52 matches
-
de ani/ vîntul scutură coșul acoperișului nins intră/ ușor pe sub ușă te trezește zvîcnetul/ din degetul rămas în cartea închisă" (Înserare). Declarîndu-se a se afla ancorat "în golful solitudinii", poetul nostru captează o senzualitate fantomatică, redusă la simboluri florale și osteologice: "doar pentru tine mai culeg trandafiri/ doar pentru tine// vechile mele iubiri sunt azi/ inițiale amestecate în-tr-un osuar părăginit/ tu rămîi pînă la sfîrșitul sfîrșitului/ nobila mea suferință" (Pînă la sfîrșitul sfîrșitului). Pe de altă parte, dezamăgirea care e un
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
rămînea,/ Îl dezlipeam încet și-l aruncam/ Și cu altă cană de sînge veneam" (Sînge de urs). Moartea se extinde pretutindeni. Ea formează fondul lucrurilor, doar temporar mascată de aparența lor, dezgolindu-se nu o dată sub înfățișarea simbolului său obișnuit, osteologic. Însăși marea, leagănul consacrat al vieții, capătă un aspect mortuar, trosnind de oase: "Vin ploile prin stîncile roase,/ Ca printr-un puternic schelet,/ Și se vede din depărtare/ Cum își desfac ei trupul dinadins/ Să li se scurgă icrele în
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
aveam mănuși./ Tipenie-de-Om zăcea lat la intrarea an casă./ Pană-de-Curent și el, cu Pană-de-Gaz,/ prin cotloane, la bârfa./ Frig, foarte frig,/ frig și gheața, greață" (Dark ages). Precum la Ion Caraion, ne ăntămpină o dezolare generalizată, ănversunată, cu componente geologice, osteologice, suburbane, pseudometafizice: Măruntaiele pământului vâjâiau,/ o mană nevăzuta ne desenase semnul rușinii/ pe frunte/ și nu mai știam dacă era clopotul/ cel care ne ademenea la capătul drumului/ sau corul oaselor risipite și azvârlite/ câinilor prin gunoaie.// Mărșăluiam, mărșăluiam/ fiecare
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
vulpe și cerb, alături de o mare diversitate de unelte din os și corn pentru prelucrarea pieilor de ren și bizon, vărfuri de suliță din corn și os de ren, sute de utilaje litice cu diverse funcționalități și mii de resturi osteologice în adevărate structuri de abataj a renilor etc. Cercetările mai continuă câteva zile, încât nu sunt excluse alte surprize. Menționăm că cercetările din acest an, în lipsa fondurilor care trebuiau să vină de la Ministerul Culturii, s-au desfășurat prin contribuția financiară
Descoperire arheologică unică în cercetările din România [Corola-blog/BlogPost/94123_a_95415]
-
în 1974 cuprindea inițial piese de lapidariu provenite de la lucrările de restaurare efectuate asupra monumentului la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. În prezent, muzeul deține și colecții de arheologie - ceramică, piese litice, metalice și osteologice provenite din săpăturile sistematice efectuate în zona Hunedoarei, acoperind cronologic perioadele istorice din paleolitic și până în evul mediu; etnografie - piese și recuzită din portul pădurenesc, unelte specifice acestei zone; artă decorativă - piese de mobilier sculptat, lăzi de breaslă, farfurii din
Ce castel din România se află în top "10 castele de poveste" din lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63923_a_65248]
-
acestui început și a tuturor bucuriilor și necazurilor care, de atunci încoace, i-au marcat existența. Își amintește cu emoție de identitățile personajelor pe care le-a interpretat. Le-a iubit, egal, pe toate, indiferent cum erau. Maria din „Studiu osteologic...“ de D.R. Popescu, ultimul interpretat înainte de retragerea sa, a fost considerat a fi cel care i-a încununat întreaga carieră, pe care Garofița Bejan a traversat-o mereu senină, liniștită, distinsă, demnă“, rememorează consilierul Mariana Voicu l Traian Buzoianu: actor
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
Scapin» de Moliere, Filch din «Opera de trei parale» de B. Brecht, Chiriac din «O noapte furtunoasă» și Conu Leonida din «Conu Leonida față cu reacțiunea» de I.L. Caragiale, Gore din «Mobilă și durere» de T. Mazilu, Falcă din «Studiu osteologic...» de D.R. Popescu, Cornwall și Gloucester în cele două montări ale «Regelui Lear» de W. Shakespeare, Domnul Jourdain din «Domnul Jourdain cel Scrântit» de M. Bulgakov, Oberon din «Visul unei nopți de vară» de W. Shakespeare“, punctează secretarul literar Codruța
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
locuri mai greu accesibile, în văile munților, care devin „Cetatea Carpaților” în absența unor cetăți zidite din piatră. Pădurea, care ocrotea populația, furniza și o mare parte din cele necesare traiului zilnic: fructe, ciuperci, tuberculi, rădăcini și vânat. În depozitele osteologice de lângă așezări s-au descoperit printre oasele animalelor domestice și oase de animale sălbatice, în principal cervide și porcine. O lungă perioadă de timp, acoperind mileniul I d. Hr. și cel puțin secolele 78, din cel de-al doilea mileniu, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
