57 matches
-
funcționeze în regim de frecvență cuprins între 600 Hz și 2.000 Hz; ... c) o distorsiune armonica totală mai mică de 10%; ... d) o precizie a reglajului frecventei mai bună de 0,1% ... 6.12.2. Laseri, amplificatori laser și oscilatori, după cum urmează: a) laseri cu vapori de cupru având următoarele caracteristici: ... 1. o lungime de undă cuprinsă între 500 și 600 nm; și 2. o putere medie de ieșire mai mare de 40 W; b) laseri cu ioni de argon
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144457_a_145786]
-
între 300 și 800 nm; 2. o putere medie de ieșire mai mare de 1 W; 3. o frecvență de repetare mai mare de 1 kHz; 4. o durată a pulsului mai mică de 100 ns; e) laseri acordabili și oscilatori în impulsuri, având următoarele caracteristici: ... 1. o lungime de undă cuprinsă între 300 și 800 nm; 2. o putere medie de ieșire mai mare de 30 W; 3. o frecvență de repetare mai mare de 1 kHz; 4. o durată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144457_a_145786]
-
bază, emițător și colector; Testarea tranzistorilor. Evaluare primară a altor tipuri de tranzistori și utilizările lor. Aplicații ale tranzistorilor: clase de amplificare (A, B, C); Circuite simple inclusiv: polarizare, decuplare, feedback și stabilizare; Principiile circuitelor în cascadă: cascade, în contratimp, oscilatori, multivibratori, circuite flip-flop. 4.1.3 Circuite integrate (a) - 1 - Descrierea și funcționarea circuitelor logice și a circuitelor liniare/amplificatoarelor operaționale. (b) - - 2 Descrierea și funcționarea circuitelor logice și a circuitelor liniare; Darea în exploatare și funcționarea unui amplificator operațional
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
de 50 103 Gy (Siliciu) [5 106 rad (Siliciu)] fără degradări în timpul funcționării. Notă tehnică: Mențiunea Gy (siliciu) se referă la energia în Jouli/kilogram absorbită de o probă de siliciu neecranată atunci când este expusă la radiație ionizantă. 6A205 "Lasere", oscilatori și amplificatoare "laser", altele decât cele menționate în 0B001.g.5, 0B001.h.6 sau 6A005, după cum urmează: a. "lasere" cu ioni de argon care au ambele caracteristici următoare: 1. operează la lungimi de undă între 400 nm și 515
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
6 sau 6A005, după cum urmează: a. "lasere" cu ioni de argon care au ambele caracteristici următoare: 1. operează la lungimi de undă între 400 nm și 515 nm, și 2. putere medie la ieșire mai mare de 40 W; b. oscilatori "laser" cu coloranți "acordabili" în impulsuri monomod, având toate caracteristicile următoare: 1. operează la lungimi de undă între 300 nm la 800 nm; 2. putere medie de ieșire mai mare de 1 W; 3. rată de repetiție mai mare de
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
operează la lungimi de undă între 300 nm la 800 nm; 2. putere medie de ieșire mai mare de 1 W; 3. rată de repetiție mai mare de 1kHz și 4. lățime a impulsului mai mică de 100 ns; c. oscilatori și amplificatoare "laser" cu coloranți, "acordabile" în impulsuri, având toate caracteristicile următoare: 1. operează la lungimi de undă între 300 nm la 800 nm; 2. o putere medie la ieșire mai mare de 30 W; 3. o rată de repetiție
32006R0394-ro () [Corola-website/Law/295187_a_296516]
-
dBc/Hz, unde F este valoarea pentru frecvența de operare în Hz și f este frecvența de operare în MHz; Notă: 3A002.d. nu controlează echipament în care frecvența de ieșire este produsă prin adăugare de 2 sau mai mulți oscilatori de frecvență de cristal. e. Analizoare de rețea cu o frecvență maximă de operare de peste 40 GHz; f. Receptori test de microunde având: 1. O frecvență maximă de operare de peste 40 GHz; și 2. Capabile să măsoare amplitudinea și faza
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
x 103 Gy (Siliciu) (5 x 106 râd (Siliciu)) fără degradări în timpul funcționarii. Notă tehnică: Termenul Gy (siliciu) se referă la energia în Jouli/kilogram absorbita de o probă de siliciu neecranata când este expusă la radiație ionizanta. 6A205 "Laseri", oscilatori și amplificatoare "laser", alții decât cei supuși controlului prin 0B001.g.5, 0B001.h.6 și 6A005, după cum urmează: a. "Laseri" cu ioni de argon având ambele caracteristici următoare: 1. Operează la lungimi de unda între 400 nm și 515
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
h.6 și 6A005, după cum urmează: a. "Laseri" cu ioni de argon având ambele caracteristici următoare: 1. Operează la lungimi de unda între 400 nm și 515 nm, și 2. putere medie la ieșire mai mare de 40 W; b. Oscilatori laser cu coloranți acordabili în impulsuri monomod, având toate caracteristicile următoare: 1. Operează la lungimi de unda între 300 nm la 800 nm; 2. putere medie la ieșire mai mare de 1 W; 3. rata de repetiție mai mare de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
