395 matches
-
Nică era deja însurat și avea și trei prunci de crescut, iar Manole era tocmai la vârsta când țara îl cerea la oaste. Acum însă, țara avea nevoie de mai mulți ostași, așa că n-a scăpat de rechemare la datoria ostășească nici bădița Nică, cum îi zicea fratele mai mic. Biata mamă știa ce înseamnă războiul din cele ce văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată nădejdea în Dumnezeu, pe Care
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
Nică era deja însurat și avea și trei prunci de crescut, iar Manole era tocmai la vârsta când țara îl cerea la oaste. Acum însă, țara avea nevoie de mai mulți ostași, așa că n-a scăpat de rechemare la datoria ostășească nici bădița Nică, cum îi zicea fratele mai mic. Biata mamă știa ce înseamnă războiul din cele ce văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată nădejdea în Dumnezeu, pe Care
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-II). Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
retorică: „Ce s-ar fi întâmplat în istoria noastră, dacă nu se respingea șansa divină de pregătire prin trezirea Oastei Domnului pentru marea confruntare cu ateismul militant comunist?” În orice caz, cuvintele lui Iosif Trifa străbat peste timp, prin salutul ostășesc „Slăvit să fie Domnul! Amin.” Rusia, octombrie 1988 În caleidoscopul subiectelor din cartea „Pași spre lumină” se distinge evocarea unei călătorii a autorului, în Rusia lui Gorbaciov, într-o perioadă de avânt a perestroikăi, care a marcat începutul sfârșitului sistemului
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/_pasi_spre_lumina_de_petru_lascau_o_carte_despre_sfintenie_si_renastere_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
regele Bela al IV-lea cheamă Ordiunul Cavalerilor Ioaniți (sau ospitalieri) cu magistrul Rembald, cărora le cedează, în anumite condiții, întreaga Țară a Severinului, acordându-le și alte avantaje. În această situație, opțiunea regală nu este întâmplătoare, cunoscute fiind calitățile ostășești ale acestor călugări - militari și cu deosebire priceperea lor în construirea și apărarea fortificațiilor 12, calități de altfel menționate de regele maghiar într-o scrisoare din 1254, către papă, în care arată că împotriva pericolului tătăresc nu avusese nici un sprijin
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
inchizitor în care se reflecta chipul aurit al călugărului Hildebrand. Între 1940-1941 îl întâlnim ca elev al Școlii Militare de Ofițeri de Rezervă din Ploiești, pentru ca un an mai târziu să-l aflăm în linia întâi al trupelor de elită ostășești ale Batalionului 1 Vânători de Munte, pe frontul de reîntregire a Vetrei geto-daco-strămoșești. Având credința puternică în Împăratul lumii-Biruitorul Iisus Hristos, Aurel State se consideră deopotrivă Ostaș al Domnului și al Patriei sale, cea cu descendență nobilă, demnă și nemuritoare
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
Munte, îl azvârle pe Aurel State pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a Sevastopolului, sub flamura Învingătorului. Statul român și cel german îi acordă pentru meritele sale deosebite, fiind rănit de patru ori, cele trei distincții sacre ale virtuțiilor ostășești: Virtutea militară, Ordinul Mihai Viteazul și Crucea de Fier. Misiunea menirii și responsabilității sale și-a împlinit-o desăvârșit: „De voi pleca în basmul lui <>, vă salut. Sunt fericit!” Luptă ca voluntar împotriva partizanilor sovietici, aureolat de gloria învingătorului de la
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
Autorului Generalul-scriitor Radu Theodoru, un model uman nealterat de timp și de timpuri Cu o săptămână în urmă am trecut din nou Prutul. Desigur, nu la vreun ordin militar și nu cu zăngănit de arme... Iată, mă urmărește celebra formulă ostășească, imperativă, la care a răspuns, în iunie 1941, tatăl meu. Eu am trecut pentru a treia oară râul cel care încă ne mai desparte Neamul și am făcut-o, ca de fiecare dată, la “ordinul” d-lui conf. univ. dr.