instrumente din practica creșterii animalelor: clopote (tălăngi) de oi, țesale pentru vite, construcții anexe, adăposturi, saivane, grajduri, staule pentru animale din gospodărie. Oasele numeroase descoperite pun în lumină numărul mare de bovine din gospodărie-în așezarea de la Dridu (câmpia munteană), materialul osteologic cuprinde: oase de bovine-40%, oi și capre-25%, porci-20% și cai-10%. În schimb, la Garvăn (nordul Dobrogei), bovine-75%, oi și capre-15% și porci-10% și aceeași situație o întâlnim la Bucov (Prahova). În general, predomină bovinele-cornutele mari (boi și vaci), folosite la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un caz, chiar în interiorul habitatului (Dolni Vestonice) (M. Otte, 1981). Pentru Tursac (H. Delporte, 1959), se știe că statueta era în proximitatea peretelui adăpostului, într-o zonă cu puține vestigii arheologice. În apropiere par să se fi aflat câteva resturi osteologice aparținând bizonului. Datele sunt similare pentru statueta de la Lespugue (R. de Saint-Périer, 1922) (lângă peretele peșterii, zonă cu puține vestigii) și cea de la Mauern (L. Zotz, 1955). I. Borziac (1998) a oferit câteva date mai detaliate despre statueta antropomorfă de la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
dramatic e plasat într-un spațiu de regulă închis, antologiile de teatru ale lui P. conțin și piese cu subiecte desprinse din actualitatea social-politică, precum Balconul sau Clătite cu urdă și mărar, Hoțul de vulturi și, mai cu seamă, Studiu osteologic asupra unui schelet de cal dintr-un mormânt avar din Transilvania. Prima „expune” o aniversare în timpul căreia se mănâncă niște „clătite cu urdă și mărar” și denunță, prin tânărul Adrian Ionescu (în final și prin rememorări ale tatălui său), degenerarea
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
hidrocentrale, exaltat, romantic, naiv, luat peste picior de muncitori, înșelat de soție, neînfrânt totuși, în stare să-și suporte drama, hotărât să muncească în continuare și după dezmeticire, după smulgerea brutală din ceața iluziilor. Inspirat de o descoperire arheologică, Studiu osteologic... e o vastă cronică politică, reflectând întreaga epocă dintre sfârșitul ultimului război mondial și „zilele noastre”, când - spune autorul - biografia ce structurează piesa „nu se sfârșește”. Această biografie este a unei țărănci, Măria, eroină „dintr-un șir de femei anonime
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
importate). În privința gropilor, una de tip ritual a fost găsită în așezarea de la Gara-Banca. Inițial, de formă patrulateră s-a transformat ulterior (în adâncime) devenind rotundă. Inventarul ei conținea fragmente ceramice, o bilă de gresie albă și 46 de resturi osteologice, aparținând taurinelor (pl. XLV/ e). Întrucât ea nu a fost folosită permanent pare îndreptățită atribuirea ei în scopuri ritualice, mai ales că există asemănări la Bucov și la Dridu (Muntenia). Gropi menajere (cel puțin două) s-au descoperit în aceeași
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
M41, M51, M55, sau câte trei-M21, M46) provocate în urma unor lupte sau ca dovadă a unor semne de trepanație. Cimitirul de la Căprăria avea schelete de bărbați, femei și copii, atât creștini (membri ai comunității locale), cât și păgâni alogeni. Analiza osteologică a relevat că indicele mortalității infantile era ridicat; vârsta medie la defuncții adulți era de 45,6 ani (bărbați) și de doar 35 de ani (femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-se grupe de 3 până la 10-12 morminte. Unii defuncți aveau capul orientat spre nord și dispuneau de trăsături mongoloide. De asemenea, câteva cranii aveau urme de trepanație. Tot în cazul mormintelor orientate N-S au fost identificate patru cu resturi osteologice umane și de la animale, o practică religioasă străină comunităților creștine. Adâncimea mormintelor de înhumație creștine varia între 0,20-1,20 m, în timp ce pentru mormintele alogenilor era de 0,30-0,85 m. Din totalul celor 108 morminte, doar 26 aveau piese
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
poziționarea defuncților din mormintele cu caracter păgân, aceasta este cea întâlnită în majoritatea cazurilor, morții fiind așezați pe spate, uneori întinși pe împletituri vegetale, de nuiele (Bârlad-Parc), cu mâinile pe lângă corp. Excepție de la regulă face mormântul de la Pogonești, unde resturi osteologice umane s-au găsit depuse într-un cazan de aramă (deformat de presiunea pământului), lucrat prin batere și nituire (pl. LXXVI/1a, b), împreună cu alte obiecte (o zăbală din fier și două aplice din foițe de aur, ornamentate cu motive
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
altă asemănare între cele două categorii de morminte, pe lângă ritul de înmormântare, orientarea defuncților, constă în prezența mormintelor duble, unul fiind găsit la Dumeștii Vechi (în 1961 sau 1965), iar altul la Bârlad-Dealul Țuguieta (în 2003). În ambele cazuri, analiza osteologică a indicat prezența unei perechi umane (bărbat și femeie). Însă, între cele două descoperiri funerare există multe diferențe, nu doar etnice, ci și în privința situării geografice (primul pe șes, celălalt într-o movilă), adâncimii (1,85 m primul mormânt și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
