125 matches
-
mulți ani, ce apare între articulațiile talo-calcaneene și este caracterizată morfopatologic prin redoare fibroasă, ce se osifică după mulți ani (10-15 ani), iar clinic prin durere și redoare subtalară. este caracteristică părții mediale a articulației subtalare. Coaliția tinde să se osifice după 12-15 ani. Deși coaliția dintre talus și calcaneu poate apărea la nivelul oricărei fațete articulare, cel mai des implicată este fațeta articulară medială. Anatomia fațetei mijlocii și a fațetei anterioare este destul de variată de la un individ la altul. Sînt
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
10 grade înclinare cefalică - evaluează partea ei posterioară. Este folositor de obicei doar pentru 1/3 dintre pacienții cu coaliție talo-calcaneană. Folosirea unei cizme gipsate de mers pentru 3-6 săptămâni poate ameliora simptomele. Adesea simptomele diminuă când articulația mijlocie se osifică în întregime, în special în cazurile când călcâiul rămâne în poziție neutră. Se poate apela la două procedee: excizia și artrodeza. Excizia: este tratamentul de ales în cazul pacienților sub 16 ani, dacă nu sunt prezente modificări degenerative și dacă
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
din occident, filtrate însă de autorități. Cum mașina de propagandă folosită pentru remodelarea populației după dezideratele Partidului Comunist al Uniunii Sovietic, (prin oraganizațiile de pionieri, Kopmsomol, organizațiile de bază de partid, mass-media și învățământul public), a devenit din ce în ce mai ineficientă și osificată după moartea lui Stalin influențele culturale străine au devenit tot mai importante în politica, cultura și opinia publică sovietice. În timp ce sistemul vechiului regim de remodelare a valorilor și credințelor publice se prăbușea la sfârșitul penultimului deceniu și începutul celui de-
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]
-
scheletici.La vertebrate categorie de care aparține și omul elementele scheletului sunt numite oase.Mamiferele în regiunea articulației au un cartilagiu, pe când la peștii cartilaginoși că de exemplu rechinii, întregul schelet este alcătuit din cartilagiu cu exceptia scheletului capului care este osificat.Țesutul osos este produs de "osteocite", care celule specializate. Existăunt cristale de hidroxiapatit (Că(PO)OH) dispersate într-o matrice (masă) de colagen (o proteină de legătură prezenta în oase, dinți, tendoane și piele), cartilagiul este produs de "condrocite" și
Schelet () [Corola-website/Science/305898_a_307227]
-
Regiunea inferioară a feței, buza inferioară, procesul dentoalveolar inferior, mușchii masticatori și osul mandibula se vor diferenția din procesele mandibulare. Scheletul arcului branhial I este format dintr-o tijă cartilaginoasă, situată în mugurii mandibulari, numită „cartilajul lui Meckel”. Acesta se osifică numai la capete și cu capătul ventral participă la formarea mandibulei, iar din capătul dorsal se va forma ciocanul și nicovala, oscioarele urechii mijlocii. Partea medială a cartilajului va deveni fibroasă formând ligamentul sfeno-mandibular. Pornind din arcul mandibular, antero-medial, proemină
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
și fața posterioară și 4 margini: două margini laterale, marginea superioară și marginea inferioară. Corpul sternului embrionar este format din 4 segmente numite sternebre ("Sternebrae") care persistă până la pubertate. Sternebrele sunt unite între ele prin joncțiuni cartilaginoase. Aceste joncțiuni se osifică la pubertate și la 25 de ani antrenează o fuziune progresivă a sternebrelor formând corpul sternului la adult. Liniile de fuziune a sternebrelor se văd pe fața anterioară a corpului sternului la adult. Unghiul sternal sau unghiul Louis ("Angulus sterni
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
dimensiuni variate, poate fi ovalar sau triunghiular, larg sau subțire, ascuțit sau bifid (bifurcat), curbat sau deviat spre o parte; este adesea perforat la mijloc de un orificiu. Procesul xifoidian este cartilaginos la persoanele tinere și se de obicei se osifică la bătrâni. În tabel sunt redate denumirile după Terminologia Anatomica (TA) 1998.
