129 matches
-
Max Gradel (AȘ Saint-Etienne), 19. Yaya Toure (Manchester City), 9. Ismael Cheick Tiote (Newcastle United), 20. Geoffroy Serey Die (FC Basel), 13. Didier Ya Konan (Hannover ’96); Atacanți: 11. Didier Drogba (Galatasaray Istanbul), 10. Gervinho (AȘ Romă), 8. Salomon Kalou (OSC Lille), 12. Wilfried Bony (Swansea City), 21. Giovanni Sio (FC Basel), 6. Mathis Bolly (Fortuna Dusseldorf). Japonia - selecționer Alberto Zaccheroni Portari: 1. Eiji Kawashima (Standard Liege), 12. Shusaku Nishikawa (Urawa Reds), 23. Shuichi Gonda (FC Tokyo); Fundași: 19. Masahiko Inoha
CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014 [Corola-blog/BlogPost/94268_a_95560]
-
FC Porto), 15. Bacary Sagna (Arsenal Londra), 5. Mamadou Sakho (FC Liverpool), 4. Raphael Varane (Real Madrid); Mijlocași: 6. Yohan Cabaye (Paris Saint-Germain), 22. Morgan Schneiderlin (Southampton), 14. Blaise Matuidi (Paris Saint-Germain), 19. Paul Pogba (Juventus Torino), 12. Rio Mavuba (OSC Lille), 18. Moussa Sissoko (Newcastle United), 8. Mathieu Valbuena (Olympique Marseille); Atacanți: 10. Karim Benzema (Real Madrid), 9. Olivier Giroud (Arsenal Londra), 11. Antoine Griezmann (Real Sociedad), 7. Remy Cabella (Montpellier), 20. Loic Remy (Newcastle United). Honduras - selecționer Luis Fernando
CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014 [Corola-blog/BlogPost/94268_a_95560]
-
Hajsafi (Sepahan Isfahan); Atacanți: 2. Khosrow Heidari (Esteghlal), 10. Karim Ansarifard (Tractor Sazi), 16. Reza Ghoochannejhad (Charlton Athletic), 9. Alireza Jahanbakhsh (NEC Nijmegen), 7. Masoud Shojaei (Las Pălmaș), 21. Ashkan Dejagah (Fulham). Nigeria - selecționer Stephen Keshi Portari: 1. Vincent Enyeama (OSC Lille), 16. Austin Ejide (Hapoel Be’er Sheva), 21. Chigozie Agbim (Gombe United); Fundași: 3. Ejike Uzoenyi (Mamelodi Sundowns), 5. Efe Ambrose (Celtic Glasgow), 14. Godfrey Oboabona (Caykur Rizespor), 6. Azubuike Egwuekwe (Warri Wolves), 13. Juwon Oshaniwa (Ashdod FC), 2
CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014 [Corola-blog/BlogPost/94268_a_95560]
-
Mijlocași: 6. Axel Witsel (Zenit Sankt Petersburg), 8. Marouane Fellaini (Manchester United), 16. Steven Defour (FC Porto), 19. Moussa Dembele (Tottenham Hotspur), 22. Nacer Chadli (Tottenham Hotspur), 7. Kevin De Bruyne (Wolfsburg); Atacanți: 9. Romelu Lukaku (Everton), 17. Divock Origi (OSC Lille), 10. Eden Hazard (Chelsea Londra), 11. Kevin Mirallas (Everton), 14. Dries Mertens (SSC Napoli), 20. Adnan Januzaj (Manchester United); Algeria - selecționer Vahid Halilhodzici Portari: 16. Mohamed Zemmamouche (USM Alger), 23. Rais Mbolhi (ȚSKA Sofia), 1. Mohamed Cdric (CS Constantine
CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014 [Corola-blog/BlogPost/94268_a_95560]
-
2 Viktoria Plzen (Cehia) - BATE Borisov (Belarus) 1-1 Au marcat: Bakos '45+1 / Bressan '69 Manchester City (Anglia) - SSC Napoli (Italia) 1-1 Au marcat: Kolarov '74 / Cavani '69 Villarreal (Spania) - Bayern Munchen (Germania) 0-2 Au marcat: Kroos '7, Rafinha '76 OSC Lille (Franța) - ȚSKA Moscova (Rusia) 2-2 Au marcat: Sow '45, Pedretti '57 / Doumbia '72, '90 Internazionale Milano (Italia) - Trabzonspor (Turcia) 0-1 A marcat: Celustka '76 FC Basel (Elveția) - Oțelul Galați (România) 2-1 Au marcat: F. Frei '39, A. Frei '84
Rezultatele primei etape din grupele Ligii Campionilor () [Corola-journal/Journalistic/76557_a_77882]
-
Kiev (Ucraina), Panathinaikos Atena (Grecia), FC Copenhaga (Danemarca) și Spartak Moscova (Rusia). Formațiile care nu sunt capi de serie pe această parte de tablou sunt următoarele: Fenerbahce Istanbul (Turcia, care a eliminat pe FC Vaslui în turul anterior), Udinese (Italia), OSC Lille (Franța), Malaga (Spania) și Borussia Monchengladbach (Germania).