16), cel păgân avea o zăbală dintr-o singură tijă, cu două verigi la extremități, un vârf de lance (fragmentar), resturi de la cinci vase, care au fost situate la cele patru colțuri (pl. LXXII/17; LXXIII/1; LXXVI/1-5), fragmente osteologice cabaline, din specia Equus cabalus fosilis (un craniu de cal și picioarele de la doi cai). Cel mai interesant obiect este un vas găsit întreg (la capul scheletului de sex feminin), de dimensiuni reduse (h = 8,8 cm; dg = 7,4
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în majoritatea siturilor bazinului, s-au găsit printre alte obiecte și oase de animale domestice, de la specii precum taurine (Bos taurus), ovine (Ovies aries), caprine (Capra hircus), porcine (Sus scrofa domesticus), cabaline (Equus caballus) și canide (Canis familiaris). Aceste resturi osteologice, unele descoperite la Gara-Banca, indică creșterea animalelor de către băștinași, la care se adaugă și fragmente osoase de la găina domestică (Gallus domesticus). Creșterea cailor se reflectă și în cele câteva piese de harnașament descoperite la Simila-Zorleni și Dodești (o zăbală și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se adaugă și fragmente osoase de la găina domestică (Gallus domesticus). Creșterea cailor se reflectă și în cele câteva piese de harnașament descoperite la Simila-Zorleni și Dodești (o zăbală și un pinten). În cazul stațiunii de la Bârlad-Prodana determinările făcute pe materialul osteologic a evidențiat abundența taurinelor (41,78%), dintre care circa o treime erau de talie mică și medie, cu coarne mici și gracile, urmate de ovicaprine (27,85%), reprezentate prin capre (aproximativ o treime) și oi, porcine (11,39%) și cabaline
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
metri nord de așezarea Dridu, s-au descoperit cu ocazia cercetărilor de suprafață din 1981 două morminte turanice. Doar în M1 s-a păstrat scheletul, depus pe spate, cu mâinile pe lângă corp și orientat vest-est. M2 nu mai avea resturile osteologice umane. Inventarul funerar se compune din mai multe piese, cu caracter războinic și specific lumii nomade: vârfuri de săgeți, un cuțit, plăci din corn de la două arcuri, un nucleu de silex și un amnar. Cronologic, ambele morminte se întind pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
forme și dimensiuni diferite, iar din punct de vedere tipologic împărțindu-se în neperforate, cele mai multe, și cu găuri pentru înmănușare, acestea păstrate fragmentar. Fusaiolele, trei la număr, toate de formă plată, fac dovada practicării torsului, implicit a țesutului. Deși material osteologic se găsește în cantitate mare, unelte din os prelucrat nu am găsit, în afara unui astragal cu evidente urme de folosire, un mic corn de ovicaprină, cu o latură aplatizată și cu semne de întrebuințare ca unealtă, și un alt corn
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vasul unde erau „oase arse”, astfel ni s-ar fi oferit posibilitatea să constatăm că în acest cimitir de înhumație populația folosea și incinerația, care, după cum s-a putut constata, era doar în urne funerare, unde se puneau doar rămășițele osteologice incinerate. La niciunul din aceste morminte nu s-au descoperit alte elemente de ritual. Toate mormintele nu au avut alt inventar și nu au lăsat urme ale practicării unor ritualuri deosebite. Nu se cunoaște nici locul cinerării. Pe baza materialului
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
se repetă obsesiv: "Slavă generalului Cristescu,/ Slavă generalului Grigorescu,/ Slavă soldatului Ion,/ Slavă, Slavă!" Delirul verbal se preface în arabescuri care pretind emoții rafinate, dar, neajungând a se satisface decât pe ele înseși, se afundă fără perspectivă într-un univers osteologic, astfel: "un os curge frumos peste Siret", osul lui Ion curge la vale, apa este de vertebre argintii, poetul însuși este pește în Siret, adulmecând ciolanul lui Ion. Strofa devine gratuită, și cele nouă poeme, deși se vor moderne în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
l-au semnalat. Dematerializarea lumii concrete și materializarea lumii abstracte, procedee cunoscute liricii interbelice prin L. Blaga, T. Arghezi, suprarealiști, stau la Nichita Stănescu sub semnul lui Eros. Spațiul și timpul devin categorii supuse unor esențe concretizate într-un univers osteologic: oase, vertebre, genunchi, brațe, coaste. Umerii devin viaducte și poduri, pieptul terasamente și diguri, genunchii acoperișuri, iar el, poetul, Amfion, constructorul subțire ca licărirea, dematerializat, își sacrifică esența cu generozitate. De fapt, la Nichita Stănescu, universul acesta de esențe, reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]