12,062 matches
-
strategice), foarte importante, consideram noi, ieri, în epocile invaziilor și cuceririlor armate, ca și azi, în epoca globalizării și a bătăliilor intereselor inter-civilizaționale pentru putere, influența, piețe și, mai ales, resurse. În vremea celor trei mari imperii (Rus, Habsburgic și Otoman), dar nu numai, aceste culoare strategice au avut o importanță colosală (desigur, pentru ele) și efecte dramatice pentru spațiul românesc, spațiu pe care, totuși, nu au reușit nici să-l asimileze, nici să-l distrugă, ci doar să-l folosească
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
forme, spațiu de siguranță strategică 5 (spațiu-tampon) între aceste imperii. Astfel, Moldova dintre Prut și Carpați a fost spațiu de siguranță strategică pentru Imperiul Rus, iar Țara Românească (Muntenia) era considerată un fel de zonă de siguranță strategică pentru Imperiul Otoman. Imperiul Habsburgic nu a mai avut unde să-și realizeze o zonă de siguranță strategică exterioară și a creat una interioară, în zona adiacenta arcului Carpaților de Curbura, cam pe unde se află astăzi județele Harghita, Covasna și o parte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
perfectă cu valorile politice, sociale, economice, culturale aparținătoare Occidentului. Din perspectiva politică, monarhia constituțională era formă de stat cu vaste ramificații și legături care "unea" civilizația românească de lumea occidentală, producând o îndepărtare controlată de simbolurile răsăritene, balcanice și chiar otomane. Pentru că schimburile de idei și curente, care a început la mijlocul secolului al XIX-lea, a adus în principatele române, zestrea unor simboluri aproape nostalgice, care au transformat civilizația vestică într-un reper inconfundabil și aproape incomparabil. Monarhia constituțională a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
simbolul major al confruntării cu puterea de la Răsărit de-a lungul secolelor, astfel încât, în nenumărate rânduri, pierderi și cuceriri teritoriale au diminuat, respectiv reîntregit, teritoriul românesc. Simbolistică spațiului din stanga Prutului este dată, în actuala tema tratată, de teritoriul fostului Imperiu Otoman și ulterior a Uniunii Sovietice. Ambele reprezentări au fost echivalente cu delimitarea spațiului Estic și cu ipostazierea clivajului dintre Est și Vest. Problemă Basarabiei apare că o temă centrală pentru că aceasta reprezintă mai mult decât un subiect istoric. Basarabia a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
spre istoria modernă a Balcanilor (1804-1945, perioada de consolidare a națiunilor și de obținere a independenței țărilor componente), cartea face însă și inevitabile incursiuni până dincolo de istoria Bizanțului (1453), urmărind, acolo unde e necesar, inclusiv istoria �creșterii și descreșterii imperiului otoman". Toleranța islamică față de creștini și evrei (ahlu-l kitab, oamenii Cărții - adică ai unei scripturi -) a pus pe gânduri ortodocșii bizantini, care au fost la un moment dat în situația de a �opta" între ocupația turcească și unirea cu catolicii. în
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
ortodocși, fie din teama de a pierde privilegii ori structuri, fie din amintirea unor �cruciade" care s-au transformat la Constantinopole în războaie de jaf (recent, suveranul pontif a cerut scuze istorice). Astfel că, �după cădere" patriarhii au preferat suveranitatea otomană unirii cu catolicii. E drept, turcii nu au ocupat niciodată în totalitate teritoriile cucerite, ei mulțumindu-se cu unele orașe, câmpii roditoare (atunci când grâul era argumentul prioritar) ori, mai târziu, cu cetățile militare. Un regim special au avut Țările Române
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
meleagurile elene și mai apoi - după restaurarea Burbonilor - și spre Țările Române sau Serbia. Este �disecat" rolul Eteriei și al frățiilor secrete, precum și al organizațiilor similare de la Nordul Dunării. Dar toate acestea n-ar fi fost posibile fără închistarea Imperiului Otoman în- tr-o formulă feudală depăsită de stadiul industrial al restului Europei. "Marele bolnav", cum i se spunea Turciei, subzista doar sub protecția realelor puteri europene, din dorința de a păstra un echilibru între ele, de a bara calea Rusiei țariste
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
Constantin Țoiu Astfel se numea livretul militar (adică de rezerviști) în România de dinaintea primului război mondial. Născut la sud de Dunăre pe teritoriul Albaniei de azi, aflat sub imperiul otoman, tatăl meu Toma S. Țoghiu, din care a derivat Țoiu, pentru înlesnirea pronunției locale, după stabilirea sa în Urziceni, județul Ialomița, a făcut primul război mondial ca soldat. Încetățenirea a avut loc abia după terminarea conflagrației. În România ajunsese cu
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