la lungimi de unda între 300 nm la 800 nm; 2. putere medie la ieșire mai mare de 1 W; 3. rata de repetiție mai mare de 1 kHz; și 4. lățime a impulsului mai mică de 100 ns; c. Oscilatori și amplificatoare "laser" cu coloranți acordabili în impulsuri, având toate caracteristicile următoare: 1. Operează la lungimi de unda între 300 nm la 800 nm; 2. O putere medie la ieșire mai mare de 30 W; 3. O rată de repetiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
o temperatură dată. După legile lui Kirchhoff (consecințe ale principiului al doilea al termodinamicii) aceasta distributie este "universală", adică independentă de material, ceea ce Max Planck a socotit că îl îndreptățește să o studieze și folosind un material ipotetic format din oscilatori ("rezonatori") armonici. Studiul echilibrului și al stărilor apropiate de el se poate conduce numai cu anumite ipoteze suplimentare asupra oscilatorului și a radiației înconjurătoare; aceste ipoteze sunt și ele cuprinse în noțiunea de „rezonator al lui Planck” și vor deveni
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
celălalt, cele două sisteme au aceeași temperatură. Mai mult, dacă energia medie a oscilatorilor are o abatere ΔU față de valoarea ei de echilibru, atunci are loc un proces ireversibil de apropiere de echilibru, în timpul căruia entropia totala "S" a sistemului "oscilatori + radiație" crește cu rata:<br>formula 3 unde S este entropia ("numai" a) sistemului de rezonatori. Functia S(U,N,ν) este aici necunoscută; pentru ca apropierea de echilibru să fie legată de o creștere a entropiei este însă suficient ca dS
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
10 cm (domeniul razelor gamma). O consecință a amortizării scăzute este că efectul condițiilor inițiale durează mult (pe scara de timp a perioadelor de oscilație). Problema pe care o avem acum este următoarea: ne imaginăm o colecție de N (mare) oscilatori, care emit și absorb radiație și sunt plasați într-o incintă complet reflectătoare, astfel încât să nu se piardă energie; există posibilitatea unor stări staționare, în care energia emisă pe unitatea de timp să fie egală cu cea absorbită? Astfel pusă
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
timpul a câmpului electric într-un singur punct. În cartea sa (1906) Max Planck dă o definiție diferită, a cărei echivalență cu cea de mai sus e plauzibilă. Cuvântul "incoerent" este definit acum în felul următor: considerăm o mulțime de oscilatori cu aceiași parametri caracteristici, dar plasați în diferite puncte în spațiu. Fiecărui punct și fiecărei frecvențe ω li se asociază variabilele aleatoare F(ω), G(ω) (sau mărimea complexă E(ω) din relația (E). În analogie cu (IC2), (IC3), acestea
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
frecvența ν i se poate asocia un curent de entropie L(I) prin relația <br>formula 55, unde T este temperatura corpului negru care emite radiația cu intensitatea I. Entropia S(U) a oscilatorului - ca eșantion al unui colectiv de N oscilatori independenți - o privim ca necunoscută (și pentru că nu precizăm nici un mecanism care ar putea-o modifica în absența câmpului electromagnetic). Evaluăm acum variația entropiei totale într-un interval de timp dt în care oscilatorul absoarbe radiație cu intensitatea I(ω
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
cum ΔU are un semn arbitrar, deducem că S(U) nu este independent de L(I), ci:<br>formula 66unde U și I sunt legate de relația de echilibru. Deoarece dS/dU = 1/T, această relație expimă egalitatea temperaturilor sistemului de oscilatori și a radiației. Din ea se deduce prin integrare că<br>formula 67Derivând de două ori:<br>formula 68Cu aceasta, obținem a doua relație „fundamentală” a lui Planck:<br>formula 69sau, ținând seama de expresia lui ΔU:<br>formula 70Din (7.12) sau (7
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
simplitatea naturii” se ascunde în funcția care descrie entropia oscilatorilor (entropia calculată din formula lui Wien l-a întărit in aceasta), cuplată probabil cu neîncrederea în dezvoltările contemporane ale mecanicii statistice (care ofereau o expresie pentru entropia unui sistem de oscilatori clasici în „slabă” interacție unul cu celălalt, fără un mecanism detaliat de interacție), ceea ce a dus la interpretarea lui nemaiintâlnită a curbelor experimentale ale radiației corpului negru. În orice caz, reticența contemporanilor (și a lui proprie) în acceptarea "ad litteram
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
