-o zi, când s-au făcut măsurătorile pământului de cei de la sfatul popular, am întrebat într-o doară pe unul dintre ei: „De ce sunt porniți cei de la ocolul silvic împotriva mea?” Eram foarte supărat că-mi luaseră și
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
din poartă. Casa în schimb le surâdea șmecherește. -A avut întârziere autobuzul! Țâșni răspunsul Lizei. -Ce mai faci , Dio? -Săru`mâna , Mărioara! Vino să te pup! Ce-ți pasă : Te perpelești la umbră și nu te doare deloc de niște oropsiți ...canicularzi! -Și ce mai oropsiți ! Mestecă fata cuvintele , când Dio o îmbrățișă , atingându-i cu buzele fierbinți un colț al gurii. Un fulger răcoros trecu pe sub umbra nucului din ogradă. Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (10) / Costel Zăgan
DEŞERTUL DE CATIFEA (10) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_10_costel_zagan_1364467566.html [Corola-blog/BlogPost/345462_a_346791]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Poem de Ion I.Părăianu DE BOBOTEAZĂ Dumnezeu creează Viață după viață Și prin Duhul Sfânt Care se pogoară Peste pământeni, Mereu ocrotește Pe toți oropsiții De cumplitul ger, Gerul Bobotezii Slobozit din Cer. Numai că acum Pentru boschetari Și cei din canale ... Și mulți alți, destui ... Care stau ciorchine Pe scut de statui, Nu cu fulgi de nea Și nici stropi de ploaie, Ca să-i
DE BOBOTEAZĂ, POEM DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_boboteaza_poem_de_ion_ip_al_florin_tene_1388902928.html [Corola-blog/BlogPost/347510_a_348839]
-
lui Proclamație de la Padeș din urmă cu aproape 200 de ani, Tudor Vadimirescu nu afirma clar și răspicat că „Patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor”? Prin urmare, el făcea o netă distincție între jefuitori (jecmănitori, jăpcași, prădași) și oropsiți, primii izbutind în chip jalnic-odios să se reprezinte doar pe ei înșiși și gașca lor de ciocoi, pe când ceilalți, cu adevărat talpa țării, formează poporul și înseamnă patria. În pofida aparențelor de prosperitate și civilizație, situația României zilelor noastre a rămas
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1470813073.html [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]