21 matches
-
Acasa > Stihuri > Momente > SECRETELE ,,VINULUI" Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 206 din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Demult, demult și nu prea de demult Un cârciumar ovreu, care făcuse-avere Cu mezelicuri, frigărui, cu vin mai mult, Căzu la pat, bolnav și fără de putere. Gândind așa... că poate va să se gătească Curând din astă viață bicisnică și rea, Chemă pe unicul său fiu - ca de la tată să
SECRETELE ,,VINULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Secretele_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/366797_a_368126]
-
te face analfabet... De-aia spun, mai bine lipsă! Gârlici: E, nu că n-ar avea dreptate, dar... Autor? Reta: Ianache! Gârlici: Aaa!... Mda, da! Ștefan? Reta (convingătoare): Boier din neam în neam! Gârlici (ușor dezamăgit): De! ...și nu prea... Ovreu, cam da... Reta: Ovreu, ovreu, dar el plătea! În plus, o măslină, o alună... Măria (ironică): Și-o fasole cu ciolan, specialitatea casei. Pentru atmosferă... Reta: Fie, dar nimic în plus! Destul! Doar știți, noi cu mâncarea nu prea! Băutura
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
aia spun, mai bine lipsă! Gârlici: E, nu că n-ar avea dreptate, dar... Autor? Reta: Ianache! Gârlici: Aaa!... Mda, da! Ștefan? Reta (convingătoare): Boier din neam în neam! Gârlici (ușor dezamăgit): De! ...și nu prea... Ovreu, cam da... Reta: Ovreu, ovreu, dar el plătea! În plus, o măslină, o alună... Măria (ironică): Și-o fasole cu ciolan, specialitatea casei. Pentru atmosferă... Reta: Fie, dar nimic în plus! Destul! Doar știți, noi cu mâncarea nu prea! Băutura e unde e... Bă
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
spun, mai bine lipsă! Gârlici: E, nu că n-ar avea dreptate, dar... Autor? Reta: Ianache! Gârlici: Aaa!... Mda, da! Ștefan? Reta (convingătoare): Boier din neam în neam! Gârlici (ușor dezamăgit): De! ...și nu prea... Ovreu, cam da... Reta: Ovreu, ovreu, dar el plătea! În plus, o măslină, o alună... Măria (ironică): Și-o fasole cu ciolan, specialitatea casei. Pentru atmosferă... Reta: Fie, dar nimic în plus! Destul! Doar știți, noi cu mâncarea nu prea! Băutura e unde e... Bă Gârlici
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
sfânt român. Dacă însă un preot român ar refuza vreunui străin de a-i face slujba ar da ocazie la mari supărări și s-ar ține în nume de rău unui popă care ar refuza să țină rugăciune pentru un ovreu bolnav sau eventual să-l îngroape după ritul român. Capitolul ce vorbește despre particularitățile naționale nu e mai puțin interesant decât cel asupra religiunii. Locuitorii unui sat român se împart în trei clase: fruntașii, mijlociii și codașii și fiecăruia i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sfânt român. Dacă însă un preot român ar refuza vreunui străin de a-i face slujba ar da ocazie la mari supărări și s-ar ține în nume de rău unui popă care ar refuza să țină rugăciune pentru un ovreu bolnav sau eventual să-l îngroape după ritul român. Capitolul ce vorbește despre particularitățile naționale nu e mai puțin interesant decât cel asupra religiunii. Locuitorii unui sat român se împart în trei clase: fruntașii, mijlociii și codașii și fiecăruia i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi făcut, numele lor adevărate ar fi știrbit din simpatia care li s- ar fi cuvenit pe drept. Ușor îi mai iubeau oamenii pe- ai lor în acele timpuri și greu îți făceai loc în inimile lor dacă erai ovreu sau țigan. Dar de ce nu te iei, domnule, în serios ? — Amice, ar trebui să-i citești câteva capodopere, i-o taie repede Mihail lui Cristi. Să vezi acolo seriozități ! — Păi ? Unde ai văzut matale umorist serios, domnișorule Cristian ? Apoi ăia
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
