1,898 matches
-
e un mozaic acolo, făcut din bucățele de portret, din evocări, din pagini de eseu care-și suprapun armonicele. Firește, cu efect de melodie sau de zgomot. Sînt, spuse-n linii mari, trăsăturile ,memoriilor" tip. Le recunosc, fără prea multă osteneală, și-n cartea recentă a lui Ion Papuc, Cu fața spre trecut, publicată la editura Vergiliu. Ascultați-o în ce cheie ,cîntă"... Își dau binețe, vecine pe pagini, două lumi. Una de scriitori și artiști, reconstituită din texte în mare
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
locul istoricului obiectiv, intratabil, de felul lui Cornelius Tacitus?... Acestui mod de a vedea lumea și de a relata, cum face latinul în istoriile sale: " Știu că cele mai multe din faptele povestite... vor părea neînsemnate și nevrednice de a fi amintite... Osteneala noastră este închisă într-un câmp mai strâmt și fără glorie: o pace neclintită sau abia hărțuită; o viață publică jalnică și un împărat ce nu voia să mărească hotarele imperiului. Nu e totuși fără folos de a ne opri
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
Nicolae Manolescu Mulțumesc redactorilor și colaboratorilor revistei Vatra din Tg. Mureș care și-au dat osteneala să-mi comenteze cărțile în numărul din decembrie trecut. Nici măcar aniversar, prilejuit doar în parte de apariția Listei... la editura Aula din Brașov, în colecția coordonată de Al. Cistelecan, gestul colegilor mei din mai multe generații m-a emoționat cu
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
și o replică modestă, acea ușă strâmtă și scundă prin care se intră numai "lăturiș", silind pe oricine să-și vadă măsura. Un călător ostenit, un pelerin al speranței așteaptă parcă toate ușile. Din atâtea uși întâlnite în urbea unor osteneli cvasicincantenare, Val Gheorghiu a ales câteva, îndeosebi din spațiul civil, pentru a le fixa pe pânză și a le rândui apoi într-o expoziție, la Iași (1995) și la Veneția (2000), iar acum într-o carte plină de sugestii pentru
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
la Ucello și la toată istoria artei, dacă vrei. Nu, numai la Ucello. Pentru că el, Paolo Ucello, este hipermaestrul meu în lumea și în disciplina văzului. Dar nu Paolo Ucello pictorul, ci Paolo Ucello scamatorul. Eu mi-am dat permanent osteneala să văd ce tour de main, ce trucuri folosește, desigur, trucuri așezate pe diamantul regulilor de aur ale perspectivei și ale geometriei care abia se investigau (și nu se descopereau!) atunci. Cazul lui Ucello este unul extraordinar. Ucello este un
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
nu mă blastemi, nici să-mi defaimi lucru, ci să îndireptezi și tu pre cât vei putea și să rogi pe Dumnezău ca să pociu face și mai mult bine pentru care eu am făcut din darul lui Dumnezău cu mare osteneală, pre cât mi-au agiuns vremea și puterea, fiind încă și mai mult gata a face..." (p. 33). Decăderea neamului românesc este deplânsă în final în tonul lamentațiilor din cronica lui Neculce și explicată prin această ruptură, determinată de o
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
Pepino. Fantezia lui și plăcerea cu care se joacă și cu care își dirijează personajele într-o suită de întîmplări și de poante, spre încîntarea celor din sală (nu doar copii!) nu sînt atinse în nici un fel de plictis sau osteneală. Pepino știe foarte precis cum trebuie preparată o poveste, cum trebuie scris un scenariu în care acțiunea să primeze, și nu narațiunea. Pedrolino, sluga prințului Tartaglia (Cristian Mitescu) preia și funcția povestitorului, nostim, care ne ia mereu martorii și partenerii
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
îi ceruse s-o aștepte și fiindcă îi promisese s-o aștepte. Jandarmul spân se abate în fiecare zi pentru câteva ore pe la chioșcul cu sandwich-uri și cu sticla de Coca-Cola în mână, îl privește cu ciudă. Își dă toată osteneala, dar e clar că nu-i capabil să-și bage în capul chel ideea simplă că acest bărbat cu privirea și surâsul orgolioase și obosite ar putea aștepta zile și nopți, pe pervazul unei ferestre de aeroport o femeie, fie
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
