82 matches
-
Bill Evans. Secția ritmică strălucește mat în fundal: Claudio Gioannini, laborios și creativ la baterie, Roberto Bucci la contrabas. Piesele de predilecție sunt baladele, pe când în compozițiile sale mai dinamice Flinta are suflu scurt și recurge (poate prea des) la ostinato-uri abuzive. Grzegorz Karnas e unul dintre puținii cântăreți semnificativi de pe scena jazzului actual. Tinerii muzicieni care-l înconjoară reprezintă cu onoare redutabila școală de jazz din Polonia: Michal Tokaj/pian, Radek Nowicki/sax sopran, Michal Jaros/contrabas, Sebastian Frankiewicz
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
omofonie (de exemplu, o melodie derulată în trisonuri), iar în adâncime, acompaniamentul să fie monodic (figurând melodic o serie de acorduri), ori să existe chiar mai multe monodii (în polifonie) la suprafață și un sunet ținut (pedală) sau figură repetată (ostinato) în adâncime. Oricum ar fi, am avea de-a face cu o desfășurare pe mai multe registre cantitative simultan, într-o plurivocalitate.
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
-șef al României literare, el dăduse la Paris un interviu incendiar în ziarul Le Monde, unde protestase împotriva tezelor - și de prezența printre redactorii revistei a lui Paul Goma (a fost colegul nostru pînă spre 1973-'74), al cărui roman Ostinato apăruse deja în Occident, autorul fiind lansat ca ,un Soljenițîn român". Eram, toți, niște ciumați. Cînd, în toamnă, în locul lui Nicolae Breban a fost numit George Ivașcu, mandatul său inițial a fost să ,desbrebanizeze" revista, în termeni mai brutali, să
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
visează celebritate artistică (Muhittin - care se vrea mare poet, devenind și un înfocat naționalist, și Ömer), ilustrează cealaltă dimensiune thomas-manniană a romanului: interesul pentru psihologia artiștilor. Perioada istorică, a marilor reforme introduse de Atatürk însoțește aceste dezvoltări existențiale ca un ostinato, strecurând cititorului îndoiala asupra alegerii: adaptare socială sau singularizare luciferică? Refik, „un Robinson umblând după salvarea patriei prin propria cameră”, simte că trebuie să părăsească vechiul bloc familial din Nișantașı (tot în Nișantașı se afla și blocul familiei lui Pamuk
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
Manifesto”, remarcabil prin atitudinea sa estetică de reacție la invazia culturii de masă, cât și ciclul „Jurnalelor” personale sau chiar intime ce reprezintă confesiunile artistei exprimate în termeni muzicali. Prezentul concert derulează o tehnică specifică autoarei și anume cea a ostinato-ului. Conglomeratele cromatice alternează cu cele de tip diatonic sau de proveniență spectrală într-un flux muzical cu caracter narativ. Cristian Lolea - Sonata pentru flaut și pian. Autorul este o figură pregnantă a generației încă tinere, aflate în jurul vârstei de
Creația românească (II) by Octavian NEMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83350_a_84675]
-
operele pentru copii (Der 35. Mai, pe un libret după Erich Kästner), te-ai dovedit a fi un partener ideal de jocuri muzicale pentru cei mici. Ingredientele celei din urmă lucrări sunt devoalate în presa germană ca un amestec de „ostinato de percuție și multă poezie, citate îndrăznețe, dar și folclor și onomatopee”<footnote Büning, Eleonore, op. cit.: „/.../ ostinatem Schlagzeug und viel Poesie, frechen Zitaten, aber auch Folklore und Tonmalerei“. footnote>. Două cicluri de piese pentru pian se cer amintite în același
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
ca represalii, retragerea cetățeniei române prin decret prezidențial, dar nu un disident, precum Goma și ceilalți. Goma intrase în partid purtat de valul adeziunii populare la discursul lui Ceaușescu din 21 august 1968. Peste câțiva ani, nepublicându-i-se romanul Ostinato ,trimite cartea în Occident ,unde-i apare urmată și de alte scrieri care-i fuseseră interzise în țară. Redactează scrisori de protest către dictator, dă interviuri virulent critice în presa străină până ce, în 1977, este forțat să se expatrieze. Dan
