6 matches
-
ai „Gazetei Bucureștilor” au fost închiși. Printre aceștia s-au aflat: Tudor Arghezi și Ioan Slavici. Ultimul împlinea la 18 ianuarie 1919, 71 de ani. În drum spre Văcărești, istoricul N. Iorga l-a scuipat pe bătrânul scriitor cu „multă ostentațiune”. Experiența arestului a fost descrisă de I. Slavici, foarte sugestiv, în lucrarea Închisorile mele, din 1921. La începutul lunii martie 1919, a început procesul ziariștilor de la „Gazeta Bucureștilor”. Slavici a fost apărat de N.D. Cocea și Costaforu. Gala Galaction, prietenul
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1459836953.html [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
cu Bavaria, pentru că, pe când ne întrebați, noi îl încheiasem de mult deja. O escepție de la regula deplinei discreții cu care Germania procede la încheiarea alianțelor sale pare noua alianță austro-germană, mărturisită fățiș, dar pare numai. Scopul acestei alianțe era tocmai ostentațiunea, era de a arăta Rusiei că, în cazul unei răciri față cu Germania, tot ea pierde, izolîndu-se și ieșind din alianța celor trei împărați. Repetăm dar că simplul fapt că un ziar e în pozițiunea de a comunica o asemenea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vedere totdauna intenția unei acțiuni, și cui i-e permis de-a se îndoi despre fertilitatea intențiunilor contelui Andrassy? Un lucru e esclus din capul locului, acela că faimosul nostru om de stat ar fi fost împins la o asemenea ostentațiune, peste voia lui desigur, de motivul vanității și că vanitatea și-a dezvoltat în juru-i coada de păun, de-a pierdut perspectiva. Nimic din toate astea! Mulțumită Domnului, contele Andrassy nu mai are nevoie de-a fi deșert și, daca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din partea d-nilor maghiari. [29 august 1881] ["FOILE NOASTRE OFICIOASE... "] Foile noastre oficioase au încercat a reduce importanța vizitei contelui Andrassy la aceea a unui simplu act de curtenie. E lesne a zice că misiuni importante și delicate se feresc de ostentațiune; dar fără însemnătate politică iar nu poate fi vizita în cestiune. M. S. împăratul l-a chemat pe conte la Mișcolț, ca să refere asupra rezultatului vizitei. Esplicarea ei cea mai plauzibilă ni se pare a fi cea dată de "Pesther
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
LITERATURĂ ÎNTREAGĂ... "] O literatură întreagă de articole, notițe și telegrame roiește prin jurnalele engleze, franceze și germane asupra presupuselor intențiuni ale misiunii diplomatice a ilustrului cancelar de la Măgura, fără ca să ne lămurească acest mister ostentativ, căci nu e îndoială că ostentațiune se face multă. Locul întîi îl dăm primului Viena al unui ziar austriac recunoscut că stă în oaricari relațiuni cu Ministerul de Externe al monarhiei și care e anume "Fremdenblat": Iată ce zice acest ziar: Călătoria actuală a ministrului prezident
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru a sumite guvernului rusesc proiectele cari au motivat prezența sa la Berlin. Iată o sumă de notițe pe cari le înregistrăm pentru a fi compleți în versiunile răspândite asupra voiajului cancelarului de la Măgura. Un lucru se constată din toate: ostentațiune, fără zapis și fără chezășie. [ 19 martie 1880] MITROPOLITUL MORARIU ANDRIEVICI Prin înaltul decret din 14 l. c. în locul lui Teocrist cav. de Blazevici, mort la 9 iulie anul trecut, administratorul diecezan, arhimandritul dr. Silvestru Morariu-Andrievici, a fost numit arhiepiscop și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]