52 matches
-
și s-a cercetat cam trei-patru la sută din oase. La cea mai mare cercetare din Europa nu poți să estimezi nimic, decât că la final vom raporta cel mai mare eșantion ceramic cercetat în Europa, cel mai mare eșantion osteologic cercetat în Europa, cel mai mare, pentru că asta a fost norocul nostru”, a adăugat Sabin Luca. Scrieri de 7.000 de ani în aceeași zonă Civilizației Turdaș îi aparține și cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de
Oraș din Transilvania, mai vechi decât piramidele egiptene () [Corola-website/Journalistic/105113_a_106405]
-
vulpe și cerb, alături de o mare diversitate de unelte din os și corn pentru prelucrarea pieilor de ren și bizon, vărfuri de suliță din corn și os de ren, sute de utilaje litice cu diverse funcționalități și mii de resturi osteologice în adevărate structuri de abataj a renilor etc. Cercetările mai continuă câteva zile, încât nu sunt excluse alte surprize. Menționăm că cercetările din acest an, în lipsa fondurilor care trebuiau să vină de la Ministerul Culturii, s-au desfășurat prin contribuția financiară
Descoperire arheologică unică în cercetările din România by http://uzp.org.ro/descoperire-arheologica-unica-in-cercetarile-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/94123_a_95415]
-
milioane de piese, grupate în diferite colecții zoologice, paleontologice, de minerale și roci și etnografice. Ca majoritatea Muzeelor de Istorie naturală, Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa" are trei funcții principale : Instituția păstrează un patrimoniu prețios format din colecții osteologice, zoologice, mineralogice, geologice, paleontologice și etnografice, la care se adaugă biblioteca, desene, schițe, hărți, tablouri, obiecte moștenite de la savanții și exploratorii din trecut : în total, peste 2 milioane de piese, cele mai numeroase și mai diverse din România. Neputând fi
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
un ce ar fi avut loc undeva în cele 19 generații dintre Richard al III-lea și ; cercetările lui Turi King și ale altora au arătat că rata istorică de falsă paternitate este de circa 1-2% pe generație. O examinare osteologică a oaselor au arătat că sunt în general în stare bună și în mare parte complete, cu excepția lipsei labelor picioarelor, care s-ar putea să fi fost distruse de niște lucrări de construcție din epoca victoriană. A fost imediat evident
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
cea mai importantă localitate din țară și chiar din Europa în ceea ce privește cele mai vechi mărturii ale vieții omenești (Istoria românilor, vol, I, 2010, 23,24,65,66 și 69). Aici a fost scos la iveală un bogat și variat material osteologic animal datând din perioada Villafranchiană. Stratigrafia celor trei puncte este în linii mari asemănătoare, dar ,nivelul fosilifer cu Mammuthus (Archidiskodon) meridionalis, Ursus etruscus, Nyctereutes megamastoides, Eucladoceros sp., Stephanorhinus sp., etc., precum și cu primatul Paradolichopithecus arvenensis geneticus, aflat în depozitele nisipoase
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
Cucuteni, care a constituit apogeul civilizației înainte de venirea triburilor indo-europene. Peste triburile de agricultori sedentari de la sfârșitul eneoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. La Bugiulesti, în valea Oltețului, au fost descoperite resturi osteologice a 20 de specii de animale, ce datează de 1, 800 000- 1 400 000 de ani, atestând cea mai veche intervenție umană pe teritoriul actual al României, găsindu-se pe oase urme de zdrobire. Pe valea Dârjovului, valea Dâmbovnicului
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
musteriană este atestată în întregul teritoriu al României actuale. Au fost descoperite numeroase unelte din creme și din cuarțit în așezări din peșteri sau terase. De asemenea, erau utilizate și unelte din os. La Ohabă Ponor s-au descoperit urme osteologice fosile ale omului. S-au găsit complexe de locuire și adăposturi-paravan, în formă de arc, pentru protecția împotriva vânturilor, de 2 metri înălțime, ridicate din oase lungi și crengi, acoperite cu piei de animale și sprijinite, la baza, cu pietre
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
în afara celor două magistrale. În această secțiune au fost identificate, sub nivelul de piatră, o serie de complexe: gropi, locuințe din care s-au păstrat vetrele și urmele structurii de lemn. Materialul provenit din aceste complexe, constând din fragmente ceramice, osteologice și de bronz, aparține începutului primei epoci a fierului. Campania arheologică din vara anului 2004 a avut ca obiectiv cercetarea integrală a uneia din locuințele descoperite în S1/2001 și a posibilului șanț din fața valului. Astfel, au fost trasate două
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