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
cel care încearcă să lege două lumi - eșuând însă lamentabil. Pentru Marin Preda țăranii par să fie niște păcăliți ai istoriei. În ceea ce-l privește pe Goma Al. Cistelecan are în vedere Ușa..., iar Anca Hațiegan se preocupă de volumul Ostinato. Autoarele surprind finețea de concepție și evoluție a celor care formează "osatura" volumelor - personajele, disonanța călău/victimă și recurența răului - ce transformă indivizii trecuți prin pușcării din rațiuni politice în simple fantoșe ale regimului. Spre deosebire de alți autori Paul Goma este
Noii critici by Dragoș Carciga () [Corola-journal/Journalistic/7391_a_8716]
-
prieteni și neprieteni, ci și la nivelul limbajului, prin legăturile misterioase între cuvinte, între idei, cele pe care nu le poate crea decât talentul. Probabil că legăturile între cuvintele-cheie s-au închegat de la sine, fără „premeditare”, dar ele dau un ostinato „cifrat” întregului text, de parcă ar fi fost voit. Iată un exemplu: Cuvântul lalele (preluat din mult prea cântatul șlagăr optimist „Lalele, lalele... frumoasele mele lalele”) , sugerează deopotrivă lălăitul, cât și bâlbâiala, lenea minții. Este un cuvânt oriental, Herta Müller a
„Cuvintele dictează ce trebuie să se întâmple“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4992_a_6317]
-
exil. Toți, așadar și Paul Goma, au redevenit din acel moment membri ai Uniunii, cu toate drepturile care decurgeau din această calitate. în virtutea acestora i s-a acordat de altfel lui Paul Goma, în 1992, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Ostinato, fapt ignorat (chiar fără intenție?) de cultivatorii tezei despre "nedreptatea nereparată". Cronicarul le mai amintește acestora un fapt: în anul 1990 România literară i-a publicat lui Paul Goma serialul Patimile după Pitești, întins pe vreo 30 de numere ale
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10212_a_11537]
-
leagă de limba noastră românească. - Vă rugăm să ne numiți câteva din cele mai importante tiluri apărute la Anamarol. - Dintre cele peste 150 de cărți editate de mine la editura Anamarol amintesc: „Jurnal 2004, 2005 si 2006”, „Săptămâna roșie”, „Bonifacia”, „Ostinato”, „Arta refugii”, „Gherla Latesti”, „Patimile dupa Pitești” semnate de Paul Goma (Franța), „Vine seninul” de Gabriela Calutiu Sonnenberg (Spania), „Satire” de Valeriu Cercel (Hamilton-Canada), „Medicina alternativă văzută de un inginer” și „Cu hipnoza și tu poți face minuni” de Ovidiu
SCRIITOAREA RODICA ELENA LUPU DEŢINE UN CONT... DE AMINTIRI ÎN CARE ADUNĂ FERICIRE ŞI MULTĂ FRUMUSEŢE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361516_a_362845]
-
leagă de limba noastră românească. - Vă rugăm să ne numiți câteva din cele mai importante tiluri apărute la Anamarol. - Dintre cele peste 150 de cărți editate de mine la editură Anamarol amintesc: „Jurnal 2004, 2005 și 2006”, „Săptămâna roșie”, „Bonifacia”, „Ostinato”, „Artă refugii”, „Gherla Lățești”, „Patimile după Pitești” semnate de Paul Goma (Franța), „Vine seninul” de Gabriela Calutiu Sonnenberg (Spania), „Satire” de Valeriu Cercel (Hamilton-Canada), „Medicină alternativă văzută de un inginer” și „Cu hipnoză și tu poți face minuni” de Ovidiu
DIALOG DESPRE STIHURI SI PROZA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349596_a_350925]
-
