43 matches
-
creștini și mai ales pe neofiți și îi transformară în ereziarci, care în urmă căutară să distrugă spiritul creștinesc. (Copin-Albancelli, Le drame masonnique. II, p. 381-384) Astfel s-au format toate ereziile care, - de la Ebionism, până la Protestantism, - recunosc o origine ovreiască. S-ar putea face istoria curentului ovreiesc în Biserica creștină, - istorie care ar merge de la Ebionismul primitiv, la Protestantism, - oprindu-se între alții la Unitari și la Arieni. (Bernard Lazare, L'Antisemitisme, p. 50-51) Printre cele mai importante dintre aceste
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
îi transformară în ereziarci, care în urmă căutară să distrugă spiritul creștinesc. (Copin-Albancelli, Le drame masonnique. II, p. 381-384) Astfel s-au format toate ereziile care, - de la Ebionism, până la Protestantism, - recunosc o origine ovreiască. S-ar putea face istoria curentului ovreiesc în Biserica creștină, - istorie care ar merge de la Ebionismul primitiv, la Protestantism, - oprindu-se între alții la Unitari și la Arieni. (Bernard Lazare, L'Antisemitisme, p. 50-51) Printre cele mai importante dintre aceste erezii ale ovreilor menționăm: Ebionismul (ebionim = sărac
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
de vedere sintactic, cea mai mare parte a mesajului este total ilogică, reflectând dezechilibrul psihic al vorbitorului: „și nu vă mai săturați ca vampirii, pierzând toată sudoarea fiecare om onest, deoarece se încrede orbește-n mofturile dv. și cu tripotajuri ovreiești de bursă, care suntem noi proști și nu ne-nvățăm odată minte ca să venim [ ... Comunicarea rămâne univocă, deoarece din cauza ieșirii de sub control a minții emițătorului, bancherul cheamă oamenii legii să îl dea afară. Prin modul său de exprimare, d-l
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Alexandru C. Cuza și Octavian Goga sau ai Mișcării Legionare, dar descrierea lor este foarte virulentă. Se pare că în țara lui din Balcani, mișcările inovatoare fac ravagii printre tinerii "intelectuali". Onoratul Castron, președintele societății filoaquatice, vărât în toate afacerile ovreiești, escroc și de origine străină, este de un naționalism feroce. "Băieții" sunt de acord că "așa nu mai merge". Se citește numai ziarul totalitar "Rahatul" și foaia de seară “Panglica” instrumenul de șantaj al candidatului la recluziune Trandafiro. Nivelul moral
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
numai român nu e. Puterile cer abrogarea art. 7 din Constituție? De mult e abrogat, de vreme ce un evreu galițian impune lecțiile sale de nihilism episcopului de Argeș, iar ritul, asemenea necreștin, al redactorilor și liber-cugetătorilor de la "Romînul" țin hangul impertinenței ovreiești față cu biserica noastră, ba încă în numele păgânilor de la guvern, în numele sectarilor necreștini ai demagogiei universale, pe cari nefericita noastră țară e osândită a-i purta în spate și a-i hrăni cu munca ei ca pe niște lipitori veninoase
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din comnuă? Nimic. Sub titlu de servitori, tot evreii sânt cârciumari. Ce-a folosit restricțiunea, introdusă tot de conservatori, în Convenția austro-romînă în privirea cumpărării imobilelor rurale? Totdeuna se găsește câte un fracționist să-și împrumute numele la o cumpărătură ovreiască. Cu un cuvânt, individul în România prea e liber politicește și prea neliber economicește, iar îngrădiri economice sânt în cele mai multe cazuri libertăți economice. Cine îngrădește biserica în contra tentativelor de subminare o eliberează, cine îngrădește averea și munca românului contra tentativelor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-i era nimănui permis de a-l pronunța. {EminescuOpX 399} omul din popor nu se mai lasă convertit de la credința că evreii scriu gazetele, de aceea el nu le mai dă nici o crezare. Jurnalistica noastră are mult de mulțumit talentelor ovreiești; tocmai pe acest teren dibăcia versatilă și ascuțimea spiritului evreiesc au aflat un câmp fertil. Dar și aci rezultatul are două tăișuri. Boerne cel dintâi a introdus în jurnalistica noastră acel ton propriu și nerușinat care critică patria așa, ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în fiecare sat cel puțin zece lefegii, ceea ce face un condei de 40 mii de lefegii; apoi comunele urbane, apoi statul. Daca om pune 100 000 nu {EminescuOpXII 322} {EminescuOpXII 323} greșim. Dar unde punem întregi popoare parazite ca cel ovreiesc, care nu produce nimic și trăiește numai din scumpirea obiectelor de consumațiune? Aceștia sunt 500000. La un loc toți străinii, lefegii, clasele consumatoare care nu produc nimic se urcă la un milion, de nu mai mult. Fracția nu mai [e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Moise Abramovici, cel ce deținuse funcția de președinte al Comitetului Democratic Evreiesc local, comuniștii l au numit imediat la conducere pe avocatul-doctor în drept Manea Șafer (Schaffer), care a încercat să descâlcească ițele încurcate amarnic de predecesorul său, prin mahalaua ovreiască. Într-un „Raport de activitate pe luna martie a anului 1947”, noul șef (ce acum nu se mai numea președinte ci responsabil al CDE), evidenția activitatea „resortului femenin”, care, după opinia sa, era singurul care își făcea treaba cu abnegație
