122 matches
-
securiști, care se lăsau pradă șantajului sentimental, aluziile acelea din poemele barzilor epocii la «rîurile noastre prescurtate» le provocau bufeuri de încîntare, frisoane de plăcere și un soi de speranță confuză, speranța slugii năpăstuite, băgate în seamă și răcorite prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea României, care „a legalizat, în fond, decesul fervorii patriotice”, înlocuind
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 529, 530) „Celor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
că nu știu ce fac". Nu tocmai ușoară, bănuim, e oscilația prelatului-scriitor în fața unor fenomene inconvenabile, a unor fapte și atitudini ce-l contrariază. Cum s-ar putea ajunge la o dozare optimă între aprobarea atoate iertătoare și respingere, între toleranță și osîndire? Militantismul, polemismul de facto al Mîntuitorului, atunci, bunăoară, cînd i-a izgonit pe neguțători din templu, se regăsește și la tutelarul N. Steinhardt, încurajîndu-l, presupunem, pe învățăcelul său: "Monica Lovinescu descoperă la N. Steinhardt o smerenie îndîrjită. îmi place sintagma
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
cei ne hrănesc (Icos 10). Sfânta Cuvioasă Parascheva este chemată în rugăciune ca fiind mângâietoarea celor nenorociți, povățuitoarea celor rătăciți, preablândă îndreptătoare, grabnică ajutătoare (Icos 11). Sfânta Cuvioasă Parascheva este rugată să izbăvească pe oameni de toată răutatea, de ceasul osândirii și de chinul cel de veci, pentru că este pentru toți credincioșii laolaltă și pentru fiecare în parte feritoare de răutăți, aducătoare de bunătăți, sprijinitoare și a mea, a smeritului păcătos (Icos 12). Marea evlavie a poporului dreptcredincios față de Sfânta Cuvioasă
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
-și imprecațiile în obrazul boit al luxurii. Contramodelul său fiind cel al unui eros frust, țărănesc, ingenuu la modul împerecherii făpturilor lui Dumnezeu. Un adevărat spectacol pirotehnic îl constituie însă inventarierea industriilor, a tehnologiilor și mașinilor, cu scopul transparent al osândirii lor. La antipodul lumii rurale și mușcând din ea cu voracitate, până la atingerea fibrei de rezistență a nației, progresul industrial (care altor poeți din epocă le smulge accente de entuziasm) este echivalat cu un blestem, un preludiu al iminentei Apocalipse
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
seminței și prin aceasta ne ațâță în chip nelegiuit spre împreunarea trupurilor 108. După cum am văzut până aici, patima desfrânării este zămislită, hrănită și sporită 109 mai ales prin trei factori de comportament pătimaș: mândrie 110 și slavă deșartă 111, osândirea aproapelui 112, precum și de săturarea pântecelui și somnul fără măsură 113. Printre izvoarele de proveniență a patimii desfrânării, se numără și păcatul strămoșesc. Trebuie să știm însă că pornirile sexuale dezordonate sunt și o consecință a păcatului strămoșesc și, prin
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Un rezumat al cauzelor ce generează desfrâul ni-l face Sfântul Paisie Velicikovski când spune: Pofta trupească se naște în om din prefacerea cea călduroasă sau din mâncarea cea multă, sau din somn mult, sau din lucrarea satanei, sau din osândire, sau din vorbe deșarte, sau din împodobirea cu haine, sau din vederea cu ochii a frumuseții divine 116. Totodată, desfrânarea atacă diferit pe oameni în funcție de progresul lor duhovnicesc. Astfel, la cei începători căderile se ivesc totdeauna din desfătare (cu mâncări
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
oameni în funcție de progresul lor duhovnicesc. Astfel, la cei începători căderile se ivesc totdeauna din desfătare (cu mâncări), la cei din mijloc și din mândrie, cu toate că mândria atacă și pe cei începători, iar celor ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui 117. Preventiv, Sfântul Teofan Zăvorâtul ne sfătuiește să nu lăsăm niciodată un gând să treacă fără să-i dăm atenție 118, pentru că gândurile reprezintă obiectele luptei lăuntrice 119 trebuind cercetate cu deosebită atenție, pentru a vedea de unde vin și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
luptători, trândăvie. Și a semănat în toate Țarinile: în cea a inimii, mânie; pe buze, minciuni și grăiri de rău; în ochi, pizmă; în mâini, răpiri și luare de mită; în pântece, nesaț; în coapse, poftă; pe limbă, vorbire deșartă, osândire și altele asemenea acestora; în urechi, auzire de cele spurcate; în gâtlej, iubire de bunătăți cu îndulcire. În toate lucrurile a semănat neghină: în nașterea fecioriei, curvie; în vremea morții, deznădăjduire; în viețuire, urâciune; în cumpărare și vânzare, înșelăciune; în
