18 matches
-
datorie. Și, cum clientela era redusă, cei doi mai pălăvrăgeau minute bune despre întâmplări comune. Mă aflam într-un „orășel” asemenea celor din filmele vechi italiene, într-un curs firesc, cu oameni corecți și amabili. Prânzul l-am luat la Osteria Garanghelo, situată pe partea stângă, aproape de ieșirea spre Canal Grande. Am comandat Lasagne con Capesante (paste cu scoici), una din mâncărurile mele preferate. După un Peroni roșu, am comandat și o prăjitură venețiană, „tiramisu” (se traduce prin „ia-mă”), atât
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Daniela_gifu_jurnal_venetian_2_daniela_gifu_1346233501.html [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
Gastro și restaurante Osteria Gioia: De un suflet de artist ai nevoie ca să obții un fel de mâncare desăvârșit. Dar și de rigoare de matematician, ca să iți iasă exact așa cum vrei. Să le ai însă pe amândouă și să mai fii în același timp
bucurii pentru stomac şi suflet by http://www.zilesinopti.ro/articole/1573/osteria-gioia-bucurii-pentru-stomac-si-suflet [Corola-blog/BlogPost/99735_a_101027]
-
rigoare de matematician, ca să iți iasă exact așa cum vrei. Să le ai însă pe amândouă și să mai fii în același timp și o gazdă veselă și primitoare, rar se întâmplă. Minunea are loc la un restaurant deschis vara aceasta: Osteria Gioia (by Patrizia) is the name și mâncarea italiană impecabila is the game. Patrizia e o italianca efervescenta care gătește din același motiv pentru care și respiră: e ceva instinctiv. Și gătește fenomenal! Îți reamintesc însă de acum că orice
bucurii pentru stomac şi suflet by http://www.zilesinopti.ro/articole/1573/osteria-gioia-bucurii-pentru-stomac-si-suflet [Corola-blog/BlogPost/99735_a_101027]
-
Înainte de nota de plată, să vorbim însă de răsplată: cremă de hribi cu crutoane, vită cu sos de trufe, file-ul de ton cu sos de pere sau înghețată de casă sunt doar câteva din minunile Patriziei, ceea ce face din Osterie un loc excelent pentru ieșirile speciale sau pentru prânzurile de afaceri cu un client important.
bucurii pentru stomac şi suflet by http://www.zilesinopti.ro/articole/1573/osteria-gioia-bucurii-pentru-stomac-si-suflet [Corola-blog/BlogPost/99735_a_101027]
-
Carpineta, Casalbono, Cașale, Case Castagnoli, Case Frini, Case Gentili, Case Missiroli, Case Scuola Vecchia, Celincordia, Celletta, Diegaro, Formignano, Gattolino, Gualdo, Îl Trebbo, Lizzano, Luogoraro, Luzzena, Macerone, Madonna dell'Olivo, Martorano, Massa, Molino Cento, Monte Aguzzo, Monte Vecchio, Montereale, Monticino, Oriola, Osteria di Piavola, Paderno, Pievesestina, Pioppa, Ponte Abbadesse, Ponte Pietra, Pontecucco, Provezza, Rio Eremo, Rio Marano, Ronta, Roversano, Ruffio, Saiano, Sân Carlo, Sân Cristoforo, Sân Demetrio, Sân Giorgio, Sân Mamante, Sân Martino în Fiume, Sân Matteo, Sân Tomaso, Sân Vittore, Santa
Cesena () [Corola-website/Science/308866_a_310195]
-
Mitrea Cocor", SNKLHU, Praga, 1957; traducere de Otakar Jirouš și Marie Karásková-Kojecká), slovacă ("Horalka", Slovenska Grafia, Bratislava, 1943; traducere de Zuzka Dovalová), finlandeză ("Etsin miestäni", Oy Suomen kirja, Helsinki, 1944; traducere de Hilkka Koskiluoma), italiană ("La scure", în vol. "L' osteria di ancutza. La scure: romanzi", A. Mondadori, Milano, 1944; traducere de Gino Lupi, reeditată în 1945; o traducere ulterioară a fost realizată de Mariano Baffi și publicată în vol. "L' osteria di Ancutza; La scure; La gente delle capanne", apărut