Stern () [Corola-website/Science/317125_a_318454]
-
În cele mai multe cazuri vindecarea se face spontan odată cu creșterea în vârstă și osificarea tuberozității. Durerea este lejeră, intermitentă, cedează la repaus și reapare imediat după eforturi; rareori determină o veritabilă impotență funcțională. În final când tuberozitatea anterioară a tibiei este osificată, durerea dispare, apofiza rămânând mai voluminoasă. Diagnostic diferențial trebuie făcut cu: În cazurile ușoare se recomandă un repaus relativ cu interzicerea sporturilor de performanță, dar fără împiedicarea activității școlare. Se evită exercițiile excesive, mai ales flexia completă a genunchiului. Se
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
mare și cea mică. Cel de-al doilea arc branhial dă naștere cornului mai mic și părții superioare a corpului central. Cartilajul celei de-al treilea arc branhial formează cornul mare și partea inferioară a corpului central. Osul hioid este osificat din 6 centre: 2 din corpul central, și unul din fiecare corn. Osificația în cornul mare apare înspre sfârșitul vieții fetale, iar în organism scurt după aceea, iar în cornul mai mic, în primul sau al doilea an de viață
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
și i se poate acorda chiar și un anumit grad de libertate.” În artă și literatură însă îngrădirea libertății creatorilor are efecte evidente: „Dacă spontaneitatea nu e prezentă întrun moment sau altul, creația literară devine imposibilă, iar limbajul însuși se osifică”. Istoria a dovedit faptul că toate aceste concluzii de care Orwell era atât de sigur în 1946 nu erau nici exagerări, nici speculații. Există însă în Cărți sau țigări și pasaje mult mai apropiate de literatură, plasate undeva la limita
Verdictele lui Orwell by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5048_a_6373]
-
oprim se deplasa odată cu noi, încremenită în propria ei viteză. Era ca și cum ai fi vrut să sari din mers, la 160 de kilometri la oră. Crustele de viață se depuneau instantaneu, nu mai puteai să te smulgi dintre aluviuni. Ne osificam cu fiecare respirație, cu fiecare minut de tăcere. Singurele dinamice rămâneau amintirile, pachetele complete cu stări și senzații: acolo ne regăseam, atașați de-același segment de viață care, în ciuda diferențelor de vârstă, ne unea și ne împiedica să ne dezintegrăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în fine, o parte de istorie mai mult sau mai puțin interesantă, care poate fi spusă sau nu - nu știu dacă este cazul -. În primul rând, a fost un efort de migra de la un minister într-altul. Sistemul era destul de osificat și nu lăsa omul să se ducă unde dorește decât cu mari eforturi. Deci, noțiunea de detașare există și acuma, dar transferul interministerial era foarte greu de obținut. Ei, am făcut-o cu pronia cerească deasupra, pentru că mi-am imaginat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
conștiinței transcendente, metempsihozei etc. Polemica privitoare la "erosul divin" la Eminescu, așa cum reiese în special din postuma Preot și filosof, pune în cauză schisma dintre creștinism și metafizică. O permanentă răfuială întreține Theodor Codreanu cu eminescologia tradițională care l-a "osificat" pe poet în clișee ca: "romantic întârziat", "ultimul mare romantic", "produs tardiv al romantismului german", "epigon al romantismului european", ceea ce a făcut ca receptarea lui în lume să fie pe cât de slabă, pe atât de alterată, cu mici excepții, cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în Brahma, în Vișnu puterea de viață, prin șiva moartea. A arătat apoi din ce cauză munții sunt totdeauna aleși de locuințe zeilor, cum zeii inzilor a devenit nemuritori, cum în fine dintr-o concepție preistorică și unitară s-au osificat religia în chipurile simbolice ale zeilor. Prelectorul a trecut apoi la popoarele iranice, coborâtoare din cel aric, dar la care s-a dezvoltat cultul focului și apei dualitatea principiului universului. Apoi a trecut la egipteni (hamiți ) și la popoarele vechi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care sunt formate popoarele, aceasta oferindu-i posibilități maxime de dezvoltare. Cultura modernă vrea să se înalțe cu colaborarea permanentă a tuturor sufletelor, a tuturor inițiatorilor și a tuturor energiilor” (1925-1926, p. 18). Când domnește pasivitatea însă, cultura, instituțiile „se osifică”, devin statice. De aceea, „într-o concepție dinamică a vieții”, trebuie să se asigure fiecăruia „putința de a-și dezvolta forțele latente în el”. Era în anii entuziasmului constructiv, imediat după Marea Unire, intelectualii erau animați de ideea datoriei către
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