cetățeanul ar primi o juma' de votcă, fiți siguri că n-ar fi rămas filă neparcursă din kilometrii de dosare mult iubite de SRI-iști. Dar pentru că efectul operației este pur moral, nea Gheorghe și nea Mitică nu-și dau osteneala să-și ridice măcar privirea din paharul cu poșircă. Mai mult, pentru că le-a tulburat tihna cu astfel de inutile probleme, de vină sunt cei vreo zece-douăzeci de oameni vital implicați în procesul de curățire morală a societății. Aveți impresia
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
de a gîndi repertoriul punctual pentru profilurile actoricești cu miză, de a-i menține curiozitatea deschisă, mintea, trupul, atribute folositoare și pentru propriile montări. Ca în cele mai multe locuri din țară și din București, și la Brașov bîntuie un soi de osteneală artistică. Fenomenul nu este încă atît de alarmant, asta și pentru că nivelul trupei și al atîtor performanțe diferă în mod fundamental, și dintotdeauna, de cel de la Arad, de pildă, unde lucrurile deviază spre amatorismul cel mai pur, fără ca cineva să
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
adolescenți, rar se întâmplă să nu păcătuiască măcar cu vreun dezacord sau cu vreo transcriere scâlciată. "Din pagini învechite, rătăcite printr-o carte,/ Citesc o poezie, până târziu în noapte/ În trânsa-ți veșnici prinții, și nopțile-s de basm,/ De osteneală și povară, în palme fruntea-mi razm// Și codrul cel cu frunza rară, se-nchină supărat./ Îmi tremură penelu-n mână, cuvintele îmi cat,/ Să mi te scriu în aste rânduri. - O! geniu declarat." Citatul este decupat întocmai dintr-un poem
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
petrecea în ziua cînd tocmai împlinise 97 de ani. Cum e obiceiul, bucuria se stropea cu un păhăruț pentru că udătura nu merge singură, nu lipsea, firește, nici uscătura. Ion Irimescu era în formă, starea lui de cumpănită mulțumire sufletească învingea osteneala, ce căta a-și face loc peste dînsul. Cu umorul lui funciar, de o subțirime cultivată, el depăna istorii felurite, povestindu-le cu vorbă rară și scăzută, condimentîndu-le cu ironii și cu rîsul lui de zurgălău. Din cînd în cînd
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
la ei decât la noi. Și tocmai de aceea nici unui profesor-chirurg occidental nu-i trece prin cap să se coboare la nivelul potlogăriilor care i-au făcut celebri pe marii medici pesediști. Or, când un Beuran nu-și dă nici măcar osteneala să „pastișeze” ori să „rezume”, ci copiază cu nerușinare, totul e pierdut. Prefer oricând un profesionist mediocru, dar onest, unui ticălos politizat plin de calități. Mediocrul măcar știe unde se plasează, conștient că există alții mai buni decât el, și
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
planul vieții publice (în Parlament, în fruntea partidelor, pe micul ecran) a unor personaje ce n-ar putea semnifica altceva decît conservatorismul cras. Așa-zisa a doua generație de ideologi, după cea declarat prosovietică, care nici măcar nu și-a dat osteneala unei cosmetizări, își continuă activitatea, înglobată în generația (post)ideologică de după 1989. Reoficializarea ei are loc într-un chip tot mai apăsat, chiar și cu ajutorul unor voci scriitoricești ce, spre surpriza noastră, se încadrează în corul oportunist (vezi recenta aniversare
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Duhu cu palma peste frunte, zicând c-un oftat adânc: Pe semne păcatele mele cele mai grele m-au aruncat aici să învăț niște țopârlani sălbatici... Iar tu, Oșlobene, care te robești pântecului și nu-ți dai câtuși de puțin osteneală minții, te-i face popă popă, ca taică-tău, când s-o pustnici toți bivolii din Mănăstirea Neamțului Vituperație colosală. Prost cum e, Nică i se plânge lui taic-său, popii Oșlobanu. Acesta e un zbir, un apucat, un zurbagiu... Într-
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
parte sfârșitul său se preface într-o revărsare a dăruirii de sine și a tot ce poate fi mai nobil în om”. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea V, 12.4., în PSB., vol. 14, p. 271) Ostenelile martirilor sunt ușurate de nădejdea bunătăților viitoare „Dar ostenelile mucenicilor sunt ușurate nu numai de nădejdea celor viitoare, ci și de rânduiala lor, anume că s-a rânduit ca necazul să fie înaintea tihnei pentru ca mucenicii, căutând la bunătățile viitoare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dăruirii de sine și a tot ce poate fi mai nobil în om”. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea V, 12.4., în PSB., vol. 14, p. 271) Ostenelile martirilor sunt ușurate de nădejdea bunătăților viitoare „Dar ostenelile mucenicilor sunt ușurate nu numai de nădejdea celor viitoare, ci și de rânduiala lor, anume că s-a rânduit ca necazul să fie înaintea tihnei pentru ca mucenicii, căutând la bunătățile viitoare, să nu sufere mult din pricina durerilor prezente. Tot așa