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
fiecare își dă ușor seama de cursele celui viclean. 4. Din partea dreaptă ne ispitesc diavolii prin patimi sufletești și raționale subțiri, greu de deslușit și foarte greu de cunoscut și biruit, cum sunt: mândria, trufia, părerea de sine, slava deșartă, osândirea altora, răzvrătirea minții, neascultarea, egoismul, eresurile, sectele, încrederea prea mare în mila lui Dumnezeu, cugetarea înaltă, hula, îndoiala, necredința, visurile, vedeniile, vrăjitoria etc. Aceste patimi, având la temelie mândria din care a căzut Lucifer în adânc, sunt foarte cu anevoie
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
p. 50. footnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, „Scara”, cuv. 15, cap. 15, în „Filocalia...”, vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1980, p. 225. footnote>. Scriitorul filocalic Talasie Libianul ne învață că „deprinderea virtuții sau a păcatului
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în minte și amintirea păcatelor ce le-a săvârșit mai înainte. Dacă, străpuns de amintire, va cădea în aceleași păcate sau în păcate și mai grave, înseamnă că această amintire a păcatelor este de la vrăjmașul diavol, care o aruncă spre osândirea sufletului, pe când, dacă ea îl duce pe om la pocăință și îndreptare, înseamnă că este de la Dumnezeu. În legătură cu aceasta, scriitorul filocalic Teodor al Edessei învață: „Vrăjmașul vieții noastre, diavolul, micșorează păcatele noastre prin multe gânduri, și adeseori le acoperă cu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
aceasta am fost leneși, atunci, îndată ce păcatul s-a arătat în faptă, să-l omorâm prin mărturisire și lacrimi și prin paza asupra noastră înșine. Căci nimic nu este pentru păcat așa de omorâtor ca pâra asupra noastră înșine și osândirea de noi înșine, unită cu pocăința și cu lacrimile. De aceea osândește păcatul tău, și te vei libera de o grea povară”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica a treia a Sfântului și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
zicem... în România, dizidența superioară se făcea câteodată cu acceptul autorității, având de la ea o părintească încurajare. Domnul Pleșu nu poate să afirme pe față acest lucru; dar el rezultă. în schimb, autorul discută încercarea Subiectului de a-și preschimba osândirea într-o desfătare. El privește, uimit, cu un zâmbet, probabil, și această stare paradoxală. într-una dintre convorbirile cu ofițerii de Securitate, citim, uimiți, o declarație ca aceasta: ,închisoarea, vă spun sincer (spune Noica, n.n.), a fost o desfătare. E
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
De ce te tânguiești așa? Tu ai greșit... Demonul În față-ți ,oare? Tamara Să nu ne-audă cineva! Demonul Sântem doar noi. Tamara Dar Domnul ,sfanțul? Demonul Spre noi n-o să privească el, Căci uită , pentru cer, pământul! Tamara Dar osândirea ,iadul cel Ce-n chinuri veșnice te ține? Demonul Ei, si? Vei fi și-n iad cu mine ! Tamara Prieten ,prins de greu tumult, Oricine-ai fi ,cu jale multă, Și liniștea pe veci pierdută, Eu suferință ți-o ascult
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
trec pe lângă noi, nici chiar pe ale noastre. Pe fizionomia multora s-au întipărit patimile acestor vremuri. Cuviosul Nil Athonitul, Izvorâtorul de Mir, cu referire la oamenii vremurilor pe care le trăim, spunea cu durere: “Tulburările oamenilor vor fi acestea: osândirea aproapelui, invidia, ținerea de minte a răului, ura, răutatea, desfrâul, homosexualitatea, uitarea credinței, preacurvia, lauda dezmățului. Acest rău va fi hrana antihristului...” (Stareții - Despre vremurile din urmă - Mănăstirea “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” Petru Voda - 2007, pg. 366). În deplin
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
întoarseră soarta luptei,în ultimă instanță.Dan salva viața regelui.La sfârșitul bătăliei,disperat,Dan se preda unui ofițer de la învingători. Nivelul 7.Imogen,Lucius și Ioachimo căzură prinși și fură aduși în fața lui Cymbeline.Dan aștepta să-și primească osândirea la moarte. In același timp sosiră Polydore,Cadwal și Bellarius pentru a fi răsplătiți. De față era și aghiotantul regelui Pisano.Hera îl recunoscu pe Dan și-i trimise o bezea.Il recunoscu și pe Ioachimo și văzu inelul cu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
