2,206 matches
-
mă impresionează prin educație, cultură, bun simț, tact... Nu vei auzi ieșind din gura lor, nesprijinită de bărbi dogmatice, vreo batjocură, vreo luare peste picior, vreo trufie neroadă. Dacă le-ai spune că tu, nu pe ritualuri pui accentul, ca ortodox și ca fiu al naturii, și că te poți închina, la nevoie, și unui plop tremurător, în care palpită tot Cosmosul, nu s-ar încrunta, te-ar privi cu prietenie. Spun aceasta, gândindu-mă la titlul dat în batjocură, în
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
Cappadocieni, pe Sfîntului Ierarh Vasile și cu atât mai puțin pe Tudor Arghezi. este doar un tiltu formulat în spiritul acestui blog. @ criști Era o propoziție cu semnificație religioasă, nu ? Trebuia să o comentez, este dreptul meu tradițional de laic ortodox român. Ideologia mea este total opusă ideologiei domnului Dragoș Bucurenci. Numai bine, aaa..păi dacă e total opusă e ok atunci bine că ne-ai luminat!! Bideologig serios, chiar ești marxist? nu știu multe despre tine...sincer am intrat aici
Bine c-a-nviat! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82860_a_84185]
-
vă poate aduce iluminarea. citisem odată interpretarea viselor lui Freud ,în secunda doi mi-am spus omul ăsta a avut succes pentru că folosea un limbaj simplu.... Nu înțeleg ce rost au pedanteriile tale?Așa cum ai spus-o și tu -”laic ortodox român”,despre asta e vorba.. oamenii merg la biserică nu pentru salvarea sufletului nici pe departe ci doar pentru că astfel se înscriu într-o continuitate,ființa lor se raportează la ceva ce a fost acolo dinainte și astfel prin acceasta
Bine c-a-nviat! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82860_a_84185]
-
lui. Ce fac ei “rău”? Mă rog, eu nu sunt ortodox, sunt catolic și sunt foarte mulțumit de direcția noului Papă, Biserica este în primul rând trupul lui Cristos și mireasă lui Fidelă în ale învățăturii. Nici tu, nici ceilalți ortodocși prezenți nu pareți a avea cu adevarat habar de spiritualitatea di de mistica catolică, sunteți, îmi pare rău să o spun, cam inculți la capitolul asta și lecturile voastre balcanic-limitate. Că ABSOLVENT de filozofie, nu doar candidat la licență, pot
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
pe 22. tot cu lumanari, ora fixă și fără oficialități. se lucrează acum la un clip tv. ne ajută și tvr-ul. criști, am citit. de acord în mare cu supărările tale. nu și cu cea cu statul în genunchi la ortodocși. pana la urma, e o religie a smereniei. mi se pare firesc că creatură să stea în genunchi în fața creatorului. preoții șunt doar intermediari. nu te prosternezi în fața lor, ci în fața celui pe care ei îl slujesc (și nu, nu
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
dintre cei care își mai aduc aminte de nenumăratele îndemnuri la unificare pe care defunctul Papă Ioan Paul al II-lea le-a adresat bisericilor ortodoxe. Unul dintre punctele de dispută era dată sărbătoririi Paștilor: în ciuda unui elementar argument numeric, ortodocșii (în număr de 250 de milioane) refuză și acum să sarabatoreasca Pastile odată cu catolicii și celalte culte creștine (1,75 miliarde). Dacă ar fi avut inteligență să accepte la vremea potrivită mâna întinsă de Vatican, Biserica Ortodoxă nu s-ar
1 mai 2005: No volare Resurrection! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83073_a_84398]
-
după înhăitarea bisericii cu forțele politice reacționare din societate, e de presupus că ecumenismul a devenit pentru înaltele fețe bisericești din România sinonimul blasfemiei. Intoleranța tot mai accentuată, agresivitatea dusă până la represalii fizice (așa cum se întâmplă cotidian între greco-catolici și ortodocși) constituie cea mai proastă recomandare pe care-o poate avea o instituție ce pune vanitatea deasupra onoarei și lăcomia înaintea omeniei. Acestor realități, însă, nimeni nu le acordă în România vreun interes. La sondajele de opinie, cetățeanul bifează automat rubrica
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
pentru "turmele" lor. Dar mi se pare cu totul anormal ca ele să funcționeze în cadrul universităților. Ne îndreptăm cu pași repezi spre un stat religios, așa încât cred că secularizarea universităților a devenit o urgență. Liber-cugetătorul Ion Iliescu ne datorează nouă, ortodocșilor, acest cadou. Nu de alta, dar dacă vom fi obligați să credem, s-ar putea ca efectul să fie contrar. Am înțeles iritarea celor care atunci când s-au declarat "fără religie" au stârnit, după caz, uimirea, dezaprobarea, indignarea, furia recenzorilor
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
