25 matches
-
401/CEE se modifică după cum urmează: 1) La art. 2 alin. (1) lit. A (a), cuvintele "Bromus catharticus Vahl Obsigă Bromus sitchensis Irin. Obsigă se introduc după cuvintele Arrhenatherum elatius (L.) P. Beauv, ex J. S. și K. B. Presl Ovăscior" și la art. 2 alin. (1) lit. A (c), cuvintele "Phacelia tancuetifolia Benth. Floarea albinelor" se introduc după cuvintele "Brassica oleracea L convar. acephala (DC) Alef. var. medullosa Thell + var. viridis L. Varză furajeră". 2) La art. 2 alin. (1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86477_a_87264]
-
sativa L. Orez 2. OLEAGINEA OLEAGINOASE ex 12.01 A Linum usitatissimum L. partim In pentru fibre Linum usitatissimum L. partim In pentru ulei Cannabis sativa L. monoica Cânepă monoică 3. GRAMINEAE GRAMINEE ex 12.03 C Arrhenatherum elatius (L.) Ovăscior J. et C. Presl. Dactylis glomerata L. Golomoz Festuca arundinacea Schreb. Păiuș înalt Festuca ovina L. Păiușul oilor Festuca pratensis Huds. Păiuș de livadă Festuca rubra L. Păiuș roșu Lolium multiflorum Lam. Raigras aristat [italian (inclusiv raigras Westerworld)] Lolium perenne L.
jrc574as1980 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85712_a_86499]
-
se modifică după cum urmează: 1. Art. 3 se înlocuiește cu următorul text: "Articolul 3 Statele membre recomandă ca, de la 1 iulie 1991, semințele de: - Alopecurus pratensis L - coada vulpii - Arrhenatherum elatius (L.) Beauv. ex J. S. et K. B. Presl - ovăscior - Bromus catharticus Vahl - obsigă - Bromus sitchensis Trin. - obsigă - Lupinus luteus - lupin galben, alte varietăți decât cele amare - Lupinus angustifolius L. - lupin albastru - Poa nemoralis L. - iarbă deasă - Trisetum flavescens (L.) Beauv. - ovăscior gălbui - Phacelia tanacetifolia Benth. - floarea albinelor - Sinapis alba
jrc1751as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86899_a_87686]
-
Beauv. ex J. S. et K. B. Presl - ovăscior - Bromus catharticus Vahl - obsigă - Bromus sitchensis Trin. - obsigă - Lupinus luteus - lupin galben, alte varietăți decât cele amare - Lupinus angustifolius L. - lupin albastru - Poa nemoralis L. - iarbă deasă - Trisetum flavescens (L.) Beauv. - ovăscior gălbui - Phacelia tanacetifolia Benth. - floarea albinelor - Sinapis alba - muștar alb nu pot fi comercializate decât dacă sunt certificate oficial ca "semințe de bază" sau "semințe certificate"." 2. Se inserează următorul articol "Articolul 3a (1) Dacă nu se prevede altfel, statele
jrc1751as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86899_a_87686]
-
semințele de coada vulpii, este în consecință dificil să se atingă, în ceea ce privește semințele din specia Poa, conținutul maxim de 1% semințe dintr-o altă specie de plante prevăzută în anexa II la Directiva 66/401/CEE; întrucât, pentru semințele de ovăscior (Arrhenatherum elatius) și de ovăz gălbui (Trisetum flavescens), ale căror caracteristici morfologice sunt asemănătoare, acest conținut maxim de 1% nu se aplică semințelor din specia Poa; întrucât, ca urmare a evoluției cunoștințelor tehnice, este deci oportun să se modifice anexa
jrc1417as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86558_a_87345]
-
membre prescriu că, începând cu 1 iulie 1989, semințele de: -Agrostis canina L. - bucățel, - Agrostis gigantea Roth - iarba câmpului, - Agrostis stolonifera L. - moleață, - Agrostis tenuis Sibth. - păiuș, - pratensis L. - coada vulpii, - Arrhenatherum elatius (L.) Beauv. ex J. et K. Presl. - ovăscior, - Phleum bertolonii DC - timoftică, - Poa nemoralis L. - iarbă-deasă, - Poa palustris L. - firuță de mlaștină, - Poa trivialis L. - șuvar-de-munte, - Trisetum flavescens (L) Beauv. - ovăscior auriu, - Lotus corniculatus L - ghizdei, - Lupinus albus L - lupin alb, - Lupinus angustifolius L - lupin albastru, - Lupinus luteus
jrc1093as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86232_a_87019]
-
Agrostis tenuis Sibth. - păiuș, - pratensis L. - coada vulpii, - Arrhenatherum elatius (L.) Beauv. ex J. et K. Presl. - ovăscior, - Phleum bertolonii DC - timoftică, - Poa nemoralis L. - iarbă-deasă, - Poa palustris L. - firuță de mlaștină, - Poa trivialis L. - șuvar-de-munte, - Trisetum flavescens (L) Beauv. - ovăscior auriu, - Lotus corniculatus L - ghizdei, - Lupinus albus L - lupin alb, - Lupinus angustifolius L - lupin albastru, - Lupinus luteus L - cafeluță, - Medicago lupulina L - trifoi mărunt, - Trifolium hybridum L - trifoi hibrid, - Brassica juncea L. Czern. et Coss. in Czern. - muștar vânăt, nu