2004 paralelă cu S1/2001, având martor de 1m și S3/2004 în prelungirea S1/2001, cu martor de 2 m în exteriorul fortificației. În locuința de sub fortificație a fost descoperit material ceramic similar cu cel din S1/2001, fragmente osteologice și obiecte de bronz, fiind observate urme ale structurii de lemn a locuinței. În partea de est a secțiunii S3/2004 a fost descoperit un perete de chirpic și fragmente de vase sparte pe loc, indicând un complex notat L1
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
complex notat L1. În colțul sud-vestic al aceleiași secțiuni, a apărut o aglomerare de pietre căzute din fortificație. Imediat sub pietre s-a delimitat stratul de cultură ce aparține epocii dacice. Materialul arheologic din L1 constă din fragmente ceramice, resturi osteologice, scoici, majoritatea foarte arse, ceea ce indică o distrugere violentă. Complexul, cu vase sparte pe loc, aparține epocii dacice: din inventar fac parte vase lucrate cu mâna, din pastă grosieră și vase lucrate la roată din pastă fină, de culoare cenușie
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
Australia, s-au identificat resturile cremate a doi indivizi, cu o vechime aproximată, inițial, la cca. 25.000 de ani, iar pe baza noilor analize, la aproximativ 17.000 B.P. În Patagonia, Chile, la Cerro Sota, s-au identificat resturi osteologice umane cremate în asociere cu oase de animale, datate aproximativ 11000 B.P. Tot în Chile, au fost descoperite morminte de incinerație la Pali Aike, încadrate în mileniul IX î.Ch. La Mugharet El-Kebarah, Israel, au fost descoperite urme, considerate printre
Incinerație () [Corola-website/Science/326752_a_328081]
-
interferează cu straturile geologice. Biologia, alături de ramurile sale, Paleobotanica și Paleozoloologia oferă o serie de concluzii utile cercetării istoriei economice, referitoare la inventarul animalier, culturile agricole, cu impact asupra dezvoltării comunităților umane, precum și un sprijin arheologilor de a interpreta materialul osteologic animalier sau a vechilor culturi de plante ce se găsesc în anumite straturi. Arheobotanica studiază grăuntele de polen și resturile vegetale. Filologia este știința care studiază limba și literatura unei populații ca instrument esențial al comunicării, iar dintre ramurile sale
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
din 13 Noiembrie 1942, dobândește autonomie și denumirea actuală în cadrul Universității din București. Ulterior institutul a trecut la Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, iar în prezent se află sub patronajul Academiei Române. Institutul de antropologie adăpostește una din cele mai largi colecții osteologice din Europa. O listă de lucrări reprezentative ar putea cuprinde opere cum ar fi: Marile teorii antropologice enunțate în secolul XX sunt: "particularismul istoric", "difuzionismul","relativismul cultural," "funcționalismul", "structuralismul", "materialismul", "interpretativismul", "criticismul." Antropologia cuprinde patru mari ramuri: În funcție de tradițiile naționale
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
au fost jefuite în procent de circa 80% în cursul secolului al XVIII-lea, fiind afectată astfel stratigrafia, structura și conținutul mormintelor. În unele morminte s-au mai găsit totuși inventar funerar (o serie de bijuterii, resturi vestimentare și fragmente osteologice). Biserica este înconjurată de ziduri groase ca de cetate, care închid o incintă aproape pătrată cu laturile de aproximativ 90 m. Zidurile sunt construite din piatră de râu și au o înălțime de 6 m și o grosime de 1-1
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
toarte, străchini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor în relief sub formă de șerpi, vase cu decor ștampilat și terra sigillata, de producție locală. Alte materiale descoperite în așezare sunt: fragmente de vase de sticlă, mărgele din sticlă, resturi osteologice de la animale domestice (bovine, ovicaprine, porcine, cabaline) și de la vânat (cervidee), precum și un dupondius de la împărăteasa Faustina. Potrivit observațiilor topografice, așezarea de la Gura Câmpului avea un plan ortogonal, cu o piață (forum) în centrul său și constituia un important vicus
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
un caz, chiar în interiorul habitatului (Dolni Vestonice) (M. Otte, 1981). Pentru Tursac (H. Delporte, 1959), se știe că statueta era în proximitatea peretelui adăpostului, într-o zonă cu puține vestigii arheologice. În apropiere par să se fi aflat câteva resturi osteologice aparținând bizonului. Datele sunt similare pentru statueta de la Lespugue (R. de Saint-Périer, 1922) (lângă peretele peșterii, zonă cu puține vestigii) și cea de la Mauern (L. Zotz, 1955). I. Borziac (1998) a oferit câteva date mai detaliate despre statueta antropomorfă de la
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