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1400846999.html [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]
-
al odăii în care duduia focul. - Măi, femeie, întinde masa repede c-a venit Marian! Cheamă-l și pe Ionel al nostru, că doar e ziua lui! Intră Ionel în odaie, un tânăr cam ursuz, îmbrăcat într-o bluză verde ostășească, și-mi dă mâna, strângându-mi-o tare, bărbătește. - Ăsta-i fecioru' meu, Ionel! A venit tocmai de la Galați, că-i militar!... - La armată? - Oho! La grăniceri!... - Bravo, Ionele! - Femeie! Ai pus paharele? - Pun acușica. Așezați-vă, că vin acușica
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
literele să lucească în lumina zilei, versuri ce au dincolo de cerneala trupului lor, emoția zilei de 10 noiembrie 1935, când au fost rostite: Celor ce-au căzut la Robănești Vulturi năprasnici, icoane sfinte, eroi din regimentul nouă, Ce mare cinste ostășească vă fost-a hărăzită vouă, Să-nscriți cu vârf de lance glorii, în ropote de cai năvalnici Și să rămâneți de-acum pururi ai călărimii vulturi falnici, Adăugând la Cartea Sfântă a vitejiei strămoșești O pagină de lauri plină, a șarjei
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
făcut posibile victoriile de la Oituz, Mărăști, Mărășești. Dr. Mircea Tănase s-a axat în comunicarea sa pe evidențierea rolului pe care l-au avut presa și, în special, ziarul “România” la crearea rezistenței românești în timpul primului război mondial. Printre publicațiile ostășești din această perioadă au fost amintite: revista "Tranșeelor", “În Carpați”, “Patrula” etc. Ziarul “România”, considerat pro-aliat și împotriva Puterilor Centrale, l-a avut director pe Mihail Sadoveanu și redactor-șef pe Octavian Goga. Printre colaboratori s-au aflat: Barbu Ștefănescu
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
posibil, datorită vârstei, să înțelegem sensul lor profund, ne pregătim cu ochii sufletului, ca într-o umbră și oglindă oarecare, în alte lucruri care nu diferă în întregime cu faptul de a-i imita pe cei ce exersează în lucrurile ostășești. Aceștia desigur după ce exersează în gesturile și mișcările picioarelor, își trag folosul din exercițiu în timpul luptelor. Și noi deci trebuie să credem că în fața noastră se găsește cea mai mare luptă dintre toate, de dragul căreia trebuie să săvârșim orice și
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
nu au lăsat România culcată la pământ, gărzi de dorobanți purtând uniformele în care armata română a traversat Dunărea și a biruit alături de luminosul bărbat al istoriei noastre, Principele Carol l, oșteni cu flinte la umăr, îmbrăcați în mândra uniformă ostășească a epocii, cu umeri voinicești, cu spatele drept și cu mustăți stufoase și răsucite, ca ale roșiorilor, dorobanților și cavaleriștilor pictați de Nicolae Grigorescu, chiar atunci, în iureșul Războiului de Independență, împresuraseră grădina Palatului Elisabeta, pentru această regăsire. Astfel de
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
remarcat faptul că și Dimitrie Cantemir(P.216) arată că turcii din Imperiul Otoman îl sărbătoreau pe Sf. Gheorghe ( denumirea după Cantemir, Hidirles ) la 23 aprilie . Iar la poporul turc ziua sfântului Gheorghe este semn sau rânduială , la începutul campaniei ostășești , pentru scoaterea cailor la pășunat, plecarea din încartiruirile de iarnă și altele . În decretele sultanului , prin care se declara război dușmanului , s-a obișnuit să se indice această zi când toate oștirile trebuiau să se echipeze și să se întrunească
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
alt om și îl salută. Sergentul din poezie, omul întâlnit, răspunde la salut și-și dezvelește pieptul acoperit de medalii. Se-ntoarce regimentul și dă onorul, povestește poetul una din scenele războiului de independență. Notez în minte și inimă: Salutul ostășesc - filă de istorie. // Am învățat, așadar, tema cea nouă. O aplic cu toată răspunderea în fața sergentului de serviciu, care vine cu brațele grele de scrisori. Citesc dintr-o privire mesajul din vederea globală cu județul. «Salutări de la Măriuca!». Răspund urgent
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
un oraș în care aproape toți locuitorii erau muncitori textiliști și-a căutat mai întâi de toate locul său, singurul în care i se puteau cristaliza idealurile. Și l-a aflat la ansamblul „Suveica”. Începând cu ritmurile fanfarei și cadența ostășească a pasului de defilare, tamburul major Mihai Drimbe s-a dedicat total brigăzilor artistice muncitorești, cum era pe atunci, pe care le-a cernut cu o sită deasă. Strânse într-un mănunchi, florile au corole cu văpăi de culori, beții
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_drimbe_a_invesnicit_m_aurel_v_zgheran_1386841623.html [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
acest an, evenimentul are drept temă „1923-2013. 90 ani de Muzeografie Militară”, întrucât în decembrie 2013, Muzeul Militar Național aniversează 90 de ani de la înființarea sa ca instituție de sine stătătoare. Vizitatorii vor asista la concerte de marșuri și cântece ostășești și vor putea degusta mâncarea ostășească, pregătită la o bucătărie rulantă, de campanie. Intrarea publicului la această manifestare este gratuită. În contextul aniversării din acest an, MMN a invitat o serie de muzee militare din România, din cadrul M.Ap.N (Muzeul