jrc1093as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86232_a_87019]
-
jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), cununița ("Spiraea chamaedryfolia"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus fruticosus"); pășuni și fânețe. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice de stâncărie și pajiște; printre care: ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), narcisa ("Narcissus stellaris"), ineața ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), firuța ("Poa sylvicola"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarbă vântului ("Nardus strictă"). În vecinătatea rezervației naturale se află
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă ("Medicago minima"), timoftică ("Phleum phleoides"), amăreală ("Polygala major"), băieței ("Veronica spicata"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), negară ("Stipa capillata"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), păiuș ("Festuca valesiaca"), păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, podgorii); astfel
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
afin; tufărișuri de smârdar cu jneapăn, tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de tipul "Carex limosa"; turbării active; pajiști alpine și boreale pe substrat silicos; pajiști cu vegetație de păiuș și lăptiucă, pajiști cu unghia-păsării și țăpoșica; pajiști cu ovăscior argintiu și crețișoara. Floră parcului natural este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
flori semnalate în arealul parcului: narcisa ("Narcissus radiiflorus"), ghințura ("Gențiana clusii"), țăpoșica ("Nardus strictă"), degetăruț ("Soldanella hungarica"), unghia-păsării ("Violă declinata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Aconitum napellus ssp. firmum"), sânziene de munte ("Asperula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), "Draba haynaldii" - specie endemică pentru Carpații românești, garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofiță albă de munte ("Dianthus spiculifolius"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), darie de munte ("Pedicularis baumgartenii"), firuță ("Poa rehmannii"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum ssp. carpaticum"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), cimbrișor (cu specii de
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
următoarele definiții: ... A. Plante furajere sunt plantele următoarelor genuri și specii: a) Graminee: ... Agrostis canina L./Bucățel Agrostis gigantea/ Agrostis stolonifera L./ Agrostis capillaris L./ Alopecurus pratensis L./Coadă vulpii Arrhenatherum elatius (L.) P Beauv ex J.S. et K.B. Presl./ Ovăscior Bromus catharticus Vahl/ Bromus sitchensis Trin./ Cynodon dactylon (L.) Pers./Pir înalt Dactylis glomerata L./Golomăț Festuca arundinacea Schreber/Păiuș înalt Festuca ovina L./Păiușul oilor Festuca pratensis Hudson/Păiuș de livezi Festuca rubra L./Păiuș roșu Lolium muftiflorum Lam
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175866_a_177195]
-
hibrid Phalaris aquatica L./ Phleum bertolinii DC./ (Phleum pratense) L./Timoftica Phleum bertolonii DC/ Poa annua L./ Poa nemoralis L./Iarbă deasa Poa palustris L./ Poa pratensis L./Firuța Poa trivialis L./Șuvar de munte Trisetum flavescens (L.) P. Beauv./ Ovăscior auriu Această definiție cuprinde, de asemenea, hibrizii rezultați din încrucișarea speciilor din genul Festuca cu specii din genul Lolium (x Festulolium)/x Festulolium (b) Leguminoase: Hedysarum coronarium L./Sparceta spaniolă Lotus corniculatus L./Ghizdei Lupinus albuș L./Lupin alb Lupinus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175866_a_177195]
-
Dryopteris spinulosum) etc. , plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocei (Galanthus nivalis), viorele (Scilla biofolia), toporași (Viola odorata), brebenei (Corydalis solida), lăcrămioare (Convallaria majalis) ș.a. (C. Burduja, 1963; D. Mititelu, 1992). Pajiștile (în totalitate secundare) sunt dominate de păiușcă (Agrostis tenuis), ovăscior (Arrhenatherum elatius), păiuș (Festuca pratensis), timfotică (Phleum pratensis), care formează asociații furajere de mare productivitate (în amonte de Hârlău, poienile cu asociații ierboase dețin o suprafață de 56 ha). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău 1995). Subetajul gorun-stejar; este cel mai extins
