33 matches
-
din senin să-mi spună, în toiul altei discuții. Îmi cerea mereu s-o schimb, calul alb e piază rea, dom' locotenent, așa se zice pe la noi, mă iertați că vă spun. Că dușmanul întotdeauna în călărețul de pe cel mai ortoman cal trage, mai cu seamă dacă este alb. Cu calul alb te duci la paradă, nu la război. Dar mie îmi plăcea iapa asta, ne venise din herghelia de la Rădăuți, purta un nume curios, Berezina!... Predestinat, aș spune acum. Ceilalți
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
10 martie 2013 Toate Articolele Autorului Cât se poate de discret boii rag la clarinet și-n amurgul muzical câinii latră la țambal Găina cotcodăcește la flaut pe englezește și măgarul sigur zbiară încântat doar la vioară Un motan mai ortoman miaună doar la pian și-un înger din altă eră cântă doar la mitralieră Și cum mie-mi place rockul iau pana și deschid focul sonet epigramatic de Costel Zăgan din Cezeisme II Referință Bibliografică: CONCERT EXTRAORDINAR PENTRU MITRALIERĂ ÎNGERI
CONCERT EXTRAORDINAR PENTRU MITRALIERĂ ÎNGERI ŞI MAIMUŢE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Concert_extraordinar_pentru_mi_costel_zagan_1362900693.html [Corola-blog/BlogPost/350862_a_352191]
-
reprezentatul unei regiuni istorice românești : "Unu-i moldovan, / Unu-i ungurean ("transilvănean") / Și unu-i vrâncean (sau "muntean")". Doi dintre ei se sfătuiesc să îl omoare pe al treilea (tema "complotului") pentru a-și însuși averea acestuia ("Că-i mai ortoman / Ș-are oi mai multe, / Mândre și cornute"). "Oaia năzdrăvană" îi dezvăluie ciobanului intențiile celor doi tovarăși, sfătuindu-l totodată să își ia măsuri de precauție ("Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă ș-un câne / Că l-apus de soare / Vreau să
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
-se și pedepsindu-se făptuitorii. Punctul de plecare al romanului îl constituie crima din balada „Miorița”, în care un baci moldovean este ucis de doi confrați, unul ungurean și altul vrâncean, pentru a fi prădat de turme („că-i mai ortoman/ș-are oi mai multe,/mândre și cornute/și cai învățați/și câni mai bărbați”). Scriitorul reconstituie acțiunea legendară din baladă, dându-i mitului aspectul unei realități contemporane. El dezvoltă tema lirică din baladă, suprapunându-i o structură epică și
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
spre casă... iar lupul? El n-are decât: oprească-se între ele! Aleagă-și ce-o pofti și ce i-o ieși mai lesne în cale! Înșface-și o stearpă bună, grasă, ori chiar berbecele, că-i mai dolofan, mai ortoman și-are singur carne cât două oi bune! N-am să-i dau prilejul să se înfrupte din cărnița fragedă de băiet...! Și, zis și făcut! Trec oile de primul podeț. Le opresc și chiar le împrăștii pe tăpșanul de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cultului înțelegerii și cunoașterii se dovedeau la fel de eficiente în schimbarea destinului celor vizați. Oedip nu a ezitat să-și părăsească tronul, să pornească în pribegie, să facă gesturi necugetate. Păstorul vrîncean, un Voinea (cum și este numit în colinde), un ortoman mîndru și arțăgos, asemenea lui Nechifor Lipan, renunță să pună mîna pe ciomag, cum îi era felul în împrejurări de acest tip; pare mai „înțelept”, ca și cum ar beneficia de experiența tragică prin care a trecut înaintașul său îndepăratat, Dumuzi, tot
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de zor ființa mult iubită, și ea aleargă zbuciumată pe căi „necunoscute” și uneori pustii, și ea rostește în stînga și-n dreapta cuvinte întrebătoare: „... dacă mi-ați văzut,/ De mi-ați cunoscut”, trecînd prin sate un oier falnic și ortoman, „cel cu căciula brumărie”. Vitoria tinde spre starea de arhetip, de ființă chtoniană. Numai aceasta, în chip de Mutter Erde, se arată neîntrecută acaparatoare, nu ostenește să-și apere cu strășnicie și să-și recupereze inventarul bărbătesc, drept proprietate absolută
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
declarat, a adversarilor, ca purtători de baltag și de intenții neconforme cu morala locului. Primii doi au dovedit-o faptic, fără umbră de îndoială: Lipan, mai experimentat, intra în rol din inițiativă proprie, dar și în chip exponențial, ca un ortoman, ca unul care se credea mîndru și cu răspundere față de sine și față de propria breaslă; Gheorghiță trebuia îndemnat să facă faptă vitejească. El încă avea nevoie să observe ce se petrece în jurul său, să învețe să judece lumea pe cont
