415 matches
-
inedită figură aparține probabil lui Bibi Ionescu, legată de construirea întâiului sintetizator din România pentru Dan Andrei Aldea. Bateristul Mișu Cernea își amintea de acea masă de călcat acoperită de un vinilin verde, pe care adaptaseră o claviatură la un oscilator, cu dezavantajul principal că montajul electronic nu era stabil în frecvență, ci dependent de curentul de la rețea. În anii ’80, un tânăr chitarist pe nume Adi Butoi construia la comandă efecte de chitară adaptate fiecărui instrument, pe care le încapsula
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
Heinrich Rudolf Hertz a descoperit efectul fotoelectric și a fost necesară introducerea unei noi teorii care să justifice acel fenomen, deoarece teoria clasică era în contradicție cu rezultatele experimentale. În 1888, Heinrich Rudolph Hertz a descoperit în Karlsruhe cu ajutorul primului oscilator existența undelor electromagnetice. El a dovedit că acestea sunt identice și se deplasează cu viteza undelor luminii. Rezultatele muncii sale au constituit baza pentru dezvoltarea telegrafiei fără cablu și a radioului. Heinrich Rudolph Hertz a decedat la 1 ianuarie 1984
Google îl omagiază pe Heinrich Rudolf Hertz () [Corola-journal/Journalistic/67248_a_68573]
-
care deține deja bomba antibuncăr, știți d-voastră care, alea de au explodat doua recent, în august 2011 în USA, atunci când au zis că a fost mare cutremur acolo, dar n-a fost cutremur, că nu s-a înregistrat pe oscilator, ci doar le-au explodat laboratoarele lor, probabil, de celule Stem și alte macareturi cu care ne găuresc acum Pământul, unde ne prepară nouă acum Codexul Alimentarius. Eu cred că l-au scos pe Genethilos-ul ăsta de Okeanos al nostru
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
2011; vol. II, sub titlul „Ieșirea din timpul nevăstuicilor”; „Cucuta lui Socrate”, editura I.P.; „Clona”, editura I.P. Proză scurtă: Alergătoarele din Kenya - pagini autobiografice; Între lumi - note de călătorie în Anglia; Corespondență în străfunduri; Naufragiați în paradis; Armonograful cu două oscilatoare (piesă de teatru) Omagiu Tudor Arghezi - Culegere de poezii reunite sub titlul „Sunt sticletele ce-și va arde penajul”. Volume de versuri: Poezii - 2012-2013, editura I.P.; Poezii - 2014-2915, editura I.P.; Poezii - 2015, editura I.P. (George ROCA, Rexlibris Media Group, Sydney
CĂRAREA DINTRE SECOLE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352700_a_354029]
-
2011; vol. II, sub titlul „Ieșirea din timpul nevăstuicilor”; „Cucuta lui Socrate”, editura I.P.; „Clona”, editura I.P. Proză scurtă: Alergătoarele din Kenya - pagini autobiografice; Între lumi - note de călătorie în Anglia; Corespondență în străfunduri; Naufragiați în paradis; Armonograful cu două oscilatoare (piesă de teatru) Omagiu Tudor Arghezi - Culegere de poezii reunite sub titlul „Sunt sticletele ce-și va arde penajul”. Volume de versuri: Poezii - 2012-2013, editura I.P.; Poezii - 2014-2915, editura I.P.; Poezii - 2015, editura I.P. (George ROCA, Rexlibris Media Group, Sydney
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
și făcând schimb de cuvinte care zburau de la o inima la alta. Coborâsem privirea în jos pentru o secundă, ca să nu-mi observi roșeața obrajilor, spunând cu o veselie falsă. „Dacă ești tu... pedeapsa se va dubla”. Îmi vei rebobina oscilatoarele data viitoare și voi avea grijă să se adune cât mai multe. M-ai privit tandru și îndepărtându-te mi-ai spus zâmbind cu vocea blândă: „Data viitoare!” Am privit în urma ta nedumerită. Oare ce-o fi însemnând pentru tine
ÎNCEPUTUL IUBIRII (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376568_a_377897]
-
dinamicii plumei de plasmă,prezintă curentul ionic tranzient tipic, trasat pentru diferite distanțe probă - Țintă; se observă divizarea plasmei în două structuri de viteze distincte, acestea fiind caracterizate de timpi de sosire diferiți. Prin urmare, prima parte prezintă un caracter oscilator, iar a doua, o cocoașă. Această comportare corespunde celei aferente imaginilor plasmei obținute prin intermediul camerei de tip ICCD [73, 74]. Vitezele celor două formațiuni de plasmă au fost determinate pentru d = 1.9 cm: v1 = 4.7·10 4 m
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