CFR Cluj nu va fi cap de serie pentru play-off-ul Ligii Campionilor () [Corola-journal/Journalistic/75657_a_76982]
-
Anglia) Bastian Schweinsteiger (Germania) Wesley Sneijder (Olanda) Luis Suárez (Uruguay) David Villa (Spania) Xabi Alonso (Spania) Xavi (Spania) Iată și cei mai buni 10 antrenori: Vicente Del Bosque (Echipa națională a Spaniei) Alex Ferguson (Manchester United FC) Rudi Garcia (Lille OSC) Pep Guardiola (FC Barcelona) Jürgen Klopp (Borussia Dortmund) Joachim Löw (Echipa națională a Germaniei) José Mourinho (Real Madrid) Óscar Tabárez (Echipa națională a Uruguayului) André Villas-Boas (FC Porto, Chelsea) Arsène Wenger (Arsenal FC)
Au fost anuntaţi candidaţii pentru "Balonul de aur" şi pentru "Cel mai bun antrenor" () [Corola-journal/Journalistic/76430_a_77755]
-
în Liga Campionilor: Grupa A Bayern Munchen - Napoli 3-2 Au marcat: Gomez 17, 23, 42 / Fernandez 45, 79 Villarreal - Manchester City 0-3 Au marcat: Y. Toure 30, 71, Balotelli 45+3 (penalty) Grupa B Trabzonspor - ȚSKA Moscova 0-0 Inter Milano - OSC Lille 2-1 Au marcat: Samuel 18, Milito 65 / De Melo 83 Grupa C Manchester United - Oțelul Galați 2-0 Au marcat: Valencia 8, Rooney 87 Benfica Lisabona - FC Basel 1-1 Au marcat: Rodrigo 4 / Huggel 64 Grupa D Olympique Lyon - Real
Liga Campionilor: Real Madrid s-a calificat în optimi. Vezi rezultatele () [Corola-journal/Journalistic/76425_a_77750]
-
Germania) 1-1 Au marcat: Badstuber '39 (autogol) / Kroos '2 Manchester City (Anglia) - Villarreal (Spania) 2-1 Au marcat: Marchena '43 (autogol), Aguero '90+3 / Căni '4 Grupa B ȚSKA Moscova (Rusia) - Trabzonspor (Turcia) 3-0 Au marcat: Doumbia '29, '86, Cauna '76 OSC Lille (Franța) - Internazionale Milano (Italia) 0-1 A marcat: Pazzini '21 Grupa C Oțelul Galați (România) - Manchester United (Anglia) 0-2 A marcat: Rooney '64, '90+2 (ambele din penalti) FC Basel (Elveția) - Benfica Lisabona (Portugalia) 0-2 Au marcat: Bruno Cesar '20
Rezultate din etapa a III-a a grupelor Ligii Campionilor () [Corola-journal/Journalistic/76469_a_77794]
-
după cum vom vedea! Nu loviți! Elementul autohton dacic a rămas pe loc, în așa-zisa Dacia Felix, care a fost “felix” pentru romani, nu și pentru daci. Când ne gândim la fracțiunile dace: moldoveni, blaci (valahi), letini, pelasgi, etrusci, osceni (osci), maramuri și știm că aceștia au dat civilizația lumii, te cuprinde revolta gândind cât de greșit au deslușit unii istorici realitatea faptelor. Vergiliu vorbind despre Daci, îi numește genus antiqum terrae (cel mai vechi popor de pe pământ) și terrae filli
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
societății civile drept „organizații nelucrative” sau „neguvernamentale”, le face să pară mai puțin importante, sau numai anexe ale instituțiilor comerciale sau guvernamentale. O nouă generație de activiști preferă să se refere la instituțiile lor ca la organizații ale societății civile (OSC). Desemenea ei Își definesc activitatea ca pe un serviciu adus societății - și nu ca o muncă voluntară -, pentru a-i sublinia importanța În dezvoltarea și reproducerea culturii. Raza de acțiune a societății civile este impresionantă. Un studiu realizat În douăzeci
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al serviciilor sociale esențiale. Autorii studiului (realizat la Universitatea Johns Hopkins), cu privire la creșterea semnificativă a instituțiilor societății civile, au conchis că succesul acestor organizații poate fi atribuit abilității lor de a umple golul lăsat de eșecurile pieței și ale guvernului. OSC-urile sunt mai flexibile decât guvernele și mai ancorate În geografia locului decât corporațiile. Sloganul societății civile este „Gândește la nivel global, acționează la nivel local!”. Organizațiile societății civile acționează adesea peste frontierele naționale În timp ce reprezintă interesele vecinătăților și comunităților
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