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
de Hilkka Koskiluoma), italiană ("La scure", în vol. "L' osteria di ancutza. La scure: romanzi", A. Mondadori, Milano, 1944; traducere de Gino Lupi, reeditată în 1945; o traducere ulterioară a fost realizată de Mariano Baffi și publicată în vol. "L' osteria di Ancutza; La scure; La gente delle capanne", apărut la Edizioni Avanti! din Milano în 1963), maghiară ("A balta", Székesfűváros Irodalmi Intézete, Budapesta, 1948; traducere de Nora Aradi; alte traduceri au fost realizate de György Jánosházy și András Sütő și
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
un compozitor italian, vestit mai ales pentru creațiile sale în muzica de operă. s-a născut la 10 octombrie 1813 în mica localitate Le Roncole, în apropierea Parmei, Italia. Părinții săi, Carlo și Luigia Uttini, dețineau acolo o mică fermă, "Osteria Vecchia". Încă de copil, Giuseppe ia lecții de muzică de la organistul din comună, făcând exerciții acasă la o "spinetta" dezacordată (un fel de clavecin). Continuă în felul acesta până când Antonio Barezzi, un comerciant din Busseto iubitor de muzică, prieten al
Giuseppe Verdi () [Corola-website/Science/298031_a_299360]
-
Albarella, care va deveni unul dintre cele mai renumite centre de vacanță, refacere și relaxare de la Marea Adriatică. Datorită contribuției lui Antonio Marcegaglia, Grupul se diversifică și mai mult prin înființarea societății Bioindustrie Mantovane în 1988, prin achiziționarea societăților Oskar din Osteria Grande (Bologna), Nuova Omec, Ennepi Lugo din Romagna (Ravenna), Imat din Fontanafredda (Pordenone), prin achiziționarea în 1989 a societăților CCT din Gallarate (VA) și Elet.Ca din Capalle (FI), prin înființarea în 1989 a societății Marcegaglia Impianti Saronno (VA) și
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318429_a_319758]
-
Albarella, care va deveni unul dintre cele mai renumite centre de vacanță, refacere și relaxare de la Marea Adriatică. Datorită contribuției lui Antonio Marcegaglia, Grupul se diversifică și mai mult prin înființarea societății Bioindustrie Mantovane în 1988, prin achiziționarea societăților Oskar din Osteria Grande (Bologna), Nuova Omec, Ennepi Lugo din Romagna (Ravenna), Imat din Fontanafredda (Pordenone), prin achiziționarea în 1989 a societăților CCT din Gallarate (VA) și Elet.Ca din Capalle (FI), prin înființarea în 1989 a societății Marcegaglia Impianti Saronno (VA) și
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
în care Machiavelli a compus tratatul sau asupra principatelor, trebuie sa remarcam că Sant'Andrea din Percussina nu era în realitate un loc izolat, așa cum se considera adesea sau că a devenit în timpurile moderne. Fermă ce includea și o osteria (cârciuma), cunoscută sub numele de "Albergaccio", se află în apropierea străzii Regia Română care în secolele al XIII-lea și al XIV-lea a înlocuit în mod gradual Via Francigena (a cărei degradare s-a datorat tocmai faptului că nu
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
drumului comercial și, de aceea, rolul acestuia ca loc de cazare pentru pelerini începuse să se reducă, pentru că la momentul deschiderii testamentului lui Machiavelli, ce a avut loc în anul 1522, acesta să fie închis 76. Însă, în anul 1513 osteria continuă să ofere posibilitatea de a lua prânzul și există o străduța ce lega taverna de Stradă Regia. În această zonă, aflată în apropierea întretăierii drumului cu Strada Regia, Machiavelli se oprea să converseze cu călătorii. În scrisoarea adresată lui