acest subiect au fost rescrise pentru gustul târgovețului și al mic- burghezului. Vezi „cânticelul comic” Herșcu Boccegiul al lui V. Alecsandri, interpretat de Matei Millo În 1851, la Teatrul din Iași <endnote id="(427, p. 51)"/>, sau „anecdota piperată” Cânele ovreului, versificată de G. Topîrceanu În maniera „anecdotelor populare” publicate de Theodor D. Speranția În 1888 : Într-un an, cândva-ntr-o vară, Nu știu unde, În ce sat, Un ovrei mergând cu marfă Într-o curte a intrat. Și cum intră el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="cf. 148, p. 50"/>). Caracterizarea evreului a Îmbrăcat diferite forme, printre care prezentarea viciilor și virtuților sale În comparație cu cele ale altor etnii. Cel mai adesea, românii credeau că evreul Își folosește inteligența pentru a-i Înșela pe alții : „Un ovreu Înșală doi armeni, un armean doi greci, un grec doi români” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Proverbe similare, În care se definește raportul evreului cu alte etnii, se regăsesc la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cilibi Moise Încercase de mult să-i pună punct : „Cine deosebește om de om, nu e om” <endnote id="(649, p. 136)"/>. La fel gândesc și câteva personaje dintr-o piesă a lui Liviu Rebreanu : „În definitiv, ori român, ori ovreu, totuna-i dacă omul e om” ; sau : „În ziua de astăzi nu se uită nimeni dacă ești ovreu sau nu ești. Să fii om de treabă. Încolo ce are a face” <endnote id="(734, pp. 731-732)"/>. Discursul lui Petre Carp
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(649, p. 136)"/>. La fel gândesc și câteva personaje dintr-o piesă a lui Liviu Rebreanu : „În definitiv, ori român, ori ovreu, totuna-i dacă omul e om” ; sau : „În ziua de astăzi nu se uită nimeni dacă ești ovreu sau nu ești. Să fii om de treabă. Încolo ce are a face” <endnote id="(734, pp. 731-732)"/>. Discursul lui Petre Carp din Parlamentul României (de tipul : evreul M. Blank bea ca și noi, joacă tabinet ca și noi, Înjură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a Jewish Figure into the Final ceremony”, În Studies in Marriage Customs, vol. 4, The Hebrew University of Jerusalem, 1974, pp. 133-140. 285. Mihai Eminescu, Chestiunea evreiască, ediție Îngrijită de D. Vatamaniuc, Editura Vestala, București, 1998. 286. „Când lovești un ovreu, plâng toți, nu ca românii, când lovești unul, râd toți”, spunea Cilibi Moise pe la 1850 (237, p. 4). Proverbele populare din centrul și estul Europei pun În evidență spiritul de solidaritate de care dau dovadă evreii : „Evreii au Încredere unul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și mai malonest? Volenti non fit injuria. O țară care vrea și suportă un guvern de Dimanci și Mihălești aceea vrea și suportă înstrăinarea Dunării, vrea și suportă robia economică și vasalitatea politică. [3 martie 1883] 266 {EminescuOpXIII 267} HORATIUS - OVREU Directorul unui liceu din Triest a căutat să arate într-o broșură că poetul roman Quintus Horatius Flaccus, favoritul împăratului August și amic al lui Maecenas, a fost evreu de naștere. Autorul acelei broșure spune că tatăl lui Horatiu a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu vreau să fiu nevoit să arunc paharele după aia, le-am zis și am pus băutura la loc. Martins azvârli țigara și, Încleștându-și pumnii, veni câțiva pași spre mine: — Nenorocitu’ ăsta are o gură mare, cum are un ovreu nasu’ mare, șuieră el. Dietz rămase pe loc, sprijinit de fereastră, dar când se Întoarse cu fața ochii lui aruncau fulgere: — Îmi pierd răbdarea cu tine, vorbă-lungă. Nu pricep, zău așa. Ați văzut scrisoarea de la ăia cu asigurările. Dacă ziceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