Octavian CURPAȘ: Vă rugăm să ne numiți câteva din cele mai importante tiluri apărute la Anamarol. Rodica Elena LUPU: Dintre cele peste 150 de cărți editate de mine la editura Anamarol amintesc: „Jurnal 2004, 2005 si 2006”, „Săptămâna roșie”, „Bonifacia”, „Ostinato”, „Arta refugii”, „Gherla Latesti”, „Patimile dupa Pitești” semnate de Paul Goma (Franța), „Vine seninul” de Gabriela Calutiu Sonnenberg (Spania), „Satire” de Valeriu Cercel (Hamilton-Canada), „Medicina alternativă văzută de un inginer” și „Cu hipnoza și tu poți face minuni” de Ovidiu
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
acei torționari aparent „cu mâinile curate”, transformând însă la ordin persoana din fața lor în hominidul proscris căruia, „atunci când se uită în oglindă, îi e rușine de sine și de copiii lui”, autorul, printre alte volume, al „Gherlei” și al lui „Ostinato” este astăzi mai actual ca oricând, actualitatea lui fiind regăsită în substanța fundamentală a subiectului tratat cu durere și profunzime deosebită în scrierile sale - libertatea Ființei umane, dar și percepția și raportarea ei la conceptul acesta real într-un regim
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
o face pe temeiul unui lung trecut, pe cât de irecuperabil, pe atât de obsedant. Dieter Schlesak n-a uitat de Paul Goma, închis împreună cu alții după revoluția din Ungaria anului 1958. Goma este reamintit de mai multe ori pentru romanul Ostinato și alte cărți ale coșmarului și teroarei pe care le-a scris. Nu se reia formula conjuncturală, politică, și nu estetică, a lui Ionesco, "un Soljenitsyne roumain". Dar scriitorul disident apare evocat aici cu nereținută, patetică, aproape mistică admirație, ca
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
că lectorul francez să nu aibă dificultăți în înțelegerea scrierilor românești tălmăcite în limba lui Voltaire. Cand traduce o carte românească face investigații în literatura franceză apropiată tematic și lingvistic, pentru a găsi corespondențe adecvate. Pentru o bună versiune din Ostinato de Paul Goma citește din Jean Genet, „pentru a intra în limbajul pușcăriei”, și ia aminte la limbajul argotic al unui țigan francez. Cand traduce Din calidor, cartea aceluiași Paul Goma, citește La Billebande a lui Henri Vincent și Le
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
cât și în calitate de critic literar. Autoarea remarcă în 1973 că în România încă nu există o literatură a memoriei, a lagărelor, a închisorilor sau a supraviețuitorilor: "avem o literatură fără memorie, în care încercările de transgresare hotărâtoare, cum a fost Ostinato al lui Paul Goma, n-au putut să vadă lumina tiparului. Or, numai memoria e în stare să redea unei societăți peste care a domnit totalitarismul o respirație normală sau cvasinormală. A scrie despre ce s-a întâmplat în societatea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
indefinit. Conținutul ei este repartizat în douăzeci și nouă de eseuri-tabletă, a căror maximă concentrare de idei, ne creează impresia că avem de-a face cu rezumatul tot atâtor cărți de sine stătătoare. Toate titlurile eseurilor sunt precedate, ca un ostinato colocvial, de prepoziția „despre”, după care este enunțată problema luată în discuție. Cu acest „despre”, expus inițial în genericul cărții - De musicae natura - începe titlul fiecărui eseu. Formularea aceasta îi oferă autorului mai multe avantaje: mai întâi, previne cititorul că
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
pe care o decisese Dumitru Popescu, secretar c.c., de a retrage România din cel mai mare târg de carte din Europa. Abia astfel, mediile vest-germane au devenit atente la o, de altfel, obscură carte ce apăruse la Editura Surkhamp, Ostinato a lui Paul Goma. Au apărut interviuri, o cronică În Frankfurter Allgemeine Zeitung a lui Schlesak etc. și astfel, se vede că spaima și prostia politică ajută bine dizidența! Astfel a demarat cariera lui Goma, care urma să apară la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sonor al compozitorului francez. Asimilând noile concepte ale culturii și filosofiei orientale, Debussy este creatorul unei noțiuni inovatoare a timpului muzical. Astfel, discursul expozitiv, non-dezvoltător, structurile repetitive ale tratării motivice, multiplele paralelisme intervalice și acordice, mișcarea giratorie sugerată de evoluția ostinato a aceleiași structuri melodico ritmice expusă în tempo rapid, precum și statismul pedalelor sonore și ritmice difuzează o pregnantă impresie de stagnare, de suspendare (Mouvement, Le vent dans la plaine, Des pas sur la neige, Brouillards, La cathédrale engloutie). Aceeași deschidere