instituțiile globale cum ar fi ONU, Banca Mondială, IMF și Organizația Modială a Comerțului. Totuși, participarea care le-a fost permisă a avut rareori mai mult decât un caracter simbolic și consultativ. Uniunea Europeană a devenit primul guvern care a recunoscut OSC ca parteneri cu drepturi depline În rețelele de politică publică. Uniunea Europeană a recunoscut societatea civilă ca pe „a treia componentă” a guvernării Uniunii, servind „o funcție de intermediere Între Stat, piață și cetățeni”7. Există o Înțelegere din ce În ce mai mare potrivit căreia
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca pe „a treia componentă” a guvernării Uniunii, servind „o funcție de intermediere Între Stat, piață și cetățeni”7. Există o Înțelegere din ce În ce mai mare potrivit căreia Însuși succesul Uniunea Europeană, ca un nou soi de stat, depinde, În mare măsură, de efecacitatea OSC de a reprezenta interesele alegătorilor ale căror preocupări depășesc frontierele locale, regionale, naționale și chiar pe cele ale Uniunii Europene. OSC introduc „democrația participativă” autentică În procesul de guvernare, devenind astfel participanți esențiali În noul experiment politic. Funcționarii guvernamentali Înțeleg
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din ce În ce mai mare potrivit căreia Însuși succesul Uniunea Europeană, ca un nou soi de stat, depinde, În mare măsură, de efecacitatea OSC de a reprezenta interesele alegătorilor ale căror preocupări depășesc frontierele locale, regionale, naționale și chiar pe cele ale Uniunii Europene. OSC introduc „democrația participativă” autentică În procesul de guvernare, devenind astfel participanți esențiali În noul experiment politic. Funcționarii guvernamentali Înțeleg că, fără participarea lor activă și plenară, este probabil că Uniunea Europeană nu va reuși. Comitetul Economic și Social (ESC) al Uniunii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de către Uniunea Europeană a societății civile este o Încercare de a-și redobândi inflența politică În era comerțului global. Cedând o parte din suveranitatea care le mai rămâne și punând de acord interesele lor cu cele ale altor state și ale OSC, statele-națiune pot să joace Împreună pe un câmp geografic mai vast și, astfel, să negocieze mai eficient termenii relațiilor cu instituțiile corporatiste globale, a căror putere o eclipsează pe cea a majorității statelor-națiune și a căror influență se Întinde pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sensibilitate la drepturile fiecărei ființe și la indivizibilitatea comunității planetare. Uniunea Europeană a devenit locul În care aceste mișcări au Început să-și facă auzită vocea, atât pe coridoarele puterii, cât și În afara lor. Merită să se remarce faptul că noile OSC-uri transnaționale, active politic și orientate către drepturi, nu au fost primele care au spart monopolul prerogativelor statelor-națiune În arena internațională. Anterior, un alt gen de organizații ne-guvernamentale internaționale, În domeniul profesional și tehnic, au deschis calea pentru noii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
personală și nu numai avansul material, devine o măsură la fel de importantă a progresului. În timp ce organizațiile Societății civile orientate spre drepturi Își concentrează atenția dincolo de granițele naționale, cele cu orientare etnică se concentrează pe anumite regiuni În interiorul granițelor naționale. Uneori, agendele OSC-urilor etnice sunt complementare cu cea a Uniunii Europene, dar alteori ele sunt În contradicție. Cu toate ca mottoul Uniunea Europeană este „unitate În diversitate”, subculturile europene sunt de multe ori insulare, xenofobe și Înfricoșate de efectul europenizării și globalizării asupra comunităților lor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
