41 matches
-
sunt ele înrădăcinate în conștiința noastră. Curentele și modele culturale se schimbă de-a lungul secolelor, dar spiritul și tradiția Antichității transpar volens, nolens chiar și în operele cele mai futuriste (Hurmuz, de pildă, nu știa că "Aristotel/ nu mâncase ostropel"). Un autor atât de modernist la vremea sa, cum a fost James Joyce, și-a intitulat cel mai cunoscut roman al său după numele legendarului rege al Itacăi, Ulise, iar Lampedusa era atras irezistibil de o sirenă, o încarnare a
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
Cronicar Bătînd cîmpii elizei Cică un Cronicar, ducînd tot soiul de lipsuri, ca mai toată păturica lui socială cu urzeala rezistență din lungul război postbelic, a rămas o saptămînă fără reviste literare proaspete. Lipsa de șalvari, de ostropel, ghetele vechi, pelicanul sau babița au intrat în firea lucrurilor, dar fără reviste literare românești din luna aceasta metabolismul i se dă peste cap. De trei ori. Și scoate o sinteză din redingota franceză. Mai precis despre fenomenul "la rentrée
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
ne-a condamnat în bloc, dar pe care numai tata a resimțit-o așa cum fusese ea intențio nată - un surghiun în rutina milioanelor de alte bucătării peste care împărățeau femei fără alte povești decât succe siunea repetitivă de ciorbă și ostropel. Cartea nu a apărut niciodată, dar și eu, și fratele meu, despre care încă mai cred că a fost conceput în acele zile, ne-am hrănit din ființa ei nepusă pe hârtie toată copilăria, ascultând o pe mama vorbind despre
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ei Adrian, despre sora Angela, soțul și copiii săi și despre fratele Emanuelei, Nelu, precum și despre soția acestuia. După felul întâi, Emanuela a rugat-o pe mama să rămână la masă pentru că se va ocupa ea de felul doi - un ostropel de pui stropit cu usturoi. Revenită la masă, mama a intervenit și a întrebat-o pe Emanuela despre fetița pe care a botezat-o: - Draga mamei, spune-ne și nouă despre fetiță! N-ai zis nimic până acuma... Cum s-
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
numai pentru o săptămână. Nu a mai văzut-o de la sfârșitul anului. Trebuia ca Vasile, soțul său, să prindă o rață să o taie și apoi ea s-o opărească, s-o jumulească și să facă o supă și un ostropel, cum îi plăcea Săndicăi, cu bucățile de carne prăjite la ceaun. De fapt, mai mult fierte așa în ulei, peste care turna mereu câte un strop de apă. I-o fi foame că doar vine de pe drum. Când a deschis
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
prin curte. Câine nu mai aveau. Murise. - Vasile, ia toporișca și fă-i de petrecanie la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la gazdă, că nu prea am timp să gătesc feluri multe de mâncare. - Ai, mamă, pe
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
să țină și acela? - Mult a fost, puțin a mai rămas. Mai ia un pahar cu vin până atunci. - Nu mai vreau, tată. Unul îmi este suficient. Dacă mai beau un pahar, cad jos de foame, așa că renunț. Poate la ostropel voi mai servi unul. Era o atmosferă familiară fericită. Toți trei erau bucuroși că s-au reîntâlnit după șapte luni de pauză. După ce a mâncat împreună cu părinții săi, Săndica a mers în camera sa din copilărie să-și aranjeze puținul
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
văd prin spațiu boturi fardate aspirînd nămeți parfumați de emisii radio interstelare, desfrîul anticilor va fi fost un moft poleit cu steluțe de carton, dezmățul anatomic va lua proporții babilonice, filosofii vor guița de strufocare, Aristotel o va da pe ostropel, marele anost Heidegger va bîigui capra cu trei iezi în limba americano-malgașă, ritul va fi cosmic, sperma, ca polenul florii de cîmp, va curge valuri-valuri la ospețele pantagruelice ... Și un rîs nesănătos, ca o tuse măgărească, l-a sufocat, brusc
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
ar fi flămând, Era-ncurajat de găini, să vină, căci voiau să-l crească; „Tânăr e, nu știe; timpul nu-i trecut, are s-o pățească!” Gândea o moțată care-avea succes la cel cocoșel , Iar pe infidel l-a servit Costică, gătit ostropel. Referință Bibliografică: COCOȘUL ȘI PUICA / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 586, Anul II, 08 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
numai pentru o săptămână. Nu a mai văzut-o de la sfârșitul anului. Trebuia ca Vasile, soțul său, să prindă o rață să o taie și apoi ea s-o opărească, s-o jumulească și să facă o supă și un ostropel, cum îi plăcea Săndicăi, cu bucățile de carne prăjite la ceaun. De fapt, mai mult fierte așa în ulei, peste care turna mereu câte un strop de apă. I-o fi foame că doar vine de pe drum. Când a deschis
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
prin curte. Câine nu mai aveau. Murise. - Vasile, ia toporișca și fă-i de petrecanie la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la gazdă, că nu prea am timp să gătesc feluri multe de mâncare. - Ai, mamă, pe
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
