3,831 matches
-
onoruri și făgăduințe, dar Sfântul Gheorghe a ales să rămână pentru totdeauna cu Hristos. În fața acestei mărturisiri și văzând că toate încercările lui sunt zadarnice Dioclețian a dat poruncă să li se taie capetele și Mucenicului și împărătesei Alexandra. Deși, ostașii i-au scos afară din cetate, dar pe drum, înainte de a ajunge la locul de tăiere, împărăteasa, slăbind cu trupul, și-a dat duhul. Iar, când au ajuns la locul hotărât, Sfântul Mucenic Gheorghe și-a ridicat glasul și s-
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
visez că în dragostea Ta minunată cu nespusă-ncântare vibrez ca o strună-nsfârșit acordată. Rugăciune în sfânta și marea zi de sâmbătă din Săptămâna Patimilor Mormântul Tău a fost pecetluit de cei ce de-nvierea Ta au groază și stau ostașii lângă el de pază ca nu cumva din el să fii răpit. Trupul bătut stă-n giulgiul îmbibat cu smirnă și aloe,parcă doarme, în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme cu slava-i sfântă iadul blestemat. S-au
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1428778971.html [Corola-blog/BlogPost/362288_a_363617]
-
nefast Ce reluat-a prigonirea, ca anti-iconoclast... Cu 40 de Monahi, Ilarion surghiunuit La Efes în temniță, pentru CHRISTOS au suferit ! Și-acolo-au fost uciși de o mână mișelească Primind Cununa Veșnică, de moarte Mucenicească ! ........................................... Sf.Mc.Nicandru și Marcian Ostași la Danubius, sub a Imperiului armă, Nicandru și Marcian, la Durostorum în Cazarmă, Sub Maximian-Galeriu, creștini deschis s-au declarat Cu Valentin, Isihie, Iulian și Pascerat ! Atunci cei 5 în temniță, cu ură fost-au aruncați Apoi o vreme scoși
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1433749218.html [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]
-
și-au săpat cu dalta lăcașuri de închinăciune în stâncă, dovadă fiind bisericile rupestre de la Țâpova, Saharna, Butuceni. În mănăstirile rupestre scobite în malurile Nistrului, gândea regretatul Andrei Vartic, cu referire la vechimea lor incertă, călugării erau, la nevoie, și ostași la hotar. Și că începutul acestor lăcașuri săpate în piatră vine de la închinătorii care aveau încă în trup sângele netulburat de amestecurile ce au urmat valurilor de migratori, acești monahi fiind chiar primii daci încreștinați. În privința bisericilor seculare ale Basarabiei
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
desprindea povestea prizonieratului celor doi frați miroslăveșteni, am recurs la o prelucrare pe care o redau mai jos, cu temerea că nu voi reuși să sugerez cititorului o reprezentare cât de cât apropiată de realitatea terifiantă trăită de cei doi ostași din Miroslovești. * Maranda Pintilii era o femeie simplă și evlavioasă. Înainte de a se declanșa cel mai crunt război al omenirii, care a provocat peste cincizeci de milioane de victime, țărăncii din Miroslovești îi răpiseră deja cinci copii bolile copilăriei - un
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
bătrâneții ce urma să-i vină. În pragul războiului, Nică era deja însurat și avea și trei prunci de crescut, iar Manole era tocmai la vârsta când țara îl cerea la oaste. Acum însă, țara avea nevoie de mai mulți ostași, așa că n-a scăpat de rechemare la datoria ostășească nici bădița Nică, cum îi zicea fratele mai mic. Biata mamă știa ce înseamnă războiul din cele ce văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la câmp sau la poartă, cu ochii ațintiți în lungul drumului, în ambele sensuri ale acestuia: "Întâlnește-i, Doamne, și adu-mi-i sănătoși acasă! Ani de zile, mama ostașilor din Miroslovești n-a primit nicio veste despre băieții plecați la război, nici măcar pe aceea că prima invocare din rugăciunea ei se împlinise deja. S-a întâmplat pe undeva, lângă Tiraspol, în Transnistria. Coloane de prizonieri români, aflate în marșuri
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
Tuzla, cu nu mai știu ce... Da, am avut o copilărie de basm, cum am mai spus. Cum puteam bănui eu ce avea să vie?! Apariția ,,din senin” a trupelor sovietice fluturând într-o mână puștile, iar în cealaltă flori, ostași cu chipuri de om și nu de draci, cum ne așteptam noi copiii să vedem, la felul cum gândim astăzi, a fost o Hiroșima a Basarabiei, dar cu o explozie ,,retard”, ca să folosesc o expresie farmaceutică. De aici a început
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