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prințul Potenziani, mai tîrziu senator și guvenator al Romei; haita de cîini, condusă de tinerii frați Martino, pornea pe urmele vulpii care împrăștia în urmă bucățele de hîrtie. Vînătoarea se termina spre miezul nopții printr-un supeu pregătit într-o osteria, din Monte Marion sau de pe Via Nomentana, după incidente uneori periculoase, cum a fost cel în care prințul Potenziani, vulpea, neavînd voie să se dea jos de pe bicicletă, a sărit cu ea de pe podul Cavour în Tibru, urmat de cîini
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
legitimitatea devoțiunii față de imaginea sa. Figură 1. Filippo Dolciati, Rinaldeschi pierde la zaruri Inscripționat (în partea de sus): "ADI 21 DI LVGLIO MDI" [pe 21 iulie, 1501]; și (în partea de jos: "Ant.° di Giu:e Rinaldeschi nobile fiorentino nell' Osteria del fico / Gioca e Perși i danari e i Panni accecato dall' îra . . ." [Antonio di Giuseppe Rinaldeschi, un nobil florentin, jucător în taverna "Smochinul" și pierzându-și banii și hainele, orbit de furie . Figurile 1-10 sunt reproduse cu permisiunea Muzeului
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
che și deve alle persone sconosciute, e non a lui che fu nobile, perchè chi giugne a lasciarsi trasportar dal visio e dalle passioni atte a oscurar lo'ntelletto, non merită d'esser conosciuto per quelchè gli è) uscito dell' Osteria del Fico di lì poco distanțe, che ancor' oggi și mantiene sotto îl medesimo nome, alterato per la perdita fattavi nel giuoco, raccolta di terra una menata di sterco di Cavallo lo tirò nel viso di quella Nunziata; onde per
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
că mai trece,de formă, un beatnik are o sete enormă de Bloody Mary, dar e un revoltat fără partid, spontan și frust. Să ne bucurăm pentru ceea ce-am avut, nu pentru ceea ce-am pierdut’’. 3. A ales osteria, după pub: trecuseră anii, mai bine zis o vinărie de cartier, ,,la Neamțu,’’, sau ,,al Tedesco’’ sau barul San Calisto, cel din cartierul Trastevere, la un colț, unde seara am cinat și noi, bând același vin, de,,Castelli romani’’, ,,molto
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
această poziție. Iată cum arată topul celor mai bune restaurante din lume din 2014: 1. Noma Oraș: Copenhaga, Danemarca Chef: René Redzepi Stele Michelin. 2. El Celler de Can Rocă Oraș: Girona, Catalonia, Spania Chef: Joan Rocă Stele Michelin. 3. Osteria Francescana Oraș: Modena, Italia Chef: Massimo Bottura Stele Michelin. 4. Eleven Madison Park Oraș: New York Chef: Daniel Humm Stele Michelin 5. Dinner by Heston Blumenthal Oraș: Londra Chef: Heston Blumenthal Stele Michelin. 6. Mugaritz Oraș: Sân Sebastián, Spain Chef: Andoni
Topul restaurantelor 2014. În care ai fost? by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33491_a_34816]
-
de la greci, deși este nesigur dacă pe cale directă, trecând, de exemplu, prin Pithekousa și Cumae, sau prin intermediul etruscilor 3. Faptul că Încă din secolele al VII-lea și al VI-lea În Latium se folosea scrierea În sfera cultului morților (Osteria dell’Osa, Lazio) sau pentru formularea unor inscripții votive și legi cultuale este de o importanță fundamentală pentru tipologia religiei romane și istoria tradiției sale. Roma prerepublicană nu reprezintă o civilizație „orală”, lipsită de scriere. Tratatul cu Cartagina (508/507
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]