a oscilatorilor și radiației crește la restabilirea echilibrului între ele, numai daca condiția relativ simplă (7.14) este respectată. Această condiție este cunoscută în termodinamică pentru sisteme simple: entropia este o funcție concavă de energie , dar pentru sistemul izolat de oscilatori, nu este ușor de interpretat. Cele două ecuații (1a) și (7.14) din ultimul paragraf sunt acele consecințe ale fizicii clasice în care trebuie avut încredere pentru a face „saltul” către mecanica cuantică! Faptul că sistemul de oscilatori și radiație
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
izolat de oscilatori, nu este ușor de interpretat. Cele două ecuații (1a) și (7.14) din ultimul paragraf sunt acele consecințe ale fizicii clasice în care trebuie avut încredere pentru a face „saltul” către mecanica cuantică! Faptul că sistemul de oscilatori și radiație închis într-o cavitate reflectătoare evoluează "ireversibil" către o stare de echilibru nu este evident, deoarece atât ecuațiile lui Maxwell pentru câmpul electromagnetic, cât și cele ale mecanicii clasice admit, pentru fiecare soluție posibila și una a cărei
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
aplicații importante în matematică, fizică, optică, inginerie electrică, automatică, prelucrarea semnalelor și teoria probabilităților. În matematică, este folosită la rezolvarea ecuațiilor diferențiale și integrale. În fizică, este folosită la analiza sistemelor liniare invariante în timp cum ar fi circuite electrice, oscilatori armonici, dispozitive optice și sisteme mecanice. În aceste analize, transformata Laplace este adesea interpretată ca o transformare din "domeniul timp", în care intrările și ieșirile sunt funcții de timp, în "domeniul frecvență", unde aceleași intrări și ieșiri sunt funcții de
Transformată Laplace () [Corola-website/Science/309834_a_311163]
-
la studiul radiației în încăperi perfect reflectătoare este descris clar de Max Planck. În prezentarea de mai sus am urmărit deasemenea în linii mari cursul de termodinamică a lui Ș.Țiteica . Ideea de a considera radiația ca o sumă de oscilatori este datorita lui Rayleigh și duce împreună cu teorema de echipartiție a energiei din mecanica statistică clasică la formula lui Rayleigh-Jeans (RJ) de mai sus. Împreună însă cu ipoteza nivelelor discrete de energie ale oscilatorilor, ea oferă modul cel mai rapid
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
intensității radiației corpului negru este realizată de radiația electromagnetică în echilibru termic cu orice material (la nici o frecvență complet reflectător), înseamnă că ea poate fi realizată și în echilibru cu un material ipotetic, format de exemplu dintr-un sistem de oscilatori armonici simpli, cu restricția ca frecvențele lor proprii să acopere întregul spectru. Această observație permite studiul radiației corpului negru independent de un model exact atomic (care la vremea aceea nu exista). A doua observație este că - în contradicție cu ipoteza
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
și anume la: Rezonatorul lui Planck. Câmpul electric este acela al unei superpoziții "incoerente" de unde electromagnetice incidente, pe care pentru început le considerăm polarizate paralel cu axa oscilatorului: Prin „incoerență” înțelegem independența statistică a tuturor componentelor câmpului la pozițiile diferiților oscilatori folosind funcția δ(x) a lui Dirac scriem aceasta: Atunci Energia U absorbită de oscilator în intervalul de timp (0,t) este: Energia U nu are la prima vedere un semn definit, deoarece atât E(t) cât și x'(t
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
entropia S(U) a unui oscilator folosind (3.1): Dacă cunoaștem pe L(I), obținem din (4.9): Max Planck incearcă să obțină restricții suplimentare asupra lui S(U) din principiul al doilea al termodinamicii: entropia totală a sistemului de oscilatori și radiație nu e numai staționară la echilibru, ci are un maximum: el arată că o condiție suficientă pentru ca entropia totală să aibă un maximum acolo unde este staționară este: Această condiție este netrivială pentru că implică numai entropia oscilatorilor. Formula
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
în articolul său înaintat în ianuarie 1901, care reprezintă nașterea mecanicii cuantice. Revenind la (5.2) și înlocuind β=hν și d=1, calculăm acum entropia unui oscilator : Integrând de la U = 0 până la U: Pentru un ansamblu format din N oscilatori identici cu energia totală U obținem, folosind proprietatea de extensivitate a entropiei: Introducem numărul Cu aceasta: Pentru N mare, reamintim formula asimptotică a lui Stirling: atunci, până la termeni de ordinul (ln N)/N, Observația centrală este că , dacă P este
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]