133 matches
-
dovedesc din plin că aceasta era realitatea. în același timp dar astfel de reacțiuni disociabile azi doar prin analiză erau, pe atunci, total indistincte simțeam tot mai imperios și impulsul sfidării unei interdicții și al ruperii tăcerii din jurul unui nume ostracizat și al unei opere interzise. Gest de protest și de insubordonare directă/indirectă. Aceasta a fost una din formele inconformismului meu și ale angajamentului ideologic împotriva regimului. Nu-l supraevaluez deloc, dar nici nu-l pot ignora total. Nu fac
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
izbucniri de ură. Titlul cărții din 1995, Cu dragoste, cu patimă, cu ură, indică precis afectul în clocot ca „unealtă de producție” a creației. Poetul va pendula însă între postura de trubadur, atunci când iubește și suferă, și cea de paria ostracizat, când cinismul îi provoacă o irepresibilă revoltă. Retorica disperării și răul secolului, degradarea morală, indiferența la valorile spiritului, decrepitudinea biologică, solitudinea, infernul „omului de prisos”, condamnarea artistului la perpetuă sărăcie sunt teme curente ale liricii lui C. Reproșul către semeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
cel al identificării copilului cu părintele recuzat. în acest scop, părintele preferat nu trebuie să stimuleze atașamentul preferențial al copilului față de el (printr-o suplimentare deloc inocentă a amabilității și solicitudinii cu care îl tratează), după cum este interzis ca părintele ostracizat să-i declare un război frontal sau să-l trateze cu o atitudine indiferentă, chiar glacială. Conservarea unei imperturbabile constanțe atitudinale, afabilă și nepartizană din partea cuplului parental, este condiția sine qua non pentru surmontarea crizei oedipiene. Stângăciile educative, nu lipsite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în schimb, liniștea sintezelor. În cazul unei subit revanșarde Franțe de stînga, deși situațiile unor progermani ca Céline sau Drieu La Rochelle, nu singurii, au cunoscut execuția morală și chiar radical fizică simplificînd datele oricum asumat simplificate de înșiși cei ostracizați revenirea liniștită la literatura lor excepțională a intrat într-o normalitate explicabilă, firească. Prin destinul unei Franțe care nu avea cum să derapeze spre o ipotetică dictatură comunistă. Prin Petru Dumitriu sau Marin Preda cazuri paradigmatice în ultimele abordări, nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
analiza însăși a propriei opere are de suferit în chiar gradul serios de îndoială privindu-i originalitatea. În plus, e și nefericita soartă a celor doi apropiați, rămași zălog unei Securități primitiv punitive după rămînerea romancierului potentat într-un Occident ostracizat ideologic. Speculată de regim tocmai în favoarea obnubilării originalității celui fugit. Deși tezistă în eșafodajul ei ultim, Cronica de familie prin colosala ei combustie narativă îl salvează întrucîtva definitiv pe un Petru Dumitriu, care de-acolo, dintr-o societate în care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu folosirea de către Anghel a unui revolver, pentru a-și speria soția, care, din ricoșeul glonțului, este ușor rănită. Realizând consecințele gestului său necugetat, Anghel se va împușca în piept. Rănit grav, a refuzat să mai trăiască, neacceptând îngrijirile medicale. Ostracizată încă o dată, N. se va retrage în locurile natale, continuând totuși să publice intermitent în „Flacăra” și în „Cronica”, unde iscălește un fragment din romanul confesiv Floarea Soarelui. Acesta va fi publicat după primul război mondial, în care trăiește o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
dacă n-a fost persecutat de biserică, a fost în schimb acuzat de imoralitate de către o societate imorală, a fost evaluat depreciativ în mod constant de către un for academic cu un simț al valorii discutabil, a fost, într-un fel, ostracizat și neînțeles până la sfârșitul vieții și încă extrem de controversat în posteritate. Atributele conduitei sociale și artistice menționate relaționează esența atitudinii comice generice cu personalitatea caragialiană. Așa cum vom încerca să ilustrăm, ingrediente universale precum ironia, sarcasmul, satira, parodia, spiritul, caricatura, grotescul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Cetățeanul-Taman nu mai face notă discordantă, nu este nici el onest, și atunci, fiind lipsit de protecție, prea umil și incapabil să dovedească, asemenea adevăraților vinovați, flexibilitatea atitudinală și abilitatea felină de menținere a imaginii verticale, va deveni, firesc, "pharmakosul ostracizat"98. Apologia regimului "curat constituțional" marchează incontestabil raportul de intertextualitate cu piesa caragialiană: Arzăreanu (intervenind mlădios): Îmi dați voie, domnule inspector... (Cu poză, patetic.) Să nu ne înduioșăm, domnilor, pentru o pedeapsă bine meritată! Democrația e severă și fără milă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]