din care a derivat Țoiu, pentru înlesnirea pronunției locale, după stabilirea sa în Urziceni, județul Ialomița, a făcut primul război mondial ca soldat. Încetățenirea a avut loc abia după terminarea conflagrației. În România ajunsese cu vaporul pe baza unui pașaport otoman impresionant: o patalama uriașă de hârtie cretată de 60 cm pe 30 cm., pe care o dețin, scrisă în limba franceză și limba turcă imperială. Jos, data: 6 octombrie 1908. Introducerea, foarte impunătoare: Au nom de Sa Majesté Impériale le
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
încheie lapidar: Omu bun și blându, fără nici o răutate. Dabija... Dincolo, în Muntenia, domnea Gligorie-vodă. Altfel de om. Abil, aventurier, cu multe relații. Amândoi, și Dabija și Gligorie sunt convocați la Țarigrad, la Vizir, să pună la cale lupta oștilor otomane contra Neamțului. Neamțul îi bate de-i usucă... că li să și supărase turcilor a ma oști... Domnitorii celor două țări românești se vorbesc să se refugieze la polonezi. Stamatie, ministrul de interne al lui Dabija, îl sfătuiește pe domn
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
Haneș (în Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea) amintea că "grecii înlăturau din dicționarele lor, tot în secolul al XVIII-lea, orice cuvînt slav ori turcesc. Cele din urmă în special aduceau aminte supremația otomană, de tristă memorie pentru nobila națiune elenă; și ce era mai firesc decît să le înlături, dacă, după ideile vremii, ele însemnau înjosire?". Pentru română, absența unei asemena înverșunări are mai multe posibile explicații. în primul rînd, desigur, conta faptul
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
care îi obsedează pe ambii e interpretată de Andra Negulescu - actriță de o remarcabilă expresivitate cinematografică; fără să facă nimic special (dimpotrivă, s-ar putea spune!), se ține minte, trece ecranul. Un scenariu fantezist ne plimbă prin Valahia, pe la Curtea otomană și pe la New York, jonglînd amuzant cu epocile, cu muzicile, cu stilurile și cu limbile (ba engleză, ba română, mereu asincron), cu umorul voluntar sau involuntar, și cu informații docte, de tipul: "Vampirii nu fac parte din folclorul românesc". Ne-am
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
de petrol și peste 40% din rezervele de gaze naturale". Asemenea lui Rüdiger Wischenbart, Kaplan își începe "calea estului" într-o discuție la marginea fostului Imperiu Habsburgic, care pune o evidentă pecete asupra înțelegerii celorlalte foste imperii, Bizantin, Persan și Otoman. Analizele sale sunt deseori premonitorii - de exemplu, în lumina rezultatelor recentelor alegeri din Turcia, cu victoria islamiștilor, frapează clarviziunea observațiilor călătorului, dintr-o perioadă în care puterea era "divizată între generali și politicieni". Ce-i drept, întrucât a decis să
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
chiar dincolo de mode și gusturi, judecata obiectivă asupra evoluției stilistice a limbii române nu poate să-l ocolească pe boierul muntean. În fond, tocmai ceea ce i-a adus reproșuri stilistice poate deveni argument pentru reevaluare și interes. Istoria preafericiților împărați otomani era considerată de Iorga (în Istoria literaturii românești) neomogenă, rău scrisă, supărătoare prin limbajul macaronic: "forma apare săracă, de o simplicitate insuficientă și stîngace, limba e de o împestrițătură de decadență". Și autorii Istoriei limbii române literare (Al. Rosetti, B.
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
de "sași" este dată de maghiari, regiunea de obârșie a coloniștilor fiind Luxemburgul) au evoluat și demonstrează diferite filiere de colonizare. Organizarea ecleziastică până la Reformă, constituirea Universității săsești, construirea de biserici fortificate, bătălia de la Mohacs, Transilvania ca principat sub suzeranitate otomană, perioada lui Samuel von Brukenthal (1721-1803), absolutismul luminist al lui Iosif al II-lea (abolirea iobăgiei, introducerea germanei în administrație în locul latinei, "din considerente practice și nu naționaliste" etc), revoluția din 1848 și urmările ei (Stephan Ludwig Roth), dieta de la
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
alt specialist), adăugăm apoi războiul civil din Irlanda, inflația din Germania, zborurile transatlantice ale lui Lindberg, inventarea televiziunii, crahul de pe Wall Street, ca și victoria mișcării revoluționare conduse de Kemal Attatürk, ce nu numai că a pus capăt existenței Imperiului Otoman, dar a constituit și Începutul transformării radicale, sub toate aspectele, a Turciei și a poporului turc. Deceniul următor consemnează, pe lângă marea criză economică (din perioada 1929-1933), și marșurile foamei, dar și politica de New Deal, de inspirație roosweltiană și unele
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
Satu Mare..." -Aha!, o face prietenul pe priceputul. Înseamnă că geografii noștri trebuie să tragă învățătură și mai des cu urechea la B1 Tv de unde pot afla că Bucureștiul e în zona Brașov, Constanța în preajma Buzăului, iar granița cu fostul Imperiu Otoman la Hârșova... Dar e vară și iulie - deci... Acesta este și unul dintre motivele pentru care cam toate televiziunile trag de câte-o știre de senzație până ce o flenduresc încât însuși înțeleptul Solomon ar confunda-o cu o ședință comună
