131 matches
-
ar fi fost cum ar fi fost, dar inimile noastre ardeau după Ileana, fiindcă drăcoaica a știut să ne puie pe jar pe amândoi... Dacă Costică Tânjală - tatăl Ilenei - nu ar fi hotărât să-și deie fata după feciorul lui Otic, atunci poate că se mărita cu Hliboceanu. Și drept să-ți spun - cu toată inima friptă - nu mi-ar fi părut rău. Vasile merita s-o aibă de nevastă... Când ne-am văzut părăsiți de orice speranță, ne-am dus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
apă de piscină, dar și prin utiliazarea unui șezlong fără folosirea prosopului personal. - care poate fi contractata prin folosirea prosoapelor contaminate care nu au fost spălate corespunzător. produs de stafilococii din apa de piscină. Mai pot apărea afecțiuni oculare și otice: -produsă adesea de virusuri (adenovirusuri sau enterovirusuri) care pe langă manifestările oculare (roșeața, edeme palpebrale, dureri în ambii ochi urmate de hemoragii subconjunctivale), poate fi însoțită și de alte manifestări febră, faringita sau manifestări neurologice ( radiculomielita, paralizii de neuron motor
Află ce boli poţi lua de la piscină. Vezi recomandările Ministerului Sănătăţii () [Corola-journal/Journalistic/71125_a_72450]
-
trasee mirabile. Este depoziția celui care salvează rătăciți fiindcă cunoaște muntele. Uneori trasează itinerarii care să le servească nevrednicilor excursioniști: „Am făcut descrierea aceasta pentru a înțelege de ce călătorii experimentați își propun să facă întreg masivul și să iasă peste Otic în Iezer-Păpușa, iar de acolo să intre în Piatra Craiului. Deși legați prin muchii sau porțitrecă tori, fiecare dintre munții ce se unesc cu masivul Făgărașilor are personalitate aparte, solicită într-un alt fel omul și un regim meteorologic neașteptat
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lucru. La Miroși, era o școală numită "de arte și meserii", cu o durată de patru ani, învățai în ea tâmplărie, tinichigerie, croitorie, cizmărie, fierărie (da, fierărie, să faci roți, potcoave, să dai zimți la seceri, să ascuți cazmale și otice, să faci căruțe, gabriolete! Ce mai încoace și încolo, ca Iocan!). ― Acolo, continuă el, ai să iai bursă fără doar și poate, fiindcă cine vine? De-ăia cu capetele mari cât dovlecii, care nu sânt în stare de altceva și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
trimită măcar câțiva, ca să completăm efectivul plutonului, că ne-am cam rărit - a apreciat zvonul sublocotenentul Cicoare. Într-una din seri, pe când Toaibă, împreună cu grupa lui de cercetași, tocmai se întorcea - frânt de osteneală - dintr-o misiune, l-a întâmpinat Otic: Toadere! Am să ți spun o noutate! Da’ ce noutate! Nici în visele tale cele mai grozave nu ți s-a arătat așa ceva. Măi Otic. Ție îți arde de șagă și eu cad din picioare de vlăguit și flămând ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lui de cercetași, tocmai se întorcea - frânt de osteneală - dintr-o misiune, l-a întâmpinat Otic: Toadere! Am să ți spun o noutate! Da’ ce noutate! Nici în visele tale cele mai grozave nu ți s-a arătat așa ceva. Măi Otic. Ție îți arde de șagă și eu cad din picioare de vlăguit și flămând ce sunt. Nu șăguiesc, Toadere. Nu șăguiesc. Îi adevărul adevărat. Dacă-i așa, atunci dă drumul la morișcă. Pe cine iubeai tu cel mai mult când
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nu-i spune că o venit domn’ colonel. Lasă, lasă. Știu că îl iubeai pe domn’ colonel, da’ cel mai tare îl iubeai pe... Ia spune tu, ca să nu spun eu, că ai să pici jos când îi auzi. Măi Oticule. Tu mă fierbi pe foc îngăduit, da’ eu nu prea sunt bun de zeamă. Spune, că chiar m-ai făcut curios. Tu ai vrut-o. Să nu spui că nu. A venit - însoțit de încă doi cercetași... Cine crezi tu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Toadere... Tu ești comandantul grupei, iar el îi ultimul din grupă. Așa că ține-te bine! Eu cred că mai bine se potrivește: „Ține-te bine, Limbosule!” Asta am vrut să spun și eu, dar m-o luat gura pe dinainte. Oticule. Când ai să te faci și tu om serios, că de când te știu - mamă câtă vreme o trecut de atunci! - tot vorbe de șagă am auzit din gura ta. Da’ cum vrei să fiu, Toadere? Ca Limbosu? Îți aduci aminte
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
împreună cu un pluton de infanterie. Să fi văzut numai ce mutră o făcut când o auzit că tu ești comandantul grupei în care l-o dat domn’ căpitan. Parcă s-o năruit pe el tot cerul. Lasă că îi trece, Oticule. Îi trece! N-avea grijă! Da’ cum o fi ajuns el aici, Toadere? Ceva nu-i cușăr în toată treaba asta cu Limbosu. Cine știe? O fi făcut vreo prostie, că degeaba nu-l trimitea tocmai în gura lupului. Așa
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Mă mai întreb și de ce o rămas tot sărjănt de atâta vreme? Păi o fi fluierat în biserică cine știe când și abia acum i-o venit sorocul să-l trimită pe front. Ai să vezi cum se face mielușel, Oticule! Numai de n-a înnebuni când a da ochii cu mine... În acea dimineață cu soare abia rotunjit la orizont, plantonul l-a trezit pe Limbosu care dormea buștean, trăgând zdravăn de el: Domn’ sărjănt, deșteptarea! Îi ordinul domnului sublocotenent
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
