17 matches
-
străbate coamele dealurilor îmbrăcate cu pelin și euforbii, ascunzându-se în găuri de greieri și în crăpături. Hibernează îngropată în pământ din octombrie sau chiar noiembrie până în aprilie. Este diurnă, indivizii fiind activi între orele 9-17. Se hrănește cu insecte (ortoptere, diptere, heteroptere, coleoptere, larve de lepidoptere), păianjeni, miriapode, furnici. Are numeroși dușmani, mai ales păsările răpitoare, de aceea foarte mulți indivizi au cozi regenerate. Împerecherea are loc în aprilie-mai, când masculii fugăresc femelele printre tufe. În această perioadă masculii au
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
aproape amorțite, de-abia putându-se mișca. Este o șopârlă foarte sperioasă, nu se poate cățăra, iar mișcările ei nu sunt prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
primul cercetator în lume care a descoperit aneuploidia sau polisomia la animale. În 1902, a început seria cercetărilor citologice, pe care le-a continuat timp de trei decenii. Studiile le-a făcut pe diferite grupuri de insecte: coleoptere, lepidoptere și ortoptere. Dimitrie Voinov a fost ales, în 1927, membru al Academiei Române, în cadrul căreia a desfășurat o amplă și îndelungată activitate științifică. Principalele lucrări publicate au fost:
Dimitrie Voinov () [Corola-website/Science/305707_a_307036]
-
aproape incapabil să zboare din cauza penelor sale moi, însă aleargă bine. Duce o viață diurnă, noaptea stând ascuns în arbori. Scoate sunete ascuțite, care se aud de la distanță. Se hrănește cu larvele nevertebratelor, viermi, melci, amfipode, păianjeni, diverse insecte (chilopode, ortoptere, blatodee, diplopode, coleoptere) și șopârle. Ponta conține doar un singur ou pe an, de mărimea celui de găină. Această specie a fost descoperită de Verreaux și Des Murs în 1860; în prezent este pe cale de dispariție.
Kagu () [Corola-website/Science/331910_a_333239]
-
salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), viperă ("Vipera berus"), șopârlă de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), precum și un ortopter endemic pentru această zonă, cunoscut sub denumirea de cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cheiuri), astfel: Reportaje
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
cârtițelor. Dintre insecte predomină în hrană coleopterele (cărăbuși etc., mai ales larvele lor, care trăiesc în pământ), dipterele (larve subterane de muște, mai ales din familiile "Bibionidae" și "Tipulidae"), mai puțin lepidoptere (omizi de fluturi de noapte etc), himenoptere și ortoptere (coropișnițe). Anii de invazie cu larve de cărăbuși sunt ani de belșug pentru cârtiță. Ocazional, mănâncă și broaște, chițcani, șoareci, șopârle și șerpi, care ajunși în galeriile de cârtițe, nu mai văd lumina soarelui. Nici canibalismul nu e rar; învinsul
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
și tergite sau între pleure și sternițe se găsesc membrane de susținere numite “conjunctive” care permit toracelui sași mărească sau să-și micșoreze volumul în timpul respirației, circulației sângelui, etc. Protoracele este mai dezvoltat la insectele alergătoare, săritoare și săpătoare (blatide, ortoptere, unele coleoptere), în timp ce mezotoracele și metatoracele sunt mai dezvoltate la speciile bune zburătoare (odonate, himenoptere, lepidoptere, etc.). Pe torace se articulează organele de mers - picioarele și organele de zbor - aripile. Abdomenul constituie cea mai mare parte a corpului la insecte
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo", 56 mm) etc., și lepidopterele, cu peste 800 de specii: fluturele ochi de păun mare (anvergura aripilor →150 mm), fluturele cap de mort (anvergura →120 mm). În entomofauna republicii se mai întâlnesc efemeroptere, libelule, ortoptere, blatoide, dermoptere, isoptere, himenoptere, neuroptere, diptere ș.a. Arahnofauna este slab reflectată în publicații științifice, cei mai studiați fiind păianjeni, peste 300 de specii, și acarieniidin sistemele agricole.. Din crustacee se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), un ortopter endemic pentru această zonă. Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), frasin
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"); Pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: patru specii de fluturi: "Leptidea morsei", "Hypodryas maturna", "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Lycaena dispar" (fluturașul-purpuriu); precum și un ortopter din specia "Pholidoptera transsylvanica" (cosașul transilvan). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