înalt. Era ultima verigă a unui lanț de infracțiuni de care se făceau vinovați românii din Italia și cum, acolo, campania electorală era în toi, cazul fu un nesperat prilej pentru partidele aflate în joc de a lua voturi cerând osândirea și expulzarea românilor din Peninsulă. O Italie prinsă în febra răfuielilor dintre partide își găsi un neașteptat canal comun de defulare: ura față de români. De toți românii și de fiecare dintre ei, fie că se aflau în Cizmă, fie în
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
Crucea și pe Christos, căci crucea la Evrei era obiect de dispreț și pe ea se răstigneau numai tâlharii vestiți. Deci concluzia falsă ar fi că Mântuitorul a fost un mare vinovat, iar nu cei ce l-au răstignit pentru osândire. La noi, crematoriul nu este un așezământ de pedeapsă, nici pentru cei vii, nici pentru cei morți, ci un mijloc maiestuos și igienic de dispariție a cadavrului omenesc, care mijloc devine și mai măreț prin binecuvântarea religioasă dată de preotul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o accidentalitate oarecare, care nu e interesantă"? Cum ne-am încumeta a nu socoti jurnalul literar o operă autonomă? Putem blama o speță a literaturii în principiu? N-ar fi refuzul jurnalului o poziție tot atît de arbitrară ca și osîndirea, după cum s-a întîmplat, a romanului, ca o formulă hibridă, artificială, fără viitor? Ne surprinde (pozitiv) faptul că Breban recunoaște acum o latură de nerealizare a autorului Necuvintelor, întrucît îl știam cuprins de o admirație fără rest față de acest congener
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
pe care n-a izbutit a o sateliza, a recurs la aplicarea unor măsuri dure, suflînd la urechea cîrmuitorului "argumente" în favoarea prigonirii acesteia. În penumbrele biroului "cîrmaciului", rolul său nefast era decisiv. Desemnarea grupului Noica-Pillat-Paleologu-Steinhardt drept obiectiv al Securității și osîndirea componenților săi la ani grei de temniță, "demascarea" grupului Milița Petrașcu-Mihail Andricu- Dora Massini-Marius Nasta, campaniile împotriva lui Lucian Blaga, cazul Jar, persecutarea intelectualilor maghiari, inclusiv a celor de orientare marxistă dar nu și stalinistă precum Gaal Gabor, excluderile și
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
întreaga comunitate ar fi antisemită. Așadar poporul german în totalitatea sa, în perioada 1933-1945, ar fi fost rasist, xenofob, antisemit. Nu cumva avem astfel o dovadă a faptului că șovinismul împins dincolo de o anume limită frizează el însuși șovinismul execrat? Osîndirea unei ample colectivități nu ne aduce presant aminte de practicile deopotrivă ale nazismului și comunismului, nesățioase în sumbra lor pornire distructivă ce urmărea anularea pur și simplu a unor etnii sau clase sociale? Și apoi, oricît de înfiorător, Holocaustul se
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
fetei. Reușind să ucidă cerbul, eroul incredibilelor întâmplări o vede, de fapt, căzând pe Elena, și ajunge în rândul ucigașilor. În câteva clipe, care cuprind și procesul, gustat ca un divertisment de toată protipendada duduilor în căutare de varietate, și osândirea, și ieșirea din societate, vede schimbându- i-se mersul vieții și cugetă, cu destul de puțină adâncime, în spiritul retoricii-cliché romantice, la perisabilitatea onorurilor. Într-o altă noapte când se-ntâmplă minuni, de Anul Nou, stăpânirea pământească îl lasă liber, iar
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]
-
dat în vreo fericită apoplexie constatând în calitate de invitat la ,Surprize, surprize" (sâmbătă seara, 5 noiembrie...), că Andreea Marin face reclamă gratuită la ultimul album al susnumitului iubit. Eh, Amor leges ignorat! Deși, nici Andreea Marin nu e poetul Boetiu înaintea osândirii sale la moarte, și nici Valeriu Lazarov vizigotul rege Teodoric... Mă rog... - Adică cum, gratuită ?!? își vine în fire Haralampy după o bărdacă de pălincă. Cum, mă, bădițule? Apăi, n-o plătim noi, ca contribuabili, fi-r-ar...? - Pardon ? Mari suspansuri! Iar
Războiul celor două roze portocalii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11151_a_12476]
-
Dar ,palmele" primite mai degrabă amuză decât enervează. Lipsit de un demonism substanțial, personajul lui Alain Gavriluțiu vehiculează unul de operetă, mitraliind sensibilitățile cu gloanțe de cauciuc și exultând la fiecare pișcătură. Pledoaria lui pentru muzica bună, de exemplu, cu osândirea celor ce ascultă manele, prezintă toate notele ascuțite ale patetismului puberal: , Eu nu mă adresez vouă. Sunteți pierduți, iar timpul și resursele mele argumentative sunt limitate în fața reliefului impenetrabil de imbecilitate adunat în ADN-ul vostru care se răsucește de la
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]