față! Caporal Trestie, în stânga sergentului. Fruntașul Urecheatu, alături... Când grupa de cincisprezece cercetași în care se includea și pe el - sublocotenentul Cicoare - a fost formată, căpitanul i-a luat în primire. Cei aleși rămân pe loc. Restul, sub comanda caporalului Otic, vor sta în așteptare, gata oricând pentru vreo acțiune neprevăzută. După plecarea celor rămași „acasă”, căpitanul Făgurel s-a apropiat de grupa aleasă. Ei! Acum i-acum! Ia să vedem noi ce suntem în stare să facem? Misiunea - este de la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz și argint: catarame (6), mărgele din os și lut (2) și câte o aplică, inel, ac, brățară, cercel și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și un topor), specifice secolelor VIII-IX (pl. XXXIX), s-au perpetuat și modificat în perioada următoare, iar pentru o mai bună comparație au fost analizate împreună cu cele din veacurile X-XI. Uneltele (pl. XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu exemplarele găsite la Curcani - Ilfov, Dragosloveni - Vrancea, Bârlogu - Argeș, Floreni, Bârlălești, Fedești, Codreni, Giurcani -Vaslui, Fundu Herții - Botoșani, Sinoasa - Iași ș.a. La piesele de port (catarame, aplice, verigi, brățări, mărgele, cercei și inele, ultimele două categorii fiind reprezentate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și metal: străpungătoare os (36), cuțite (11), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), și câte un exemplar de cui, ciocan, pilă, pensetă, ac, otic, pinten, cârlig de undiță, vârf de lance, tub și spatulă din os; c) obiecte de port din os, lut, piatră, bronz, fier și argint: pandantive (3), mărgele (2), brățări (2), inele (2), nasturi (2) și câte o aplică, cataramă, verigă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de lemnărit, câte un ciocan, cui, ac, pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole (seceri, cosoare, un otic), unelte de os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și o spatulă) și obiecte casnice din lut și piatră (fusaiole, greutăți și cute) - pl. LXII-LXX. Materialul din componența obiectelor de podoabă este bronzul și argintul, iar pentru arme-unelte, piese de vestimentație, monede
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au fost recuperate 345 de semințe. Deși gropile medievale timpurii erau frecvente în secolele IX-XI și aveau o capacitate de înmagazinare ce varia între 60 și 150 kg, puține dovezi s-au păstrat. Printre uneltele agricole semnalăm o săpăligă (Cociu-Motoșeni), otice (Dodești, Gara-Banca), seceri (Dodești, Gura Idrici, Negrești, Gârbovăț-Ghidigeni, Drăgești) și un brăzdar de plug (Pogonești). Cuptoarele de copt pâine sau de uscat/prăjit semințe, de la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Dodești, Dănești sunt tot argumente în sprijinul acestei vechi activități. Măcinarea semințelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar acul): Fundu Văii-Lipovăț, Dodești, Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui) și Negulești-Dealu Morii (Bacău). Unelte și arme din fier: unelte de prelucrat lemnul la Gara-Banca, Dodești și Negrești - Vaslui; unelte agricole: un brăzdar de plug (Pogonești, Vaslui), un otic (Dodești - Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni, Galați); arme: vârfuri de săgeți, cu tub de înmănușare sau peduncul (Cociu-Motoșeni, Bacău; Dodești, Banca - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Galați) și topoare (Bălteni - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Țepu - Galați; Tăvădărești și Găiceana - Bacău); Însemne
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vetre ori cuptoare din piatră. Inventarul așezării este variat, cuprinzând ceramică (întreagă și fragmentară) modelată la mână și la roată, ultima decorată cu benzi de linii orizontale și vălurite, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), unelte din fier (cuțite, un otic, un topor) ș.a. Caracteristicile materialului arheologic au permis datarea stațiunii în secolele IX-X. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981-1983, 1986. Majoritatea materialului se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (vas de provizii din L23 - nr. inv. 16660; fusaiolă din L25
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lobulului urechii a cărei prezență se corelează bine cu existența patologiei cardio-vasculare. Tracțiunea pavilionului urechii cu algie are semnificația otitei externe în timp ce presiunea tragusului însoțită de durere are semnificația otitei medii, atunci concomitent se pun întrebări în legătură cu calitatea auzului, supurații otice în antecedente, lucru în mediu cu zgomot, administrarea de aminoglicozide (dacă aceste aspecte nu au fost lămurite din anamneză). · Faciesul studiat în timpul interviului și examinat suplimentar la examenul clinic este relevant pentru numeroase patologii ( mitral, ”de icoană bizantină” precum în
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
mare importanță pentru reușita acestei culturi. Răsadul se scoate cu mare atenție din ghiveci sau paleții alveolari, fără a strivi și rupe planta sau rădăcinile. După această operațiune, se efectueaza orificiul de plantare pe marginea rigolei. Orificiul se realizează cu oticul sau colțul ascuțit al sapei. Se introduce cubul nutritiv în orificiul de plantare, după care se acoperă și se strânge bine cubul nutritiv cu pământ. Plantatul cuburilor nutritive se face puțin mai adânc față de cum au crescut în faza de
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
determina o perforație a timpanului (tratamentul cu laser având efecte îndoielnice și în cel mai bun caz antiinflamatoare), însă este posibil ca, prin asumarea competenței și tratarea pacientei, medicul în cauză să fi întârziat diagnosticul și tratamentul corect al patologiei otice; (3) analiza modului în care dr. A. face reclamă cabinetului său a relevat o lipsă de corelație flagrantă între posibilitățile terapeutice enunțate în texul reclamei și dovezile științifice care să asigure validitatea metodelor folosite, iar pretențiile de „vindecare miraculoasă“ în
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]