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
statutul omului de acțiune în orice împrejurare. S-a trecut prea ușor peste specificul confruntării, de mare și profundă semnificație umană între om și destin, de natură spirituală, nu economică, așa cum s-a pretins, date fiind versurile: Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe... Schimbarea direcției conflictuale într-o competiție de interese personale ar fi dus la denaturarea totală a fondului mioritic. Să reținem o afirmație lămuritoare a lui Eugen Lovinescu, unul dintre marii admiratori ai poemei: „Dacă ar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe măsură ce evenimentele se precipită el se pronunță, pentru participare la război. Cu energia și talentu-i caracteristic, Mihail Kogălniceanu a apărat cauza independenței naționale - susținea Andrei Oțetea în studiul său, Un făuritor al României moderne, Mihail Kogălniceanu. Când în 1875-1876, Imperiul Ortoman, a încercat să anuleze statutul de autonomie al populațiilor creștine de sub stăpânirea sa, și să readucă teritoriul lor la situația de simple provincii, Mihail Kogălniceanu a înțeles că momentul luptei decisive pentru independență a sunat. În ședința Camerei Deputaților din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
urlete de lupi flămânzi. Înspăimântați de haitele care îi adulmecau, armăsarii tresăreau și nechezau de spaimă. În ascunzișuri, bidivii purtau pe șeaua lor haiduci care așteptau, răbdători, caleștile de boieri, pentru a le jefui. Cântați în balade, doinite din fluier, ortomanii erau jurați să rupă lanțul asupririi... Și să împartă dreptatea socială sub plumbii flintelor și tăișul hangerelor. Pe înserate, călătorul trăgea pentru adăpost prin hanuri dubioase, nădăjduind a se feri de bucluc. Bucuros că a mai scăpat o zi plină
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Mai avea și ideea că nu trebuie să rămînă dator. „Măsură pentru măsură”, uneori și asupra de măsură! Pe unul trebuia musai să-l „jumulească” ori să-i bage „un cui”, altuia să-i dea „o pleasnă”, iar pe cei „ortomani”, „să pună tunurile”. Folosea loviturile în forță, principala sa grijă fiind efectul lor: „ard”, zdruncină, năucesc pe cine trebuie? Deși cititor al lui Lovinescu, nu ținea seama de sfatul acestuia că „Spiritul polemic nu se cultivă la temperaturi înalte, ci
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean de a-și ucide tovarășul de drum. Ciobanul moldovean trebuie să moară fiindcă e „mai ortoman / Și-are oi mai multe, / Mândre și cornute”. În varianta Alecsandri cauza omorului o constituie invidia celor doi păstori, provocată de averea celui de-al treilea. Variantele presupuse a fi arhaice cuprind ideea judecării ciobanului pentru abateri de la îndatoririle păstorești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Prometeu de ce-l ciugulește, vulturul a răspuns: "D'aia"! Pe plan național la asasinatele petrecute "pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai", motivația a fost diversă: econo-mică în cazul ciobanului moldovean din balada "Miorița" "că-i mai ortoman, c-are oi mai multe, mândre și cornute, cai mai învățați și câini mai bărbați", de "amor" în cazul lui" Ion" al lui Rebreanu, politică în cazurile lui Mihai Viteazul, Tudor Vladi-mirescu, I.G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga...! Cine nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
turme mari cu trei păcurari; unu-i moldovean unu-i ungurean și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au vorbit și s-au sfătuit ca să mi-l doboare pe cel moldovan, că-i mai ortoman, are oi mai multe și mânzări cornute și cai învățați și câni mai bărbați. Dară cea mioară de doi ani la vară de trei zile-ncoace gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place. Ce ai tu mioară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
respectiv în lapte și telemea de capră și duminica mai primeam 2 lei, atâta fiind intrarea la cinematograf. După ceva timp am gândit că nu sunt corect retribuit și întrucât în balada "Miorița" ciobanul moldovean era cotat drept "cel mai ortoman", am găsit o modalitate de a-mi rotunji veniturile. La berbecul nostru de rasă, veneau pentru anumite prestații "specifice" vecinii care aveau oi, serviciile fiind plătite corespunzător. Când plecam cu turma la păscut, pentru ca berbecul în contact cu mioare străine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