importate). În privința gropilor, una de tip ritual a fost găsită în așezarea de la Gara-Banca. Inițial, de formă patrulateră s-a transformat ulterior (în adâncime) devenind rotundă. Inventarul ei conținea fragmente ceramice, o bilă de gresie albă și 46 de resturi osteologice, aparținând taurinelor (pl. XLV/ e). Întrucât ea nu a fost folosită permanent pare îndreptățită atribuirea ei în scopuri ritualice, mai ales că există asemănări la Bucov și la Dridu (Muntenia). Gropi menajere (cel puțin două) s-au descoperit în aceeași
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
M41, M51, M55, sau câte trei-M21, M46) provocate în urma unor lupte sau ca dovadă a unor semne de trepanație. Cimitirul de la Căprăria avea schelete de bărbați, femei și copii, atât creștini (membri ai comunității locale), cât și păgâni alogeni. Analiza osteologică a relevat că indicele mortalității infantile era ridicat; vârsta medie la defuncții adulți era de 45,6 ani (bărbați) și de doar 35 de ani (femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-se grupe de 3 până la 10-12 morminte. Unii defuncți aveau capul orientat spre nord și dispuneau de trăsături mongoloide. De asemenea, câteva cranii aveau urme de trepanație. Tot în cazul mormintelor orientate N-S au fost identificate patru cu resturi osteologice umane și de la animale, o practică religioasă străină comunităților creștine. Adâncimea mormintelor de înhumație creștine varia între 0,20-1,20 m, în timp ce pentru mormintele alogenilor era de 0,30-0,85 m. Din totalul celor 108 morminte, doar 26 aveau piese
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
poziționarea defuncților din mormintele cu caracter păgân, aceasta este cea întâlnită în majoritatea cazurilor, morții fiind așezați pe spate, uneori întinși pe împletituri vegetale, de nuiele (Bârlad-Parc), cu mâinile pe lângă corp. Excepție de la regulă face mormântul de la Pogonești, unde resturi osteologice umane s-au găsit depuse într-un cazan de aramă (deformat de presiunea pământului), lucrat prin batere și nituire (pl. LXXVI/1a, b), împreună cu alte obiecte (o zăbală din fier și două aplice din foițe de aur, ornamentate cu motive
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
altă asemănare între cele două categorii de morminte, pe lângă ritul de înmormântare, orientarea defuncților, constă în prezența mormintelor duble, unul fiind găsit la Dumeștii Vechi (în 1961 sau 1965), iar altul la Bârlad-Dealul Țuguieta (în 2003). În ambele cazuri, analiza osteologică a indicat prezența unei perechi umane (bărbat și femeie). Însă, între cele două descoperiri funerare există multe diferențe, nu doar etnice, ci și în privința situării geografice (primul pe șes, celălalt într-o movilă), adâncimii (1,85 m primul mormânt și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
16), cel păgân avea o zăbală dintr-o singură tijă, cu două verigi la extremități, un vârf de lance (fragmentar), resturi de la cinci vase, care au fost situate la cele patru colțuri (pl. LXXII/17; LXXIII/1; LXXVI/1-5), fragmente osteologice cabaline, din specia Equus cabalus fosilis (un craniu de cal și picioarele de la doi cai). Cel mai interesant obiect este un vas găsit întreg (la capul scheletului de sex feminin), de dimensiuni reduse (h = 8,8 cm; dg = 7,4
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în majoritatea siturilor bazinului, s-au găsit printre alte obiecte și oase de animale domestice, de la specii precum taurine (Bos taurus), ovine (Ovies aries), caprine (Capra hircus), porcine (Sus scrofa domesticus), cabaline (Equus caballus) și canide (Canis familiaris). Aceste resturi osteologice, unele descoperite la Gara-Banca, indică creșterea animalelor de către băștinași, la care se adaugă și fragmente osoase de la găina domestică (Gallus domesticus). Creșterea cailor se reflectă și în cele câteva piese de harnașament descoperite la Simila-Zorleni și Dodești (o zăbală și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se adaugă și fragmente osoase de la găina domestică (Gallus domesticus). Creșterea cailor se reflectă și în cele câteva piese de harnașament descoperite la Simila-Zorleni și Dodești (o zăbală și un pinten). În cazul stațiunii de la Bârlad-Prodana determinările făcute pe materialul osteologic a evidențiat abundența taurinelor (41,78%), dintre care circa o treime erau de talie mică și medie, cu coarne mici și gracile, urmate de ovicaprine (27,85%), reprezentate prin capre (aproximativ o treime) și oi, porcine (11,39%) și cabaline
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
metri nord de așezarea Dridu, s-au descoperit cu ocazia cercetărilor de suprafață din 1981 două morminte turanice. Doar în M1 s-a păstrat scheletul, depus pe spate, cu mâinile pe lângă corp și orientat vest-est. M2 nu mai avea resturile osteologice umane. Inventarul funerar se compune din mai multe piese, cu caracter războinic și specific lumii nomade: vârfuri de săgeți, un cuțit, plăci din corn de la două arcuri, un nucleu de silex și un amnar. Cronologic, ambele morminte se întind pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]