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
poezie, despre felurile poeziei, o preascurtă istorie a literaturei națiilor celor mai însemnate, autorii cei mai vestiți ai acestor nații, capodoperile sau scrierile lor cele mai însemnate și în sfîrșit va face un curs deosebit despre poezia sfîntă sau cea ovreiască ai căria autori sau prooroci sînt traduși în limba noastră și din a căria rodnicie de frumuseți vor fi scoase cele mai multe exemple despre înalt și frumos care se află cu îmbilșugare și poate ca nicăiri cu atîta întraripare ca în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
nasurile lor coroiate - Îi apar „ca păsări de pradă cu pliscuri coroiate” <endnote id="(843, p. 117)"/>. În jurnalul său, Mihail Sebastian descrie chipul femeii pe care o iubește (actrița Leni Caler) În următorii termeni : „E urâtă. Fruntea Îngustă, nasul ovreiesc, gura mare [...], buza inferioară proemi nentă” <endnote id="(156, p. 133)"/>. Și prozatorul român Liviu Rebreanu face din chipul unui personaj al său - Ițic Ștrul, hangiu evreu din Fălticeni (nordul Moldovei) - o colecție de Însemne identitare considerate specifice nației : el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu descânți [de deochi] - sună o interdicție magică atestată la românii de la est de Nistru -, că nu-ți ajută ție” <endnote id="(160, p. 66)"/>. S-ar putea ca deochiul provocat de evreu să poarte În popor denumirea de „boală ovreiască” (sau „jidovească”), despre care amintește (din păcate, fără să dea amănunte) Artur Gorovei În studiul său din 1931 privind Descântecele românilor <endnote id="(150, p. 98)"/>. Este, de asemenea, posibil ca „boala ovreiască” să fie una dintre denumirile populare ale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să poarte În popor denumirea de „boală ovreiască” (sau „jidovească”), despre care amintește (din păcate, fără să dea amănunte) Artur Gorovei În studiul său din 1931 privind Descântecele românilor <endnote id="(150, p. 98)"/>. Este, de asemenea, posibil ca „boala ovreiască” să fie una dintre denumirile populare ale sifilisului, căruia i se mai spunea - pe lângă șangăr, șancru, sfreanț - și „lepră ovreiască” <endnote id="(695, p. 99)"/>. În 1937, Mircea Eliade era Îngrijorat că „neamul românesc” va sfârși „surpat de mizerie și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gorovei În studiul său din 1931 privind Descântecele românilor <endnote id="(150, p. 98)"/>. Este, de asemenea, posibil ca „boala ovreiască” să fie una dintre denumirile populare ale sifilisului, căruia i se mai spunea - pe lângă șangăr, șancru, sfreanț - și „lepră ovreiască” <endnote id="(695, p. 99)"/>. În 1937, Mircea Eliade era Îngrijorat că „neamul românesc” va sfârși „surpat de mizerie și sifilis, cotropit de evrei și sfârtecat de străini” <endnote id="(675, p. 63)"/>. Promovată de foarte mulți publiciști și ideologi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evoce Înrobirea de către evrei și greci a „fetelor românești”, dar nu este limpede dacă e vorba de prostituție : „La al Domnilor palat/ Mare foc s-a ridicat./ Moldov-a ajuns la sapă :/ Vor s-o duc-acum la groapă !/ Fete românești/ Roabe ovreiești,/ Cele boierești/ Tot ca slugi grecești !” <endnote id="(23, p. 548)"/>. Într-o circulară din 1836 emisă de Sfatul Administrativ al Moldovei se cere ca „isprăvnicia” și „zapciii” „să urmezi o di aproapi privighire” pentru a-i ține sub control
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
față de literatură”, conchide Ion Rotaru <endnote id="(475)"/>. Cu alte cuvinte, „jidanii noștri” nu doar „se bat negustorește” (cum sună un cântecel popular românesc ; <endnote id="cf. 491, p. 384"/>), dar și „scriu negustorește”. Ar fi vorba de o „neguțătorie ovreiască”, „un pic cam altceva, ceva mai fin decât bișnița țigănească”, admite concesiv autorul. Un alt istoric literar român, Marian Popa, imaginează - la nivelul secolului XX - o cultură iudaică „dominantă” pe plan mondial, și deci primejdioasă, care n-ar avea calități
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
concentrație alcoolică mai mare (60-87%) decât cea „permisă de regulament” (35-45%), băuturi „pe care consumatorii le numesc, cu drept cuvânt, vitrioluri” <endnote id="(695, pp. 92-93)"/>. În Pastorala adresată credincioșilor În 1924, Însuși mitropolitul primat Miron Cristea ridică problema „cârciumilor ovreiești”, care „au cotropit poporul, cum nimicește omida toată verdeața unui arbore”. „Unii cârciumari evrei - continuă mitropolitul - introduc În rachiu var, alții vitriol, ca să ardă mai simțitor.” Mesajul mitropolitului a generat unele ecouri polemice În presa vremii, considerându-se că discursul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