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de luncă. Ea este reprezentată de stuf (Phragmites communis), papură (Typha angustifolie), pipirig (Scripus lacustris), zis și „țipirig”, sovârf, iarba broaștei (Hydrocharis
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee ca: păiușca (Festuca sulcata), negara sau colilia (Stipa capillata), obsiga sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum), nu-mă-uita (Miosotis silvatica), jaleșul (Salvia pratensis, S. nutans). Alături de acestea cresc și unele plante cu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
marginea călii (Phleum pratense), Stuf (Calamagrostis silvatica, Calamagrostis villosa), Ovăs ( Sesleria rigida, Avena capillaris) , Păiș subțire, Iarbă lungă (Aira caespitosa), Păiș (Aira flexuosa, Aira canescens, Andropogon ischaemum, Festuca supina, Festuca hirsuta, Estuca xantina, Festuca sylvatica, Festuca pratensis,), Flocoșică (Holcus lanatus), Ovăscior (Holcus avenaceus), Floare de pe părău (Melica uniflora), Hir, Fir (Poa laxa) Șuvar (Poa trivialis), Firișor (Poa bulbosa), Iarbă deasă (Poa nemoralis), Floare de șanț, Mătăuz (Triodia decumbens), Osigă (Bromus secalinus), Golomăț (Dactylis glomerata), Tremurici (Briza media), Mei păsăresc, Mohor (Setaria
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă bălți și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Arrenatheretea, Potentillo - Polygonetalia, Scorzonero - Juncion gerardii, Fr. *Alopecurus pratensis L. ssp. pratensis (Coada vulpii) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L6TXC5U6R6N7, Convolvuletalia sepium, Molinio - Arrenatheretea, Arrhenatheretalia, Potentillion anserinae, Fr. -Arrhenatherum elatius (L.) Beauv ex J. et C. Prel ssp. elatus (Ovăscior) - H., Euras. Frecv., z.step. e.bo.; L8T5C3U5R7N7; Arrhenatheretalia, Arrhenatherion, Dauco - Melilotion, Fr. *Brachypodium sylvaticum (Hudson) Beauv. - H., Euras. (submedit.), Frecv., z.silvost.se.fa.; L4T5C3U5R6N6; Querco - Fagetea, Trifolion medii, Abieti - Piceion Bromus inermis, Fr. -Briza media L. (Tremurătoare) - H.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), gizdei ("Lotus corniculatus"), nalbă moșată ("Malva moschata"), sparcetă ("Onobrychis viciifolia"), busuioc sălbatic ("Prunella grandiflora"), scrântitoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), panseluță ("Viola tricolor"), trestioară ("Calamagrostis arundinacea"), morcov sălbatic ("Daucus carota"), mălaiul cucului ("Luzula campestris"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), timoftică ("Phleum pratense"), păiuș (din speciile: "Deschampsia flexuosa" și "Festuca amethystina") sau golomăț ("Dactylis glomerata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, arii naturale
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana). Vegetația ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajiști distincte: Agrostis stolonifera (iarba- câmpului), Alopecurus pratensis (coada-vulpii), Poa pratensis (firuța), Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren), Arrhenatherum elatius (ovăsciorul) și Festuca pratensis (păiușul de livezi), precum și alte specii foarte valoroase furajere care au fost introduse deja în cultură. Modul de folosință al acestor pajiști este în regim de fâneață și uneori mixt, fâneață-pășune. Aceste tipuri de pajiști naturale au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
munte - Trollius europaeus și se află în imediata vecinătate a pajiștilor stepice, interferând cu acestea din punct de vedere floristic. Porțiunea joasă a pajiștii, cu exces de apă la început de vară, este dominată de graminee înalte, între care predomină ovăsciorul. Spectrul floristic este caracteristic pajiștilor umede. În zona de platou de la baza versanților, există ochiuri de fâneață cu păiușul de livadă - Festuca pratensis: Festucetum pratensis. Sunt pajiști mezofile, relativ bogate în specii, cu valoare nutritivă ridicată, ce se interpun între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]