Zilele Muzeului Militar Naţional – 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5315/zilele-muzeului-militar-national-2013 [Corola-blog/BlogPost/98169_a_99461]
-
1923-2013. 90 ani de Muzeografie Militară”, întrucât în decembrie 2013, Muzeul Militar Național aniversează 90 de ani de la înființarea sa ca instituție de sine stătătoare. Vizitatorii vor asista la concerte de marșuri și cântece ostășești și vor putea degusta mâncarea ostășească, pregătită la o bucătărie rulantă, de campanie. Intrarea publicului la această manifestare este gratuită. În contextul aniversării din acest an, MMN a invitat o serie de muzee militare din România, din cadrul M.Ap.N (Muzeul Aviației) și al M.A.I. (Muzeul
Zilele Muzeului Militar Naţional – 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5315/zilele-muzeului-militar-national-2013 [Corola-blog/BlogPost/98169_a_99461]
-
una. Copilul nu venea nici acum. Doamne, ce-o fi cu Hokim? Însă, într-o după amiază, pe când Teodosie obosise să tot scruteze în vale, să vadă dacă nu se arată de undeva băiatul, iată, soseau doi inși în veșminte ostășești urcând în grabă spre chilia lui. În jumătate de ceas, ajunseseră la el, gâfâind din greu. Nici nu sosiră bine, că îi și făcură semn să vină degrabă la vale, strigând: - Hokim ! Hokim, fiul lui Zewedu! Nu înțelese despre ce
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1425885965.html [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
ai Luminii deci, au fost încarcerați în bezna calvarului abătut asupra Neamului nostru prea ales și nemuritor și aruncați în malaxorul mlaștinei deznădejdii, de către jivinele întunericului ateist, care au supt ură la sânul proletariatului internaționalist. Lupta eroilor dacoromâni naționaliști-creștini fiind ostășească și dreaptă, luptând sub Flamura strămoșească a Cerului: în Crez, în Cruce și în Stindard, după zeci de căderi au urmat sute de înălțări, după sute de potigniri au urmat mii de salturi, după mii de frângeri au urmat sute
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
de pe mormântul Suferinței, eliberând prin mărturisire sufletele albe în care licăre surâsul lui Dumnezeu. Cuvânt înainte Trecând paharul atâtor dureri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruințe, rămânem legați de eternitatea crezului nostru, alături de morții sfinți ai neamului românesc. Lupta noastră ostășească a fost dreaptă! Ideile pentru care am luptat și pentru care am murit sunt de esență divină. Mâine, când ele se vor împlini, când va străluci țara cea nouă, se va auzi din adâncimi refrenul cântecelor noastre de luptă, de
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
atâtea ori!-la capătul cumpenelor, după ce primejdiile se risipeau. Suntem împreună, Ghiță, așa cum ne-am legat! și vom fi mereu! Nu te-am părăsit și nu m-am depărtat! Sunt aici-și lupt pentru noi! Pentru noi toți! Lupta noastră ostășească continuă împreună cu tine... Volumul al II-lea Nu părăsi pământul strămoșesc! Nu părăsi pământul strămoșesc!-este imperativul ce se cere tuturor Fiilor adevărați ai acestei Glii de Aur, cu care ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu, ca zestre pregătitoare a spiritualității
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
ființei naționale. Prezența preoților în Armata țării este mai mult decât necesară, căci prin misiunea lor aceștia au îndatorirea de a face educație religioasă. În structurile militare, educația religioasă este componentă a programului de fortificare morală, de dezvoltare a virtuților ostășești, de înțelegere a menirii militarilor în viața societății, a poporului pe care îl slujesc. Însoțirea militarilor de către preot în misiunile internaționale cu caracter umanitar în cadrul NATO, pe câmpul de luptă, întregește asigurarea asistenței religioase în armata noastră, căci preotul nu
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
În 1849, porucicul Alexandru D. Macedonski este înaintat la gradul de căpitan, iar în 1851 primește comandă unei companii în Batalionul model al Oștirii Țării Românești. În anii 1850-1851, Al. D. Macedonski traduce din rusește și i se editează „Reglement ostășesc de slujba infanteriei (Cartea I, Partea ÎI, 1-2); Suplement la Scoala recruților de pedestrime (Cap.II. - Încărcarea puștilor)” la solicitarea oficialității, pentru uzul Școlii Militare Naționale. După alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza în fruntea Țării Românești, datorită meritelor sale profesionale
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mm_news_festivalul_concurs_mihai_marin_1389400219.html [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba română, în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române,Lexiconul de la Buda. Deviza Școlii Ardelene a fost "Virtus Romana Rediviva" (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară. Principalele centre au fost: Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș, Năsăud. Reprezentanții cei mai notabili au fost: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Ion
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]