pietre. Gușterul vărgat dobrogean trăiește adesea împreună cu gușterul comun ("Lacerta viridis viridis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus tauricus"), șarpele rău ("Dolichophis caspius") și broasca țestoasă de uscat dobrogeană ("Testudo graeca ibera"). Se hrănește cu diferite artropode, dar mai ales cu ortoptere (lăcuste) care joacă un rol important în hrana lor. În captivitate șoarecii nou-născuți constituie de asemeni o hrană binevenită. Principalii dușmanii naturali sunt șarpele rău ("Dolichophis caspius") și păsările răpitoare. Printre paraziți se numără acarianul "Trombicula hasei" (din suprafamilia "Gamasoidea
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
soarelui; adesea masculii își răspund unul altuia, formând un fel de cor. Buhaiul de baltă cu burta roșie este un animal diurn și crepuscular. Hrana constă din animale acvatice, dar și din tot felul de insecte de uscat (coleoptere, himenoptere, ortoptere etc.). Are puțini dușmani, datorită glandelor veninoase din negii pielii care secretă un lichid alb, vâscos, cu miros acid, iritant. Cu toate acestea șerpii de apă îl mănâncă. În caz de pericol se ascund în mâlul de pe fundul apei. Dacă
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
Insecta, ord. Coleoptera, Fam. Scarabaeidae) în ecosistemele din judetele Bacău și Neamț. 16. Georgiana Moldovan (Gămălie), 2008 Insecte dăunătoare cărților și combaterea lor. 17. Micu Sânziana, 2009 Biodiversitatea decapodelor de la litoralul românesc al Mării Negre. 18. Iorgu Ionuț Ștefan, 2009 Diversitatea ortopterelor (Insecta: Orthoptera) din estul României și semnificația lor ecologică. 19. Ailenei Cătălin, 2011 Diversitatea braconidelor (Insecta, Hymenoptera, Braconidae) din estul României și importanța lor ecologică. 20. Paul Gâdei, 2011 Cercetări privind biodiversitatea crisomelidelor (Coleoptera, Chrysomelidae) din Moldova. 21. Bogdan Ungurean
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să pricep cum de poate un om să-și acorde singur dreptul de a exercita această surprinzătoare funcție. Admiteam că lucrul există, de vreme ce-l vedeam, dar cam tot așa cum admiteam că există și lăcuste. Cu singura diferență că invaziile acestor ortoptere nu mi-au adus niciodată vreo para, în timp ce, datorită dialogului cu niște oameni pe care-i disprețuiam, îmi câștigam viața. Dar eram de partea celui nevinovat și conștiința mea era împăcată. Sentimentul că ești în dreptul tău, mulțumirea de a avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
că pe pământ există aproape un milion de specii de insecte și că acestea se Împart În două ordine, cea a pterigotelor, care sunt dotate cu aripi, și cea a apterigotelor, care nu au aripi, și care se clasifică În ortoptere, ca lăcusta, blatide, ca gândacul, mantide, precum călugărița, neuroptere, precum chrysopa, odonate, ca libelula, efemeroptere, ca efemerul, tricoptere, ca frigana, izoptere, ca termita, sifonaptere, ca puricele, anoplure, ca păduchele, malofage, ca păduchele de păsări, heteroptere, ca ploșnița, homoptere, ca păduchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
o vale cu orientare generală nord-sud, mărginită de pante relativ abrupte, în special spre est. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 6240: pășuni stepice sub-panonice (asociația Taraxaco serotinae Festucetum valesiacae); 62CO: stepe ponto-sarmatice (asociația Jurineo arachnoideae Stipetum lessingianae). Dintre ortoptere, cea mai importantă specie înregistrată este Saga pedo o specie de interes comunitar și strict protejată (Directiva 92/43/EEC, OUG 57/2007). Este și un indicator al bunelor condiții într-un habitat stepic. Alte ortoptere: Chorthippus parallelus, Decticus verrucivorus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
arachnoideae Stipetum lessingianae). Dintre ortoptere, cea mai importantă specie înregistrată este Saga pedo o specie de interes comunitar și strict protejată (Directiva 92/43/EEC, OUG 57/2007). Este și un indicator al bunelor condiții într-un habitat stepic. Alte ortoptere: Chorthippus parallelus, Decticus verrucivorus, Euchorthippus declivus, Gampsocleis glabra, Melanogryllus desertus, Metrioptera bicolor, Platycleis striata, Poecilimon fussi, Stenobothrus lineatus, Tetrix undulata. În zonele umede ale sitului au fost observate specii de amfibieni precum: Triturus cristatus și Bombina bombina, care necesită desemnarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]