necesare. Deci este și o fatalitate geoculturală În care ați picat, venind la Cluj; o fatalitate pentru care noi suntem primii responsabili, dar și una de care chiar noi trebuie să ne desprindem, fiindcă altminteri lucrurile se cimentează prematur, se osifică, nu merg Într-o direcție prea fertilă. Însă ceea ce voiam să vă spun - și cu asta Închei - este legat de palierul de pe care vă vine această ofertă, care câteodată vă exasperează: majoritatea lucrurilor pe care noi le discutăm aici, modul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în linia vreunui stil propriu. Stilul e rezultatul disciplinei spirituale la care Biserica supune pe artiștii, singuratici, chemați să slujească scopurile ei transcendente. Se întâmplă însă ca stilul consfințit de Biserică și însușit ca o proprietate a ei să se osifice și să dea naștere mai departe la confecțiuni de imitație formală a tradiției, fără viață și fără strălucire. Fenomenul acesta se ivește în epocile când spiritul veacului se înstrăinează de spiritul Bisericii. În acest caz, artiștii, aplecându-se fără convingere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ascetului e un non-sens. Căci egoismul nu există decât în ordinea păcatului. În ordinea lumii dezdumnezeite. În ordinea divină a făpturii sfințite, el nu există. Ideea creativ ismului artistic, conceput ca o altă sfințenie, care ar face tranziția de la creștinismul osificat la nu știu ce epocă nouă, e de asemenea un non sens. Creativismul artistic a existat de când există omul, iar perspectiva epocală, ce i se atribuie în viitor, nu e decât o iluzie și n-ar fi decât o reîntoarcere la lumea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vasului care te conține, nu e o dovadă că ești ființă vertebrată. Nu poți fii o eternă moluscă ce-și modelează corpul gelatinos după fiecare val. Ceea ce timpul a lăsat inoxidabil trebuie să cristalizeze și în mintea ta, să se osifice, să expandeze, chiar dacă par forme desuete și vetuste. Tinerii au obiceiul să asocieze ceea ce e vechi cu ceea ce e demodat. Ce știau ei, Aristotel sau Platon? E în stare să te întrebe câte unul. El, tânărul, extinde atitudinea disprețuitoare față de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
înghețului ideologic instalat și a atmosferei de delațiune declanșate prin publicarea fragmentelor din romanul Pe muchie de cuțit de Mihai Beniuc, cu precădere a capitolului Marele anonim (29/1959), în care este ponegrit Lucian Blaga, viața literară refuză să se osifice complet, mai ales datorită activității unor critici tineri, care înțeleg să navigheze pe itinerarii proprii printre noile aisberguri. Este vorba de Matei Călinescu, Dumitru Micu, mai apoi Eugen Simion, Nicolae Manolescu. Noile dezbateri pe tema realismului socialist nu mai beneficiază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
în limba franceză, langue de bois; iar în limba română este un calc recent după limba franceză), se consideră, în general, că începînd din 1980 ea se utilizează în manieră frecventă mai ales în raport cu discursul politic (comunist), desemnînd un mod osificat de exprimare, tributar formulelor fixe, sloganurilor și expresiilor al căror referent rămîne vag și difuz. Pierre Fiala arată că, în anii 1980-1990, limba de lemn a devenit obiect de studiu al analizei discursului, punîndu-se în evidență cîteva note specifice: 1
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Junimii de a „organiza” și „înfrumuseța”, scrie P., ieșite din dezgustul față de „verbozitatea metisă” și „mahalagismul cultural” ale epocii postpașoptiste au condus, odată cu tendința de supraevaluare a „caligrafiei stilistice”, la „sacrificarea autenticului, a pateticului, a străfundurilor psihologice”, ajungând să se osifice apoi în criterii axiologice dogmatice, atotprezente atât în sistemul educațional, cât și în critica și estetica interbelice. Studiul Limba literară - concentrat asupra gestului genezic al lui Titu Maiorescu de a fi despărțit, în mod discriminatoriu, cuvintele „poetice” de cele „prozaice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
tradiționale, de acuratețea cărora acum nimeni nu se mai îndoiește. Supunerea post-festum a unui text poetic regulilor gramatical ulterior împământenite (dar chiar și ale vremii sale), se spune în carte, "riscă să-l scoată din zona vie a vorbirii, îl osifică, îl face bun de pus la muzeu (...) Literatura română s-a gramatizat sută la sută (ehei, de-ar fi chiar așa! n.n.), cuvintele cad în cărți direct din dicționarul ortografic, ortoepic și cum i-o mai fi spunând, scriitorii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Engels scriau În ceea ce sunt probabil paragrafele-cheie ale Manifestului Partidului Comunist următoarele: Toate relațiile Înțepenite, ruginite, cu cortegiul lor de reprezentări și concepții, venerate din moși-strămoși, se destramă, iar cele nou create se Învechesc Înainte de a avea timpul să se osifice. Tot ce e feudal și static se risipește ca fumul, tot ce e sfânt este profanat și oamenii sunt În sfârșit siliți să privească cu luciditate poziția lor În viață, relațiile lor reciproce. Nevoia unei desfaceri tot mai largi a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ridicate. În țesutul osos sunt numai fibre colagene. Celulele osoase sunt de trei tipuri: osteoblaste, osteocite și osteoclaste. Osteoblastele sunt celule, cu diametre de 15-20 μm, care apar numai în momentul în care țesutul conjunctiv sau cartilaginos începe să se osifice, transformându-se în țesut osos. Odată cu terminarea procesului de osificare, osteoblastele se maturează, transformându-se în osteocite. Osteocitele reprezintă celulele specifice țesutului osos adult, ele fiind adăpostite în niște cavități, denumite osteoplaste, aflate în substanța fundamentală. Osteoclastele sunt celule multinucleate
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]