să țină și acela? - Mult a fost, puțin a mai rămas. Mai ia un pahar cu vin până atunci. - Nu mai vreau, tată. Unul îmi este suficient. Dacă mai beau un pahar, cad jos de foame, așa că renunț. Poate la ostropel voi mai servi unul. Era o atmosferă familiară fericită. Toți trei erau bucuroși că s-au reîntâlnit după șapte luni de pauză. După ce a mâncat împreună cu părinții săi, Săndica a mers în camera sa din copilărie să-și aranjeze puținul
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
numai pentru o săptămână. Nu a mai văzut-o de la sfârșitul anului. Trebuia ca Vasile, soțul său, să prindă o rață să o taie și apoi ea s-o opărească, s-o jumulească și să facă o supă și un ostropel, cum îi plăcea Săndicăi, cu bucățile de carne prăjite la ceaun. De fapt, mai mult fierte așa în ulei, peste care turna mereu câte un strop de apă. I-o fi foame că doar vine de pe drum. Când a deschis
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
prin curte. Câine nu mai aveau. Murise. - Vasile, ia toporișca și fă-i de petrecanie la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la gazdă, că nu prea am timp să gătesc feluri multe de mâncare. - Ai, mamă, pe
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
să țină și acela? - Mult a fost, puțin a mai rămas. Mai ia un pahar cu vin până atunci. - Nu mai vreau, tată. Unul îmi este suficient. Dacă mai beau un pahar, cad jos de foame, așa că renunț. Poate la ostropel voi mai servi unul. Era o atmosferă familiară fericită. Toți trei erau bucuroși că s-au reîntâlnit după șapte luni de pauză. După ce a mâncat împreună cu părinții săi, Săndica a mers în camera sa din copilărie să-și aranjeze puținul
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
de ea la spital, dar de noi doi știai că ajungem acasă până în prânz. - Cum bine spunea și Radu, am făcut o supă cu tăiței de casă. Am fiert toată pasărea odată să iasă supa gustoasă, iar felul doi un ostropel. Aoleo, poate domnișoarei nu-i va place, că miroase a usturoi, se agită bătrâna, ducându-și mâna la gură a nemulțumire. - Spuneți-mi Adriana. Nu vă faceți probleme, îmi place ostropelul. Fac și eu uneori. - Mă bucur atunci. Radu, ia
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
odată să iasă supa gustoasă, iar felul doi un ostropel. Aoleo, poate domnișoarei nu-i va place, că miroase a usturoi, se agită bătrâna, ducându-și mâna la gură a nemulțumire. - Spuneți-mi Adriana. Nu vă faceți probleme, îmi place ostropelul. Fac și eu uneori. - Mă bucur atunci. Radu, ia adu tu vesela și tacâmurile din dulap, până văd eu dacă nu cumva s-a răcit mâncarea, că oprii focul de vreo jumătate de ceas. - Cum să se răcească mamă așa
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
și văd: e Nebunica Virginiei Woolf, din Între acte, în tălmăcirea nu mai puțin năstrușnicei Frida Papadache). Ei? îl întreb iar. Mai vrea și musaca, zice. Deci? cer, adică, bilanțul. Păi... zice viezurele: mastică, salată de vinete, ciorbă de potroace, ostropel, musaca, un chil de Cotnari, clătite. Mai iau un bitter. Ei? Îl descos iar pe viezure. Mai vrea și spaghete cu nucă. Stai! îi spun, fii atent, vrea să se sinucidă. Viezurele își face cruce și urcă-ngrijat. Regret cinismul, absolut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o decizie. — Foarte bine, vaco. Dacă n-o să joci cinstit, voi scoate mănușile. Îți spun acum, mă înțelegi, te tai și te servesc cu sos de hrean și pudding Yorkshire. Vaca îl privește nepăsătoare. Băiatul pare supărat. — Friptură, idioato! Pastramă! Ostropel! Nu glumesc. Nu dau un ban pe Societățile voastre de Protecție a Vacii sau pe vreun rest din fun-clubul tău hindustan. O să te mănânc, porc de vacă ce ești! Pare pornit să împungă animalul în nas, dar îl vede pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
perpetuându-se de-a lungul întregii vieți și picurându-i venin în oase - blestemul lui, răscolit de blestemul femeii ăsteia. Ea scotea din sacoșă și punea pe masă ditamai oala cu mâncare, din care umplea de două-trei ori castronul cu ostropel, cu musaca sau cu ardei umpluți, sau cu pilaf cu bucăți de carne cât pumnul în el, și alături, cele două franzele, ceapa, usturoiul și roșiile, punga cu prăjiturele, plăcințelele cu mere, cu vișine sau cu dovleac, domnu’ Ogrinjan, barem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Țuică, secărică, drojdie. SALATĂ LA GREC Nu consumați scobitorile la ciorbă! Dacă nu-i bună salata, ascultă-l pe ZAVAIDOC! CIORBE: Supă grasă cu mujdei. Renumita ciorbă de SUS INIMA ROMÎNI! Ciorbă de bătături. Oasele dafi-le la cîini! 279 FELURI: Ostropel de văcuță cu Salată VERDE. Anghimaft cu orez. Ardei umpluți. Raci. Astăzi: FRIGANELE. BEȚI VINURILE NOASTRE: Muscat-Ottonel, Saba, Valea Dosului. Fripturi: Purceluș la MICA VITEZĂ VACĂ cu cartofi pai RIDICHI Accelerat Fudulii de berbec INIMĂ LA TAVĂ cu spanac Mititei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cam un ceas. Am prăjit apoi felii de pâine în untdelemn, le-am așezat ca pe un pat pe fiecare tipsie, am scos cu grijă bucățile de șalău, le-am împărțit pe feliile de pâine prăjită și am turnat deasupra ostropelul. Vă place? Spătarul întinse mâna spre bucătar, ținând între degete o monedă de argint. Bucătarul sărută grăbit mâna și-și primi darul. Jupâneasa Ilinca zâmbea șugubăț. Era Mihai, Mihai cel dintotdeauna. — Cât despre steaua cu coadă care a măturat cerul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]