etnice sunt complementare cu cea a Uniunii Europene, dar alteori ele sunt În contradicție. Cu toate ca mottoul Uniunea Europeană este „unitate În diversitate”, subculturile europene sunt de multe ori insulare, xenofobe și Înfricoșate de efectul europenizării și globalizării asupra comunităților lor. Dacă OSC-urile orientate pe drepturi umane universale sunt mai cosmopolitane și seculare, subculturile locale pot adeseori să fie defensive și reacționare și mai interesate În a ridica ziduri decât În eliminarea acestora. Dificultatea În cazul multor dintre subculturile care Împestrițează peisajul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În plin proces de globalizare. Succesul visului european depinde, În mare măsură, de abilitatea de a transforma identitatea culturală, drepturile universale ale omului și guvernarea europeană Într-o relație compatibilă și nu Într-una conflictuală. Noul parteneriat dintre Uniunea Europeană și OSC se va dovedi dificil de administrat. Trebuie să ne reamintim că OSC-urile se află adesea În conflict cu guvernul din cauza politicii oficiale. Guvernele, la rândul lor, privesc de multe ori OSC-urile ca pe o amenințare la propria autoritate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de abilitatea de a transforma identitatea culturală, drepturile universale ale omului și guvernarea europeană Într-o relație compatibilă și nu Într-una conflictuală. Noul parteneriat dintre Uniunea Europeană și OSC se va dovedi dificil de administrat. Trebuie să ne reamintim că OSC-urile se află adesea În conflict cu guvernul din cauza politicii oficiale. Guvernele, la rândul lor, privesc de multe ori OSC-urile ca pe o amenințare la propria autoritate, cautând să le submineze credibilitatea și să le discrediteze legitimitatea. Nu este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-una conflictuală. Noul parteneriat dintre Uniunea Europeană și OSC se va dovedi dificil de administrat. Trebuie să ne reamintim că OSC-urile se află adesea În conflict cu guvernul din cauza politicii oficiale. Guvernele, la rândul lor, privesc de multe ori OSC-urile ca pe o amenințare la propria autoritate, cautând să le submineze credibilitatea și să le discrediteze legitimitatea. Nu este surprinzător deci că Uniunea Europeană nu a Întâmpinat Întotdeauna cu brațele deschise participarea celui de-al treilea sector. Combinația dintre presiunea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acestora În relațiile internaționale este, Într-un fel, o garanție a legitimității politice a acelor organizații internaționale”13. Cu toate că este Împărtășită de multă lume, opinia lui Boutros-Ghali este Încă controversată. Cu toate că Adunarea Generală a ONU permite contribuții formale sporite ale OSC la Întrunirile internaționale, atât Consiliul de Securitate al ONU, cât și Organizația Mondială a Comerțului nu permit participarea societății civile. Anumite organizații globale, cum ar fi Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, permit În mod teoretic reprezentarea OSC, dar În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sporite ale OSC la Întrunirile internaționale, atât Consiliul de Securitate al ONU, cât și Organizația Mondială a Comerțului nu permit participarea societății civile. Anumite organizații globale, cum ar fi Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, permit În mod teoretic reprezentarea OSC, dar În general limitează participarea la un rol consultativ, adeseori departe de adunările oficiale. Statele-națiune și guvernele provinciale și locale sunt de asemenea ambivalente referitor la măsura de participare oficială care să fie permisă. Majoritatea guvernelor ar prefera probabil să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
general limitează participarea la un rol consultativ, adeseori departe de adunările oficiale. Statele-națiune și guvernele provinciale și locale sunt de asemenea ambivalente referitor la măsura de participare oficială care să fie permisă. Majoritatea guvernelor ar prefera probabil să limiteze implicarea OSC la o funcție de monitorizare și feedback și la mobilizarea suportului În favoarea inițiativelor guvernamentale, cu parteneriat formal limitat la livrarea serviciilor. Este de Înțeles că OSC ar dori să fie la masa la care se iau hotărâri, cu o voce și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]