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
luptat aici cu pumnii cu diavolul și au învins, dar sunt strigați dincolo”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 476-477) „Ostenelile sunt partea veacului acestuia scurt și trecător, iar cununile, păstrate pentru cei fără de bătrânețe și fără de moarte, pentru ca povara ostenelilor să fie scurtă, scurtându-se o dată cu scurtimea timpului, iar desfătarea și bucuria cununilor să dăinuiască veșnic și fără de sfârșit, prelungindu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
laudă la Sfântul Mucenic Iulian, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 476-477) „Ostenelile sunt partea veacului acestuia scurt și trecător, iar cununile, păstrate pentru cei fără de bătrânețe și fără de moarte, pentru ca povara ostenelilor să fie scurtă, scurtându-se o dată cu scurtimea timpului, iar desfătarea și bucuria cununilor să dăinuiască veșnic și fără de sfârșit, prelungindu-se împreună cu veșnicia veacurilor acelora fără de număr. Deci Dumnezeu, voind să-i cinstească pe mucenici mai mult, a amânat darul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cinstea ce o au, când văd că cei împreună cu ei robi, adică oamenii, ajung părtași bunătăților lor. Prin urmare, de vrei să lauzi pe mucenici, imită pe mucenici! De vrei să cinstești cu cuvinte de laudă pe atleții credinței, râvnește osteneala lor! Asta le va face mucenicilor tot atâta bucurie cât și faptele lor mari. Și ca să afli că mucenicii atunci mai cu seamă simt bunătățile lor, când ne văd pe noi întăriți în credință și în fapte bune, și că
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ale acestor șapte mucenici. Mă simt întocmai ca un om căruia îi e drag aurul și stă la un izvor din care curge aurul pe șapte guri; încearcă să ia tot aurul ce se scurge; dar după multă și nespusă osteneală, pleacă și lasă cea mai mare parte întrucât nu a putut-o lua. Oricât ai lua dintr-un izvor, cea mai mare parte din bogăția lui o lași acolo! Ce să fac, dar? Să tac, pentru că nu pot să-i
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nici un cuvânt nu poate să ne învețe, nici să ne ducă spre înțelepciune și spre disprețuirea celor din viața aceasta, cum pot pătimirile mucenicilor, vestind cu glas mai strălucitor decât al trâmbiței și arătând tuturor prin fapte mărimea răsplătirii pentru ostenelile de aici și covârșirea darurilor primite. Pe cât pălește cuvântul înaintea faptei, pe atât cele spuse de noi pălesc în fața învățăturii acestor sfinți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cheltuim bani și născocim multe altele care ar putea să-l convingă săși pună în joc toată știința și să ne găsească alinare suferinței. Aici, însă, nu avem nevoie de nimic din toate acestea: nu tu călătorii lungi, nu tu osteneală, nici consultații repetate, nici cheltuială a banilor, ci ajunge să aducem o credință sinceră, să vărsăm lacrimi fierbinți împreunate cu trezvia sufletului și pe dată găsim vindecare sufletului și dobândim tămăduire trupului. Ai văzut putere a doctorilor? Ai văzut noblețe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Stinge și tu flacăra poftei! Da, e greu, dar și cu câștig! Nu te uita la greutățile din față, ci la bunătățile viitoare! Nu la greutățile din față, ci la bunătățile nădăjduite! Nu la suferințe, ci la premii! Nu la osteneli, ci la cununi! Nu la sudori, ci la răsplăți! Nu la dureri, ci la răsplata durerilor! Nu la focul care arde, ci la Împărăția care stă înainte! Nu la călăii care stau în jur, ci la Hristos, Care încununează”. (Sf.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
unde viu, Supus doar, ca nealții, la suferințe grele Unesc cu ele știrea nimicniciei mele. Sfânt n-am nimic, în bine nu cred și nici în rău. Via’a mea aceasta nici vreu și nici n-o vreu: A vieții osteneală o simt și n-o combat, Aș râde doar de-o viață, disprețuind-o toată, Muncind cu mii de chinuri suflarea ei spurcată, Muncind în mine însumi, voința-n orice nerv, Peirea cea eternă din mine să o serv, Dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]