boierești și țărănești sau la nunți evreiești și creștine. Muzica populară românească și cea evreiască s-au influențat reciproc. Pe la Începutul secolului XX, prin cârciumile din mahalaua evreiască Moldovanka din Odessa, „evrei bătrâni cu bărbi uriașe cântau cântece românești și ovreiești” - Își aduce aminte Isaac Babel <endnote id="(793, p. 206)"/>. Etnomuzicologii români consideră că imnul mișcării sioniste, Hatikvah („Speranța”) - devenit din 1948 imnul național al statului Israel -, are influențe din folclorul muzical moldovenesc (piesa Cucuruz cu frunza-n sus). Muzica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Alba Iulia, Dieta Transilvaniei - Întărind măsurile Împotriva „iudaizanților” - numește iudaismul o „rătăcire oarbă” <endnote id=" (43, p. 216)"/>. În 1646, la Târgoviște, domnul Munteniei, Matei Basarab, emite un act de Împroprietărire pe numele lui Tănase, care a fost „de lege ovreiască” și pe care vodă Însuși l-a convertit la ortodoxism : „m-am milostivit și [...] l-am botezat și l-am scos de la Întuneric la lumină În legea creștină, care botez luminează pre toată creștinătatea” <endnote id=" (43, p. 214)"/>. Am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un om cu pachete. Câte necazuri, atâtea pachete”, explică el. Întrebat ce face, cu ce se ocupă, Abraham răspunde simplu : „Ce face un ovrei ? Umblu”. Fiind „Ahasverus În persoană”, „Abraham Sulitzer umblă : asta Îi e meseria. E negustor de cărți ovreiești. Le poartă pe toate dru murile, În slujba eternității lor” <endnote id=" (219, pp. 66-69)"/>. Abraham este un evreu călător și etern, așa cum sunt cărțile pe care le negustorește. Un caz interesant și tragic este cel al poetului Leonid Dimov
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ea și apoi o predă mirelui <endnote id="(284)"/>. O stranie combinație de magic și comic. Și În unele zone rurale ale României s-a păstrat tradiția ca, după „masa de cununie”, nuntașii să danseze „jidovește”, adică să Încingă Hora ovreiască sau Jidoveasca ori Jidăncuța <endnote id="(99, p. 318 ; 32, p. 588)"/>. Stelian Dumistrăcel crede că astfel de nume de dansuri, „ce se prezintă sub formă diminutivală (Jidofcuța, Ovreicuța mânioasă...), sporesc nota de apropiere [Între etnii], de simpatie chiar” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etc.) atestate În Munții Carpați din această zonă. 319. Stephen Sharot, Messianism, Mysticism, and Magic. A Sociological Analysis of Jewish Religious Movements, The University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1987. 320. B.P. Hasdeu, Industria națională, industria streină și industria ovreiască față cu principiul concurenței, București, 1866. 321. Elias Schwarzfeld, „Din istoria evreilor În România”, În Anuar pentru israeliți, XIX, 1898. 322. Elias Schwarzfeld, „Evreii din Moldova sub Reglementul Organic. Studiu istoric”, În Anuar pentru israeliți, XIV, 1891, pp. 191-223. 323
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atunci a venit legea rurală, bazându-se pe un principiu de egalitate, care a declarat că cârciumile nu mai sunt un monopol”, s-a Întâmplat ca „În loc de o cârciumă s-au ivit În fiecare comună șapte, și În loc de o familie ovreiască, au venit șapte”. Răul este deci serios, „astăzi evreii sunt stăpâni pe producțiunea noastră economică și oricare ar fi măsurile represive ce veți lua astăzi, nu prin ele veți ajunge la un bun rezultat”, căci atunci când au fost aplicate, pentru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
-i mulțămi d-sale pentru o anecdotă, pe care a spus-o odată cu mult tâlc, în parlamentul dela Iași. Această anecdotă întrucâtva se potrivește și acuma provinciei Moldovinești. Doresc să nu i se mai potrivească în curând. E o anecdotă ovreiască. Era odată un jidov sărac și năcăjit cu numele Nuhăm, care avea de hrănit o balabustă și o mulțime de copii și neamuri. Trăia cu toți ai lui, într-o căsuță alcătuită dintr-o singură încăpere. În jur, nici ogradă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
umblați d-acu-ncolo cu infamii, și să vă bateți joc de oameni, fiindcă este o exploatare și nu vă mai săturați ca vampirii, pierzând toată sudoarea fie- care om onest, deoarece se-ncrede orbește-n mofturile d-voastră și cu tripotajuri ovreiești de bursă, care suntem noi proști și nu ne-nvățăm odată minte ca să venim, mă-nțe- legi, și să ne revoltăm... da ! să ne revoltăm !”. Discursul mustește de violență, însă Lefter îl împrumută cu tropi cu tot discursului politic reprodus până la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]