a ajuns să se cunoască!... Omul e Dumnezeu! Locotenentul Gross, uscățiv, slăbit, cu barbișon retezat și cu ochii mici, negri, fulgerători, comanda o companie de pionieri. Vorbind, se aprindea repede, iar vocea lui aspră, neplăcută, devenea mlădioasă și cuceritoare. Era ovreu și inginer la o fabrică de mașini din Budapesta. Acum se opri un moment și se uită împrejur parcă ar fi așteptat o întrerupere. Întâlnind ochii lui Bologa, care nu-l iubea, zicând că e farsor, Gross continuă disprețuitor: ― Statul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
sculă în picioare și vorbi zîmbitor: ― Stați!... Dați-mi voie!... Anarhistul nostru vrea o internațională... Așa-i, camarade?... Ei bine, uite internaționala! adăugă cu mândrie, ridicând glasul și arătând împrejur cu mâna pe toți cei de față. Uite!... Tu ești ovreu, domnul căpitan e ceh, doctorul de colea e german, Cervenko e rutean, Bologa e român, eu sunt ungur... Așa-i?... Tu ce ești, băiete? se întoarse apoi deodată către soldatul care nu mai isprăvea de strâns masa cealaltă. ― Soldat! răspunse
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
care a avut ca rezultat omorârea perversă a șapte inocente școlărițe germane. — Reichsführer, protestez, răcni Weisthor. E monstruos. — Sunt foarte de acord, zise Heydrich, și tu ești monstrul. Weisthor se ridică în picioare, tremurând din tot corpul: — Mincinos mic și ovreu! scuipă el. Heydrich îi aruncă un surâs leneș: — Kommissare, zise el cu o voce puternică, poți să poftești aici acum, te rog? Am intrat agale în cameră, cu pantofii răsunând pe podea precum un actor neliniștit pe cale să participe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ajuns, omul îndreptă boii spre dugheana lui Ițic, un evreu negricios, cu gura știrbă, care nu se înghesuia la înavuțire, ca megieșii lui. Ziua bună, domnule, rosti bătrânul, scoțându-și căciula din cap și aplecându-se să intre în casa ovreului. He, he, ai gătat slănina, Vasile? se hlizi Ițic, îndreptând un cupon de postav, pe care-l arăta unor femei. Vine Paștele, jupâne și-mi trebuie oarece târguieli, răspunse bucuros țăranul. La mine-i cel mai ieftin, rosti cu încredințare
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
fel de lene, onoarea-i nimicnicie, mărirea-i înjosire. [32] Mulți lucrează, dar puțini gândesc. [33] N-ai crede cât de șiret e amorul, cu toată nesocotința ce i se impută; cunoaște foloasele lui ca un vameș sau ca un ovreu - arată-i de departe prospectul și plănuiește-n infinit. [34] E un "bold nefericit în om care-l revoltă contra superiorității altora. Tămâiază mai bine pe un Apis de[z]gustător, fără spirit, nedemn, spre a umili pe-un Apoll
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
care e pe drum! Poți însă dumneata să garantezi unde se oprește operația asupra perciunilor? Ești sigur că mâine sau poimâine țăranii nu vor continua operația prin bărbile boierilor și arendașilor creștini? Titu Herdelea își aduse aminte că Roșu e ovreu și-i păru rău că a făcut o glumă ieftină în fața lui, atingîndu-i susceptibilitatea firească de rasă. Ca să-și repare greșeala, se grăbi să aprobe tot ce spunea Roșu, subliniind cu câte un "desigur" sau "evident". Și secretarul se străduia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ardelean, Pădurea spânzuraților a lui Rebreanu. Există doar două momente în care filmul și cartea nu se suprapun. În textul lui Slavici, arendașul care este călcat noaptea, bătut de moarte și jefuit de banda lui Lică Sămădăul este și „jidovul”, „ovreul”. Aceste cuvinte sunt, firește, înlăturate în dialogurile din film, în condițiile în care, potrivit lui Paul Sfetcu, șeful de cabinet al lui Dej, 60% din funcțiile de conducere în România acelor ani erau ocupate de evrei. În 1950, la Cancelaria CC
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]