voce gravă bărbatul robust aflat în fața lor. -Câți ani ai în serviciu, legionarule? -Aproape douăzeci de ani magistratule. -Ai luptat deci prin multe locuri... -De acum șaptesprezece ani sub ilustrul Germanicus, pe Rin. -Ești deci unul dintre cei mai duri ostași de pe aici! conchise Simbinacus. -Se poate spune și așa, răspunse acesta. -Și de încredere, completă Valerius Audanius. -N-am ieșit nici măcar o dată din cuvântul ofițerilor mei. -Ești cetățean roman? -Nu! -Bine. Acum povestește-ne cum a fost. -Nu vă pot spune
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1432308823.html [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
nu credeam deloc Că Dumnezeu e pe Pamant! A fost cu nu și a fost greu, A fost în multe feluri eu, A fost cu lupte nevăzute De-o minte largă făurite! Au fost cu Timpul lupte mari Cu mulți ostași Și regi mai mulți, Cu demonstrații de curaj Ce făureau mereu eroi Și multe Doamne și Femei Ce-și căutau esenta-n ei ... A fost cu lupte ca-n povești Și cu magii De nici prin filme nu găsești! Dar
SA VA SPUN de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Maria_teodorescu_bahnareanu_1403721268.html [Corola-blog/BlogPost/347397_a_348726]
-
desprindea povestea prizonieratului celor doi frați miroslăveșteni, am recurs la o prelucrare pe care o redau mai jos, cu temerea că nu voi reuși să sugerez cititorului o reprezentare cât de cât apropiată de realitatea terifiantă trăită de cei doi ostași din Miroslovești. * Maranda Pintilii era o femeie simplă și evlavioasă. Înainte de a se declanșa cel mai crunt război al omenirii, care a provocat peste cincizeci de milioane de victime, țărăncii din Miroslovești îi răpiseră deja cinci copii bolile copilăriei - un
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
bătrâneții ce urma să-i vină. În pragul războiului, Nică era deja însurat și avea și trei prunci de crescut, iar Manole era tocmai la vârsta când țara îl cerea la oaste. Acum însă, țara avea nevoie de mai mulți ostași, așa că n-a scăpat de rechemare la datoria ostășească nici bădița Nică, cum îi zicea fratele mai mic. Biata mamă știa ce înseamnă războiul din cele ce văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la câmp sau la poartă, cu ochii ațintiți în lungul drumului, în ambele sensuri ale acestuia: "Întâlnește-i, Doamne, și adu-mi-i sănătoși acasă! Ani de zile, mama ostașilor din Miroslovești n-a primit nicio veste despre băieții plecați la război, nici măcar pe aceea că prima invocare din rugăciunea ei se împlinise deja. S-a întâmplat pe undeva, lângă Tiraspol, în Transnistria. Coloane de prizonieri români, aflate în marșuri
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
una de alta, plătind o modică taxă de intrare de doar cinci fâni (100 fâni = 1 Yuan), te vedeai liber să umbli prin palat. Imensul complex imperial are și acum construcții anexe, în care trebuia să fi locuit, în vechime, ostașii împăratului, cei care-l păzeau cu sabia și sulița. Azi nu mai poți intui măcar ordinea și supunerea seculară care domnea în rândul acestor slujbași ai împăratului. Când un biet supus al împărăției reușea să treacă de aceste ziduri de
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1415604349.html [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
Eram plini de praf pe haine, față și mâini. Singurul plus era că aveam ochelari de protecție. După un anumit număr de kilometri, Comandantul a ordonat oprirea pentru așa-numita haltă de ajustare pentru răcirea motoarelor, destinderea picioarelor și ușurarea ostașilor! După aproximativ două ore, coloana s-a oprit la semnalul șefului, deși nu era timpul de haltă. El a coborât din mașină, împreună cu ceilalți militari și s-a îndreptat spre marginea din dreapta a șoselei, în sensul de mers. Fiind cu
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
acel loc aflat la sute de km de linia frontului, cum de nu a intrat în descompunere și încotro voia să meargă, cum de a ajuns până acolo? Nimeni dintre noi nu a găsit însă răspuns la aceste întrebări. Câțiva ostași s-au oferit să-l îngroape, dar Comandantul a refuzat, motivând că în urma noastră va veni o unitate specială care se ocupa de așa ceva. A dat ordin de continuare a marșului. În jurul prânzului am făcut o nouă haltă, ni s-
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