N (normal) și P (patologic), care pune accentul pe starea de normalitate, ce precede boala, și starea de postmorbilogice, în cursul căreia „patologicul” (P) intră în conflict cu „normalul” (N) în cadrul aceluiași sistem de funcțiuni mentale ale personalității; d) modelul oscilator (S. Freud), în cazul căruia observăm două mecanisme concurente și opuse: mecanismul de apărare și mecanismul contrafobic; e) modelul existențial (L. Binswanger), care pune accentul pe „istoria vieții interioare” a persoanei; psihologia persoanei este considerată o „istorie personală de viață
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unei poziții, sau se deplasează dintr-o poziție în alta. Mișcarea unui corp, care se repetă la intervale egale de timp și care se face simetric față de o poziție de repaus, se numește mișcare oscilatorie, iar corpul respectiv se numește oscilator. Exemple de oscilatori: pendulul gravitațional; corpul suspendat de un resort (pendul elastic); lamela elastică fixată la unul din capete (pendulul cu arc lamelar): coloana de apă dintr-un tub în formă de U: coarda unui instrument muzical pendulul fizic; proiecția
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
T) a mișcării oscilatorii este timpul necesar efectuării unei oscilații complete; (T)SI= s. • Frecvența (ν) a mișcării oscilatorii este numărul de oscilații efectuate în unitate de timp; (ν)SI=Hz • Elongația x (sau y) a mișcării oscilatorii este deplasarea oscilatorului față de poziția de echilibru, la un moment dat (x) SI = m. • Amplitudinea (A) este elongația maximă pe care o atinge oscilatorul în timpul mișcării. Dacă oscilatorul este scos din poziția de echilibru, printr-o perturbație din exterior și apoi forța perturbatoare
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de oscilații efectuate în unitate de timp; (ν)SI=Hz • Elongația x (sau y) a mișcării oscilatorii este deplasarea oscilatorului față de poziția de echilibru, la un moment dat (x) SI = m. • Amplitudinea (A) este elongația maximă pe care o atinge oscilatorul în timpul mișcării. Dacă oscilatorul este scos din poziția de echilibru, printr-o perturbație din exterior și apoi forța perturbatoare este înlăturată, (oscilatorul este lăsat liber), oscilațiile în acest caz se numesc oscilații libere sau proprii. Deoarece mișcarea reală a unui
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
unitate de timp; (ν)SI=Hz • Elongația x (sau y) a mișcării oscilatorii este deplasarea oscilatorului față de poziția de echilibru, la un moment dat (x) SI = m. • Amplitudinea (A) este elongația maximă pe care o atinge oscilatorul în timpul mișcării. Dacă oscilatorul este scos din poziția de echilibru, printr-o perturbație din exterior și apoi forța perturbatoare este înlăturată, (oscilatorul este lăsat liber), oscilațiile în acest caz se numesc oscilații libere sau proprii. Deoarece mișcarea reală a unui oscilator real se face
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de echilibru, la un moment dat (x) SI = m. • Amplitudinea (A) este elongația maximă pe care o atinge oscilatorul în timpul mișcării. Dacă oscilatorul este scos din poziția de echilibru, printr-o perturbație din exterior și apoi forța perturbatoare este înlăturată, (oscilatorul este lăsat liber), oscilațiile în acest caz se numesc oscilații libere sau proprii. Deoarece mișcarea reală a unui oscilator real se face cu frecare, amplitudinea scade de la o oscilație la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
în timpul mișcării. Dacă oscilatorul este scos din poziția de echilibru, printr-o perturbație din exterior și apoi forța perturbatoare este înlăturată, (oscilatorul este lăsat liber), oscilațiile în acest caz se numesc oscilații libere sau proprii. Deoarece mișcarea reală a unui oscilator real se face cu frecare, amplitudinea scade de la o oscilație la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere sunt deci întotdeauna amortizate. Dacă amplitudinea rămâne constantă în timp, oscilațiile se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
unui oscilator real se face cu frecare, amplitudinea scade de la o oscilație la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere sunt deci întotdeauna amortizate. Dacă amplitudinea rămâne constantă în timp, oscilațiile se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