scrie în Planeta sătească: Aici este un buric al pămîntului. Goga și Cioran l-au părăsit cît se poate de repede, cu sentimentul că decad definitiv din paradis. Au recuperat, în contingent, îndestulător - Andrei baron de Șaguna, mitropolitul macedo-român al ortodocșilor transilvăneni, fiul unor vlahi din Moscopole, în Albania, care făceau comerț cu rășină pe coasta iliră, își odihnește duhul într-o colivie păzită de doi lei adormiți, în cimitirul din Rășinari. O rășină subterană, ca fluxul informațional al menirii, i-
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
mental în cercuri concentrice lărgite tot mai mult și lor anume le transferăm o bună parte din virtuțile sau, mai des, din servituțile trăite. Folosim mereu pluralul: noi și ai noștri. Eventual invocăm un singular de maximă globalitate: europeanul, românul, ortodoxul. Sărim direct, mai pe față, mai pe ascuns, în generalități și generalizări, trecând chiar peste aspectele particulare, în care individul aparține unor entități cât de cât delimitate. Invocăm continente, națiuni, credințe, ansamblul unui război, totalitatea unei orânduiri, o ideologie ca
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
se întîmplă, așa cum îi amintește lui don Matteo un cunoscut, solicitat să-i confirme dacă un franciscan le transmite, palestinienilor informații: "Ce înseamnă informații? Știi prea bine că ne informăm cît e ziua de lungă. Eu, sumit, îl informez pe ortodox, ce-l informează pe armean, care-l informează pe evreu, ce-l informează pe șiit, care-l informează pe druz, ce-l informează pe melchit, care-l informează pe abisinian ce-l informează pe catolic, care, din nou, mă informează
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
Vatican, cu ocazia vizitei Patriarhului Teoctist, pe un oarecare Mihai Rădulescu. Cunoștințele precare în materie eclesiastică ale corespondentului (care nu știa, luîndu-i un interviu Patriarhului, care este formula cuvenită de adresare), tonul de trîmbiță, de parcă se anunța începutul războiului dintre ortodocși și catolici, și nu sfîrșitul lui, felul în care "lua fața" interlocutorilor (printre ei, înalți ierarhi ai B.O.R.), acestea și altele au creat o impresie absolut dezagreabilă. Ce criterii or fi funcționînd în alegerea corespondenților? În ce-i
Curat murdar! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14684_a_16009]
-
canon ortodox. îți venea să scuipi în sân din zece în zece secunde, incapabil să înțelegi ce s-a întâmplat cu lumea: va să zică, adulatorul Anticristului Ceaușescu, al dărâmătorului de biserici, al Iudei bolșevice dezertase, cu arme și bagaje, în tagma ortodocșilor ardenți! Desigur, în trecere, și-a mai dat el arama pe față, trântindu-i lui Mădălin Voicu un "mă" și "ta" legate de cratimă, cât să înțelegem că pentru cuvioșia sa ecumenică tot aia e că se află în parlament
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
aprilie, buletinul Meteo pe TVR1 ne-a prezentat vremea, între altele, la Vatican. Ni s-au urat Sărbători Fericite, pe fondul unei mari mulțimi de catolici ascultîndu-l pe Papă. Ca și cum catolicii ar mai fi sărbătorit o dată Paștile, de dragul nostru, al ortodocșilor. La Știrile de dinainte, Dana Războiu și-a încheiat programul cu vorbele: Și acum, dragi telespectatori, trebuie să mergeți să luați lumină. Aceia care nu se pot deplasa, să urmărească pe TVR1 transmiterea slujbei de la Patriarhie". Dacă ar fi fost
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
am fi așteptat ca Parchetul să reacționeze cu o săptămînă mai tîrziu. Nici gînd. Parchetul nu doarme în asemenea împrejurări. Dar, ca observație mai largă, radicalii din UDMR au ales cum nu se poate mai prost sîmbăta dinaintea Învierii la ortodocși pentru a-și exprima doleanțele de autonomie. Din păcate, pastorul Tökes și ceilalți membri fondatori ai Consiliului Național al Maghiarilor, au ignorat că formulează aceste pretenții de autonomie atunci cînd compatrioții lor ortodocși se pregăteau de sărbătoarea Învierii. Dar oare
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
pe sub tipsia pictată ca să pună în evidență dîrele de ulei. Preț de minute bune, milioane de telespectatori au asistat la prezentarea "binecuvîntării", cum a numit-o părintele paroh, neuitînd s-o lege de Paștile ce se pregăteau să vină pentru ortodocși. Acest fel de a vedea lucrurile dovedește de ce biserica ( cea ortodoxă, majoritară, în primul rînd) este în pericol să-și rateze misiunea educativă, simțită ca atît de necesară după 1989. Ce altă instituție era mai în măsură să așeze în locul
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
Pe urmă am avut o întâmplare absolut fenomenală care mi-a schimbat într-un fel foarte mult modul de-a înțelege: în spatele casei noastre era casa preotului, era un preot cu totul și cu totul neobișnuit, făcea slujba și la ortodocși, și la catolici, îl acceptau ambele culte pentru că era un om de mare clasă; au venit rușii aceia și, în aceleași împrejurări, l-au pus în spatele șurii să-l împuște, și el, săracu', stătea cu pletele, cu barba-n vânt