cu mare pompă de către preoți prin marile unități militare din țară, cele de la partea sedentară, pentru că restul militarilor erau pe FRONTUL DE EST, unde se înregistrau mari pierderi în morți, răniți și dispăruți. Vizitele lui PETRACHE LUPU urmăreau ridicarea moralului ostașilor care trebuiau să plece pe FRONT, precum și a poporului care afla zilnic din telegramele aduse de jandarmi despre sacrificiul celor căzuți eroic pe FRONT. Organizatorii Bisericii l-au dus pe PETRACHE LUPU și pe FRONT ca să-i binecuvânteze pe militari
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
un drum protejat pe unde transporta și mâncarea pe poziție. Am ajuns la OBSERVATOR, m-am prezentat, am arătat Ordinul Diviziei și am început discuția ca între camarazi. Era o zi cu liniște pe FRONT, era cald și bine, iar ostașii se relaxau în adăposturile săpate. Am privit și prin luneta foarfece - poziția inamică se vedea ca în palmă cu nemții care unii se odihneau, alții scriau scrisori sau stăteau de vorbă. Am intrat în vorbă cu unii și cu alții
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
Am vorbit și cu dânsul, l-am întrebat într-o doară de ce poartă sacul și nu-l lasă în adăpost. M-a privit ciudat, glacial, a salutat și s-a îndepărtat fără a-mi răspunde la întrebare. Unul dintre ceilalți ostași și-a făcut curaj și mi-a explicat de ce respectivul purta totdeauna sacul pe umăr, ba chiar și în timpul nopții dormea cu el sub cap. În timpul luptelor din BUDAPESTA, el golise un magazin de bijuterii în urma unui bombardament. De atunci
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
bombardament. De atunci nu se mai despărțea de sacul lui cu bijuterii. Nu mi-a venit atunci să cred, i-am replicat că acesta ar putea duce o rezervă de hrană pe care o păzește să nu i se fure. Ostașul însă o ținea una și bună că în sac erau bijuterii, pe care însă nimeni nu le văzuse în realitate. Când mi-am socotit misiunea încheiată, mi-am luat rămas-bun și m-am întors la Bateria de tragere pe același
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
AL.FLORIN ȚENE TABLOUL 4. ( Sala cea mare, zisă a poporului. Pentru că reprezentanți ai altor popoare nu există la Curtea Regelui Daciei, oaspeți sunt doar câțiva bătrâni taraboști care alcătuiesc un fel de senat dac și căpeteniile oastei.Unii dintre ostași stau pe lăicere în preajma mesei, alții în picioare. Toți așteaptă intrarea, mai întâi a Dochiei, și apoi a regelui Decebal. Harphe, lăute, pe ici pe colo, surle cântă și dau semnalul stadiului la care se găsește sărbătoarea. Într-un grup
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_4.html [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
buzele inimii sărutând povara dimineții din plânsul tăcerii cu care mă strigi. Cad în vis. La o azvârlitură de sânul tău atârnat în sughițul inimii. Nu mă-mbrățișa, că sunt orb, trăiesc la subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. * Cheamă-mă încet și tandru cu numele de alaltăieri, cu amurgul de
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1332437048.html [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
Lupa capitolina (Monumentul latinității), bustul lui Constantin Romanu-Vivu să rămână la locul lor, nu să plece spre Câmpeni și Turda, ca în septembrie 1940, sau să fie aruncate în aer, precum au fost atunci dinamitate, în urma Diktatului de la Viena, statuia Ostașului Român și bustul lui Constantin Romanu-Vivu. Am protestat vehement, atunci când vuvuzelele iredentiste au adus la Târgu-Mureș, de 15 martie, pe acei zăltați ai Gărzii Maghiare, interzisă în Ungaria, după cum se vede nu și în România, care au tropăit pe străzile
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu soarta celor ce-i țineau de funie, oștenii-plugari rânduiau atunci tunurile spre mlaștinile Bârladului. Și acum era război în țară. Boii cei mari de la Deleni nu mai erau însă de trebuință ostașilor, căci lumea și obiceiurile ei s-au schimbat. E drept că bătăliile cele aprige se dădeau în alte locuri. Tunurile bubuiau în partea de jos a Moldovei, înspre munți. În sat, mai ales ostașii cei răpuși și aduși la locurile
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
nu mai erau însă de trebuință ostașilor, căci lumea și obiceiurile ei s-au schimbat. E drept că bătăliile cele aprige se dădeau în alte locuri. Tunurile bubuiau în partea de jos a Moldovei, înspre munți. În sat, mai ales ostașii cei răpuși și aduși la locurile de veci înștiințau că Țara era în război. Și trenurile doldora de combatanți și de fierăria lor ucigătoare, care zdruncinau șinele de cale ferată și scrâșneau din roți înspre Bulboaca și Munteni. Și lumea
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]