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pianistice, creând adesea numeroase echivalențe acustice cu timbrul specific altor instrumente. Explozia de culoare din pictura fovă corespunde în limbajul muzicii debussyiste cu țesătura stratificată a multiplelor planuri constitutive ale discursului, în care structurile tematice se suprapun pedalelor sonore și ostinato-urilor ritmice, generând o configurație polifonică de o remarcabilă complexitate coloristică. Opera inovatoare a lui Claude Debussy a deschis, astfel, noi perspective reprezentărilor artistice de natură sonoră, aprofundând concepțiile estetice ale timpului și asimilându-le printr-o sensibilitate și o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
motivul generator reprezentând „subiectul” supus dezvoltării) fiind plasate cu predominanță în registrul acut al claviaturii. De asemenea, impresia de epurare sonoră derivă din natura spațiată a scriiturii în octave. Imitația sonorităților specifice percuției javaneze o recunoaștem în acel tip de ostinato reprezentat de trilul lent în , o pedală armonică figurată, care, prin repetiția insistentă a intervalului de secundă mare, stabilește evidente afinități cu rezonanțele de ușor dezacordaj ale gamelanului. Debussy face apel la una dintre tehnicile clasice ale contrapunctului prin ipostaza
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
substituite de o unică imagine cea a mișcării, în care resimțim forța centrifugă a unei roți ce se învârte, potrivit corespondenței imaginative la care făcea referire Debussy. Viziunea nu intenționează să copleșească prin rapiditatea mișcării giratorii, ci prin persistența motivului ostinato ce necesită o execuție precisă, într-o perfectă menținere a nivelului de tempo (recomandat a se încadra în limitele de ). O analiză retrospectivă a acestei prime serii de Imagini indică existența unei dispuneri gradate a acumulării tensionale pe parcursul celor trei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
derulează ideea tematică principală într-o atmosferă lirică și calmă, care derivă din traseul descendent și ritmul uniform al . Caracterul fluent al acesteia se plasează într-o relație de opoziție cu aspectul discontinuu al „motivului-decor”; planul inferior se identifică cu ostinato ul sonor al pedalei de , a cărei evoluție monotonă și insistentă se impune ca element unificator pe parcursul întregului discurs al preludiului. La nivel conceptual, acesta descrie o afinitate simbolică elocventă cu imaginea impasibilă a peisajului marin supus evocării. Factorul armonic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se opune ritmului punctat din spațiul median. Episodul supune același motiv introductiv unor multiple metamorfoze ritmico-melodice, procedând la o esențială tranziție de centre tonale (), suprapusă pedalei sonore ce deține, de această dată, un aspect staționar (nu mai îmbracă forma acelui ostinato de început). Valorile de durată ale acesteia din urmă vor reprezenta puncte de referință în modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță. Figurația la interval de septimă mică ce intervine odată cu măsura 32 iluminează considerabil atmosfera deprimantă a introducerii, pentru ca
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]