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
influențe culturale greu compatibile, s-au adaptat la sisteme de valori configurate altfel. Punctele de referință în domeniul culturii nu au fost, aproape niciodată, aceleași. În Argumentul care deschide volumul din anul 2003, autorul le precizează după cum urmează: Muntenia: cultura otomană, cultura grecească și întemeierile francofone; Moldova: imperiul Otoman, cel Austro-Ungar și cel polonez; Basarabia: Petersburg, Moscova, Siberia; Transilvania, literaturile central-europene, având drept catalizator modelul german; Banatul, spațiul grăniceresc și culturile de limbă germană, sârbă, maghiară după 1718; Bucovina, modele germane
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
sisteme de valori configurate altfel. Punctele de referință în domeniul culturii nu au fost, aproape niciodată, aceleași. În Argumentul care deschide volumul din anul 2003, autorul le precizează după cum urmează: Muntenia: cultura otomană, cultura grecească și întemeierile francofone; Moldova: imperiul Otoman, cel Austro-Ungar și cel polonez; Basarabia: Petersburg, Moscova, Siberia; Transilvania, literaturile central-europene, având drept catalizator modelul german; Banatul, spațiul grăniceresc și culturile de limbă germană, sârbă, maghiară după 1718; Bucovina, modele germane, evreiești, poloneze, ucrainiene. Studierea tuturor acestor "enclave" literare
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
pictori români din prima jumătate a secolului XX. După propriile-i mărturisiri, Camil Ressu provine dintr-o familie macedoneană, originară din regiunea Epirului, care se refugiază la Iași curînd după 1800, din pricina persecuțiilor la care sînt supuși macedoromânii de către stăpînirea otomană. Bunicul pictorului, Alexis, a purtat, pînă la venirea în țară, numele Rhesus, cu o evidentă rezonanță thracă, dar care, după sosirea la Iași, suportă succesive modificări grafice și fonetice ajungînd, în final, Ressu, după ce într-o fază intermediară luase și
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
și rudăreasa din 24 iunie, care, după cum spune unul din cei șapte sau opt iubiți, "are ea într-însa un diavol, pe care nu-l știe nici ea singură" (p. 409). O rafinată cuceritoare și subtilă intrigantă în politica imperiului otoman e Roxelana, din proza care-i poartă numele: Inteligența viperiană a acelei europene curând a înlănțuit deplin pe marele stăpân al lumii" (p. 439). În povestirile sale de dragoste, Mihail Sadoveanu nu pune cenzură senzualității, dar pune severă cenzură sexualității
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
italian ia cunoștință despre romanitatea orientala în mileniul marilor migrații (capitol elaborat de Stelian Brezeanu), apoi de constituirea Principatelor Române (Ștefan Andreescu), afla despre voievodatul Transilvaniei și Europa occidentală în secolele XII-XVI (Ioan-Aurel Pop), despre relațiile Principatelor Române cu Imperiul Otoman între 1400-1878 (Mihai Maxim). Gheorghe Platon a elaborat capitolul referitor la perioada 1500-1900, Dan Berindei tratează despre istoria românilor în secolul XIX. Prezentarea secolului XX a fost elaborată în cinci capitole, semnate de Glenn Torrey, Vasile Vesa, Stephen Fischer-Galați, Dinu
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
numai de zece parale, un erou fără voie al liberalismului economic. Din unghiul de vedere al demersului întreprins de Ion Hobana, cartea interesează prin cele douăzeci de pagini care descriu drumul lui Keraban prin Dobrogea, pe atunci provincie a Imperiului Otoman. Informațiile despre ținut și locuitorii săi, despre formele naturale și despre așezări precum Cernavodă, Galați, Tulcea, Constanța sunt toate de "sorginte livrescă", observă Hobana, indicând și unele surse. Polemizează în acest punct cu ipoteza hazardată a unui Simion Săveanu, cercetător
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
mai bine de trei sferturi de veac. Dispariția lor a fost compensată în parte de către școlile grecești de peste hotare (Veneția - unde era o comunitate grecească puternică -, Padova), de către învățații greci - umaniști formați în Apus, urmași ai învățaților emigranți din Imperiul Otoman. Așa se va ajunge și la modelul "Academiilor domnești" din țările române, cu învățământ mai întâi exclusiv în greacă, apoi, treptat și în procent tot mai mare, în românește, până la nașterea școlii în limba română. La Constantinopol, prin "ricoșeu", Korydaleus
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
1817, la Padova. De acolo, fiul fostului domn a adus în Peloponez o corabie cu arme). Contestarea celor ce sădiseră - din afară - ideile iluministe a început chiar din vâltoarea revoluționară: "Ei n-au stat alături de noi, la greu, sub ocupația otomană". Nici autocefalia bisericii - de fapt ruperea de Patriarhia ecumenică de la Constantinopole - n-a fost fermă și definitivă, mulți corifei ortodocși afirmând că "împăratul nostru (sultanul, n.n.) nu ne e stăpân, ci aliat și el ne ocrotește și ne ajută să
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]