tolănit pe istrica piatră pe unde, tocmai, a trecut Othello, fatal marcat, în pumni c-un pumnal și înciudat că-n Bazilică, vorba ceea, le-a tăiat calea Salomeea cu capul Sfântului Ioan pe tavă, dansând viclean, ochilor lui de ortoman chemat la doge, să scape de cel Destin, în care toți am vâslit puțin - și ia și tu! Stau cu palmele neclintit să uit că toate au un sfârșit în orice piață ori viață de pe pământ. Porumbei, aici doar mâncând
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
ambianța arhitecturală și psihologică a celuilat Dracula, cel atras și el de Snagov și admonestat fatal în mîndra cetate a Târgoviștei. Astfel, din bunătate în bunătate, din blîndețe în blîndețe, din fatalism în fatalism, i-am organizat o nuntă cosmică ortomanului ciobănaș moldovean, i-am creat Anei lui Manole un destin măreț și unic, transformînd-o în cel mai trainic mortar din spațiul balcanic, le-am populat insomniile europenilor gotici și însetați de adrenalină cu falnicii canini de focă ai contelui Dracula
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
înverșunări nedrepte. Nu e în cauză doar germinația prodigios suplă a modulilor compoziționali, garantînd o invidiabilă rezervă cantitativă. Un cătun din Moldova, bunăoară, de 30 de case, pitit într-o văiugă, își are colinda proprie, nu e dator vecinilor mai ortomani, satelor căptușind avantajos dealurile din jur. Cu o mîndrie imperativă, cetele de colindători și-au asumat răspunderi ce obligă. Fără emulație spectaculoasă, și exhibiționism exasperat, n-am întîlnit atare opțiuni, libere și totuși sociologic constrîngătoare, decît la antipozii brazilieni, în
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
Măria Ta: al cui e Ștefan cel Mare? Al lui Ion Iliescu sau al lui Vladimir Voronin? Cine aduce înapoi sabia Măriei Tale, furată de turci: Adrian Năstase sau Vasile Tarlev? Că eu aș fi mai moldovean că-s mai ortoman, că am kaghebiști și parașutiști; că eu, măi dragă animalule, ți-am mai zis că Moldova curge pe dincoace de Siret, că la Baia, la Suceava și la Iași a fost capitala Moldovei istorice, nu la Chișinău, pe Valea Bâcului
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
analiză se va ține cont și de moralitatea domnișoarei Plugaru, și de competențele ei. Sunt convins! Acum, dacă pe domnul Steel bărbații noștri politici s-ar putea să fi prins oarecare invidie, fiindcă, după cum o dovedesc nenumărate pelicule, e mai ortoman, eu zic că domnișoarei Plugaru puteau să-i explice așa, cinstit, reținerile lor. „Domnișoară“, i-ar fi putut spune vreunul din liderii noștri de azi, „vedeți, eu, personal, apreciez activitatea dumneavoastră cinematografică. Numai că nu vă putem primi în partid
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
la colțul marei vetre Stau pe laiți, lângă spuze, Un moșneag și trei cumetre, Povestesc mișcând din buze. Tinerica puica nașa Prejmuește tot pe moașa, Pe când spală la un blid, Iar bătrâna gată fașa Și cumetrele se râd. - Măi ciobane ortomane, Unde-mi mergi așa pe frig? - Da la râșniță la Dane Și la borș la Pipirig; Ce era să spun? Iac-asta, Mi-a făcut băiet nevasta, Nu vă fie cu bănat. Să-mi veniți și Dumneavoastră Că ș-așa-mi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe măsură ce evenimentele se precipită el se pronunță, pentru participare la război. Cu energia și talentu-i caracteristic, Mihail Kogălniceanu a apărat cauza independenței naționale - susținea Andrei Oțetea în studiul său, Un făuritor al României moderne, Mihail Kogălniceanu. Când în 1875-1876, Imperiul Ortoman, a încercat să anuleze statutul de autonomie al populațiilor creștine de sub stăpânirea sa, și să readucă teritoriul lor la situația de simple provincii, Mihail Kogălniceanu a înțeles că momentul luptei decisive pentru independență a sunat. În ședința Camerei Deputaților din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sfânt loc străvechi/ piatră căzută din lună,/ pentru că în loc de inimă/ Ștefan cel Mare, Domnul/ Ținea de ibovnică/ Un inel și un miel/ și un ciobănaș subțire/ și-o turmă de oi/ păscută-n zăvoi/ și vrea doi dușmani/ mult mai ortomani/ la apus de soare/ vrând să mi-l omoare/ nu pot să-l omoare." În poemul al IX-lea, Nichita se definește pe sine ca poet: era menit de ursitoare: Fiindcă încă de pe atunci/ de mine însumi strigat/ ca să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]