cu frecare, amplitudinea scade de la o oscilație la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere sunt deci întotdeauna amortizate. Dacă amplitudinea rămâne constantă în timp, oscilațiile se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de la o oscilație la alta, mișcarea oscilatorie în acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere sunt deci întotdeauna amortizate. Dacă amplitudinea rămâne constantă în timp, oscilațiile se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
acest caz fiind amortizată. Oscilațiile libere sunt deci întotdeauna amortizate. Dacă amplitudinea rămâne constantă în timp, oscilațiile se numesc neamortizate. Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct material care execută oscilații sinusoidale
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
Acest tip de oscilator, inexistent în practică ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct material care execută oscilații sinusoidale pe o dreaptă, sub acțiunea unei forțe de tip elastic, adică o forță atractivă proporțională cu distanța până la poziția de
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
ca oscilator liber, este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct material care execută oscilații sinusoidale pe o dreaptă, sub acțiunea unei forțe de tip elastic, adică o forță atractivă proporțională cu distanța până la poziția de echilibru, F = Ky (sau F = Kx). Relație
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
este un oscilator ideal. Tot oscilații neamortizate efectuează și un oscilator aflat sub acțiunea unei forțe exterioare periodice în timp, oscilațiile în acest caz numindu-se oscilații forțate. I.2. Oscilatorul liniar armonic I.2.1. Modelul oscilatorului liniar armonic Oscilatorul liniar armonic este un punct material care execută oscilații sinusoidale pe o dreaptă, sub acțiunea unei forțe de tip elastic, adică o forță atractivă proporțională cu distanța până la poziția de echilibru, F = Ky (sau F = Kx). Relație între mișcarea circulara
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
uniforme a lui P, scrisă în mărimi unghiulare, este φ =ω0t+φ0, unde φ0 și φ reprezintă unghiurile la centru formate de raza vectoare a punctului P la momentele t0=0 și t. Fiecare dintre aceste legi reprezintă legea mișcării oscilatorului liniar armonic, deci proiecția pe o axă a mișcării circulare uniforme a unui punct este o mișcare oscilatorie armonică. Argumentul funcțiilor armonice, φ = ω0t + φ0 se numește faza mișcării, φ0 fiind faza inițială (la momentul t=0), iar ω0 se
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
armonici. In dinamica mișcării oscilatorii armonice, se pornește de la ecuația diferențială a mișcării punctului material asupra căruia acționează o forță de tip elastic. Pentru a avea soluție unică trebuie să impunem condițiile inițiale: valoarea inițială a elongației și vitezei. Pentru oscilatorul liniar armonic, graficul energiei potențiale este o parabolă, cu vârful în poziția de echilibru stabil. Se spune că oscilatorul, în poziția de echilibru stabil, se află într-o groapă de energie potențială. Energia mecanică totală a oscilatorului liniar armonic este
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
forță de tip elastic. Pentru a avea soluție unică trebuie să impunem condițiile inițiale: valoarea inițială a elongației și vitezei. Pentru oscilatorul liniar armonic, graficul energiei potențiale este o parabolă, cu vârful în poziția de echilibru stabil. Se spune că oscilatorul, în poziția de echilibru stabil, se află într-o groapă de energie potențială. Energia mecanică totală a oscilatorului liniar armonic este constantă (se conservă) I.2.2. Reprezentarea mărimilor oscilatorii armonice. Vom reprezenta grafic elongația y, viteza v și accelerația
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
și vitezei. Pentru oscilatorul liniar armonic, graficul energiei potențiale este o parabolă, cu vârful în poziția de echilibru stabil. Se spune că oscilatorul, în poziția de echilibru stabil, se află într-o groapă de energie potențială. Energia mecanică totală a oscilatorului liniar armonic este constantă (se conservă) I.2.2. Reprezentarea mărimilor oscilatorii armonice. Vom reprezenta grafic elongația y, viteza v și accelerația a, ale oscilatorului liniar armonic, în funcție de timp, date de (I.1) și (I.2) sau (I.3). 2
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]