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
B., care constată "cu resemnare" că ei au "ales calea comodității și a minorului (cînd nu, a derizoriului)" și asta, fiindcă "scriu despre fleacuri". Cine are urechi de auzit... Dl B. face și mărturisiri cu caracter mai personal: "Părerile fundamentaliștilor ortodocși nu mă mai interesează de mult". Trebuie să remarcăm că dl B. are tendința de a-și privi trecutul cu oarecare complezență. Din cîte Cronicarul își amintește, dl B. împărtășea încă părerile cu pricina foarte de curînd, de pe vremea nu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
se arăta, se Țineau deseori întruniri. Voind să o vadă împăratul, și știind că acolo se întrunesc toți cei care îi sunt odioși, se spune că l-a lovit cu mâna pe prefect pentru că nu au fost izgoniți de acolo ortodocșii. Și cum prefectul, suportând jignirea, se străduia împotriva voinței lui să Țină seama de indignarea împăratului (căci nu voia să ducă la moarte atâția oameni), a trimis vorbă pe ascuns să nu mai rămână nimeni în biserica aceea. Dar nimeni
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de îndată, "dar creștinește". Și a întări: "ortodox". Voluptatea (senzuală) a lecturii apare exorcizată, împinsă spre zona unei purificări: Lectura pornește dintr-o predispoziție amoroasă, în sensul de absolută îndrăgostire de Text, dar care se sfîrșește, așa cum cade bine unui ortodox, în agape, în iubire paulinică pentru Text. Pentru felul în care acesta este scris și exprimat. Și mai ales pentru adevărul conținut". Se întrevede, precum un background, prezența divinului, inepuizabil motiv al unei laude, așa cum afirma Sfîntul Augustin: "Dacă cele
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
ai lui Dumnezeu și ai întregii umanități; ei ajută pe toți oamenii, fiindcă Dumnezeu iubește pe toți oamenii. În acest înțeles, se spune că la o mănăstire creștină ortodoxă din Serbia a venit un musulman ca să se roage. Atunci, un ortodox l-a întrebat: - Cum de-ai venit să te rogi la un sfânt de-al nostru? Musulmanul a răspuns: - Nu este nici al nostru, nici al vostru, ci al lui Dumnezeu (Sfânta Parascheva - Călăuza pelerinilor, Editura mitropolitană, Trinitas, Iași, 2000
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
Credincioșii catolici, reformați și evanghelici sărbătoresc, duminică, Paștele, cu cinci săptămâni înaintea ortodocșilor, acesta fiind cel mai mare interval între sărbătoarea Învierii la cele două Biserici. Credincioșii au celebrat Paștele la o diferență atât de mare, de cinci săptămâni, și în 2013. Doi ani la rând, în 2010 și 2011, Paștele a fost
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
evanghelici și reformați, dar și de cei din cultele neoprotestante, scrie news.ro. Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi și în 2014, la 20 aprilie, iar în 2015 catolicii au celebrat această sărbătoare cu o săptămână mai devreme decât ortodocșii. Numele sărbătorii vine de la cuvântul „pesah” al vechilor iudei, care înseamnă „trecere”. Mai întâi, cuvantul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru neființă intru ființă, iar apoi, trecerea poporului israelit, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal, din
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
simbolizează nouă viață pe care creștinii au câștigat-o prin crucificarea și Învierea lui Iisus. Din anul 1054, când s-a produs Marea Schisma a Bisericii creștine, Paștele se sărbătorește, cu unele excepții, întotdeauna la date diferite la catolici și ortodocși. Diferența mai mare de o săptămână între sărbători nu există, insă modul de calculare a datei Paștelui diferă. Începând din anul 1582, biserica catolică și cea ortodoxă folosesc calendare diferite. Biserică cateolica se ghidează după calendarul Gregorian, în timp ce ortodocșii au
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]
-
și ortodocși. Diferența mai mare de o săptămână între sărbători nu există, insă modul de calculare a datei Paștelui diferă. Începând din anul 1582, biserica catolică și cea ortodoxă folosesc calendare diferite. Biserică cateolica se ghidează după calendarul Gregorian, în timp ce ortodocșii au păstrat calendarul Iulian. Catolicii calculează dată Paștelui bazându-se pe lună plină ecleziastica, calculată pe baza unor tabele orânduite de biserică și se bazează pe o dată fixă pentru echinocțiul de primăvară. În opoziție, credincioșii de confesiune ortodoxă sunt ghidați
Credincioşii catolici, reformaţi şi evanghelici sărbătoresc, duminică, Învierea Domnului [Corola-blog/BlogPost/94334_a_95626]